2ac-36/23 — Revizuirea hotărârii

Dosarul nr. 2ac-36/23 2-18195095-01-2ac-31012023 Î N C H E I E R E 15 februarie 2023 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas soluționând cererea depusă de Eșchileva Evghenia și Rodvan Silvia cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad, în cauza civilă intentată la cererea de revizuire depusă de Eșchileva Evghenia împotriva hotărârii din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) emisă în cadrul procedurii de insolvabilitate intentat față de Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/35, c o n s t a t ă: La 23 octombrie 2018, Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/35 s-a adresat în instanța de judecată cu cerere introductivă, prin care a solicitat intentarea procedurii de insolvabilitate față de asociație.

Prin hotărârea din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), s-a constatat insolvabilitatea debitorului Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/35 și s-a intentat procesul de insolvabilitate față de Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/35, cu sediul în mun. Xxxxxxxx, bd. Xxxxxxx, IDNO: Xxxxxxxxxxxx. A fost ridicat dreptul Carolinei Gangan de la gestionarea Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/35 și i s-a propus debitorului să desemneze în termen de 10 zile de la data adoptării hotărârii de intentare a procesului de insolvabilitate, reprezentant persoană fizică pentru a reprezenta interesele societății și ale asociaților și a participa în cadrul procedurii de insolvabilitate din numele debitorului.

A fost desemnat în calitate de administrator al insolvabilității al Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/35, Rusu Petru, deținătorul autorizației nr. 84 din 14.01.2015 eliberată de Ministerul Justiției al RM. A fost aplicat sechestru pe bunurile Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/35 și pe corespondența comercială. La 12 noiembrie 2021, Eșchileva Evghenia a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) invocând prevederile art.449 lit. c) din Codul de procedură civilă. La 20 ianuarie 2022, Eșchileva Evghenia și Rodvan Silvia au depus cerere de modificare a acțiunii prin care a solicitat anularea ca ilegală a deciziei din 13 1 decembrie 2019 cu privire la ajustarea tarifului lunar pentru deservirea blocului locativ, deservirea tehnică, reparația instalațiilor și comunicațiilor inginerești.

Prin încheierea din 24 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul central) a fost restituită fără examinare cererea de modificare a acțiunii depusă de către Eșchileva Evghenia și Rodvan Silvia. Prin decizia din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins recursul declarat de Eșchileva Evghenia și Rodvan Silvia și a fost menținută încheierea din 24 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul central). Prin încheierea din 18 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul central), cererea de revizuire depusă de Eșchileva Evghenia a fost respinsă, ca fiind inadmisibilă. La 28 octombrie 2022, Eșchileva Evghenia și Rodvan Silvia au declarat recurs împotriva încheierii din 18 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul central), solicitând casarea acesteia cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de fond, în alt complet de judecată.

Conform fișei de repartizare a dosarului, la 09 noiembrie 2022, cauza civilă enunțată a fost repartizată în mod automat – aleatoriu prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (P.I.G.D), spre examinare în ordine de recurs judecătorului Curții de Apel Chișinău, judecătorului Eugeniu Clim, care face parte din completul de judecată în următoarea componență : Eugeniu Clim (președinte) Steliana Iorgov și Ion Secrieru (judecători). La 03 ianuarie 2023, Eșchileva Evghenia și Rodvan Silvia au înaintat cerere de recuzare judecătorilor Eugeniu Clim și Ion Secrieru. Prin încheierea din 09 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, cererea de recuzare înaintată de Eșchileva Evghenia și Rodvan Silvia, judecătorilor Curții de Apel Chișinău – Eugeniu Clim și Ion Secrieru, de la judecarea, în ordine de recurs a cauzei, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 20 ianuarie 2023, Eșchileva Evghenia și Rodvan Silvia au depus cerere prin care a solicitat strămutarea cauzei în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, la o altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de strămutare au invocat că există temeiuri rezonabile de a bănui că nepărtinirea completului de judecată al Curții de Apel Chișinău din care face parte judecătorul raportor Eugeniu Clim, precum și întreg corp de judecători din cadrul Curții de Apel Chișinău, ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei și anume de faptul că, judecătorii Eugeniu Clim și Ion Secrieru, care urmează să examineze recursul împotriva încheierii din 18 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul central) au o părere preconcepută despre netemeinicia pretențiilor formulate în cererea de concretizare a cererii de revizuire din 07 iulie 2022 cu privire la anularea ca fiind ilegală a deciziei din 13 decembrie 2019 cu privire la ajustarea tarifului lunar pentru deservirea blocului locativ, deservirea tehnică, reparația instalațiilor și comunicațiilor inginerești în blocurile locative gestionate de APLP 54/35, în procedura falimentului, emisă de lichidatorul APLP 54/35, Rusu Petru, fapt care a fost ignorat de completul de judecată al Curții de Apel Chișinău, care prin încheierea din 09 ianuarie 2023 a respins cererea de recuzare.

Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de strămutarea 2 cauzei la o altă instanță de judecată de același grad, este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, din motivele ce succed. În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța strămută pricina la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele pricinii sau de calitatea participanților la proces. În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă, strămutarea pricinii în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere este irevocabilă și nu se supune niciunei căi de atac.

Colegiul consideră că motivele, invocate de Eșchileva Evghenia și Rodvan Silvia, în cererea de strămutare a cauzei civile, nu cad sub incidența prevederilor art. 43 alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă. În condițiile speței, aceste argumente nu și-au găsit confirmare, fiind doar la nivel de suspiciuni în imparțialitate a completului de judecată care a fost desemnat pentru examinarea cererii de recurs, fără a indica motivele de fapt și de drept, pe care se întemeiază suspiciunea, cu anexarea probelor concludente și pertinente, ce justifică acest fapt.

La aspectul dat, urmează a fi notat că în vederea asigurării dreptului participanților la proces la o instanță de judecată imparțială, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, legiuitorul a prevăzut la art. 50, art. 52 și art. 56 din Codul de procedură civilă dreptul participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor prevăzute la art. 50 din același cod. Numai în situația când din motivul recuzării și/sau abținerii mai multor judecători ai Curții de Apel Chișinău, substituirea judecătorilor ar deveni imposibilă, instanța ierarhic superioară ar avea dreptul să strămute prezenta cauză la o altă instanță egală în grad, situație ce în prezent nu se atestă.

În acest sens, Colegiul reține prevederile art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, care stipulează că judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una dintre pârți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul procesului.

În hotărârea pe cauza Kyprianou împotriva Cypru (73797/01, 15 decembrie 2005, § 121), Curtea a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la imparțialitatea instanței judecătorești după cum urmează: Curtea reiterează, în primul rând, că într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, 3 acuzatului, în cazul procedurilor penale. În acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

3 Astfel, Curtea în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427) face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea cauza Grieves împotriva Marii Britanii, 16 decembrie 2003, 57067/00). În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea cauza Castillo Algar împotriva Spaniei și cauza Morel împotriva Franței). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea cauza Ferrantelli and Santangelo împotriva Italei și cauza Wettstein împotriva Elveției).

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea trebuie evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

În acest sens, se reține că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut întotdeauna că a aplicat demersul subiectiv potrivit căruia „un magistrat este considerat imparțial până la proba contrariului” (cauza Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva Belgiei, § 58). Raportând aserțiunile expuse supra condițiilor din speță și argumentelor formulate în susținerea solicitării de a strămuta cauza, Colegiul constată din materialele dosarului că completul de judecată, căruia i-a fost repartizată prezenta cauză spre examinare cererea de recurs, nu a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale. În aceste circumstanțe Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că argumentele invocate în susținerea cererii cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă instanță egală în grad nu se încadrează în prevederile art. 43, alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă.

Solicitantul nu a exemplificat împrejurările de ordin obiectiv sau subiectiv ce ar furniza concluzii cu privire la prezența prejudecății judecătorilor Curții de Apel Chișinău, având în vedere că, în spiritul CEDO, orice bănuială de imparțialitate urmează să fie obiectiv justificată. Suspiciunile declarative nu pot servi drept temei de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad pentru judecarea cauzei. Respectiv, Eșchileva Evghenia și Rodvan Silvia, nu a demonstrat că există fapte verificabile care pot pune la îndoială imparțialitatea tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău.

Din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea 4 depusă de Eșchileva Evghenia și Rodvan Silvia cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad, cauza urmând a fi restituită pentru continuarea examinării cererii de recurs la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată. În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2), lit. f), alin. (3) și (4), art. 269- 270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea depusă de Eșchileva Evghenia și Rodvan Silvia privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad.

Cauza civilă intentată la cererea de revizuire depusă de Eșchileva Evghenia împotriva hotărârii din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) emisă în cadrul procedurii de insolvabilitate intentat față de Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/35, se restituie Curții de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de recurs, în același complet de judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 5