2r-570/16 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- discrepanţă între proces verbal şi încheiere
2r-570/16 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță: D. Sușchevici dosarul nr: 2r-570/16 Instanța de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol DECIZIE 29 iunie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druță Nicolae Craiu examinând recursul declarat de Elena Grisenco, reprezentată de avocatul Alexandru Bodrug în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/319 împotriva Irinei Cercasova și Elenei Grisenco cu privire la încasarea datoriei împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2016, prin care a fost restituită cererea de apel ca fiind depusă peste termenul legal constată: La 07 octombrie 2015, ACC nr. 55/319 a depus cerere de chemare în judecată împotriva Irinei Cercasova și Elenei Grisenco cu privire la încasarea datoriei.
În motivarea acțiunii a invocat că prin procesul-verbal nr. 3 al Adunării Generale a ACC nr. 55/319 din 07 octombrie 2013, a fost aprobat cuantumul plății obligatorii pentru gestionarea condominiului în mărime de 3 lei/m. p. pe lună pentru spații locative, iar în conformitate cu Hotărârea Adunării Generale a locatarilor ACC nr. 55/319 din 10 iulie 2014 a fost aprobată decizia privind reparația capitală a rețelei de aprovizionare cu apă și canalizare din subsolul blocului. Potrivit deciziei aprobate, întru realizarea proiectului de investiții fiecărui membru al ACC nr. 55/319 i-a revenit obligația achitării sumei de 1250 lei. Susține că potrivit prevederilor Legii privatizării fondului de locuințe nr. 1324-XII din 10 martie 1993, proprietarii de locuințe privatizate participă la cheltuielile comune de întreținere a locurilor de uz comun, a terenurilor de pe lângă imobil, de reparație curentă și capitală a imobilului, a sistemelor inginerești interioare.
Astfel, afirmă că pârâtelor lunar le este înaintată spre plată suma de 149,40 lei, pentru gestionarea condominiului, calculată din spațiul locativ de 1 49,8 m. p., însă acestea refuză achitarea facturii fapt ce a generat acumularea datoriei pentru perioada august 2014 - august 2015, în sumă totală de 1942,20 lei. La fel, menționează că Irina Cercasova și Elena Grisenco refuză achitarea sumei de 1250 lei, puse spre plată întru realizarea proiectului de investiții, în conformitate cu Hotărârea Adunării Generale a Locatarilor ACC nr. 55/319 din 10 iulie 2014. Dânsele refuză și achitarea plății lunare în sumă de 22,40 lei pentru evacuarea deșeurilor, acumulând o datorie în sumă de 336 lei. Reclamantul mai relevă că încercările de a soluționa litigiul pe cale extrajudiciară nu s-au soldat cu succes.
Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 8, 9, 11, 512-514, 530, 533, 572, 575, 617 alin. (2) lit. a), 700 Cod civil, art. 1, 12, 21, 22 din Legea nr. 913 din 30 martie 2000 cu privire la condominiu în fondul locativ, art. 5, 166 CPC. Solicită admiterea acțiunii, încasarea de la Irina Cercasova și Elena Grisenco în beneficiul ACC nr. 55/319 suma de 1942,20 lei cu titlu de datorie pentru gestionarea condominiului, suma de 1250 lei cu titlu de cotizație unică pentru reparația sistemelor inginerești, suma de 336 lei pentru evacuarea deșeurilor, restituirea taxei de stat în sumă de 270 lei și a cheltuielilor poștale în sumă de 6,95 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău din 17 decembrie 2015, acțiunea a fost admisă integral, a fost încasat în mod solidar din contul Irinei Cercasova și Elenei Grisenco în beneficiul ACC nr. 55/319 suma datoriei în mărime de 3528,20 lei, cheltuielile juridice în sumă totală de 205,85 lei, cât și taxa de stat achitată de către reclamant la depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de 270 lei, iar în total suma de 4004,05 lei. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2016, a fost restituită cererea de apel declarată de Elena Grisenco și Irina Cercasova împotriva hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 17 decembrie 2015, ca fiind depusă peste termenul legal. La 23 mai 2016, Elena Grisenco, reprezentată de avocatul Alexandru Bodrug a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii instanței de apel, repunerea în termen a apelului și punerea pe rol a cererii de apel.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată, considerând-o ilegală și pasibilă de casare. Menționează că ea, împreună cu Irina Cercasova, nu au cunoscut despre examinarea în Judecătoria Centru, mun. Chișinău a prezentei cauze civile, deoarece nu le-a fost înmânate citațiile pentru a se prezenta la ședințele de judecată. Susține că dânsa a aflat despre hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău la 19 februarie 2016, când s-a prezentat în cancelaria instanței respective și a primit în original hotărârea judecătorească. Obiectează că funcționarii cancelariei Judecătoriei Centru, mun. Chișinău au consemnat în cererea sa data de eliberare a hotărârii primei instanțe, însă la materialele cauzei lipsește cererea dată privind primirea hotărârii și în aceste 2 circumstanțe consideră că nu-i poate fi imputată vina de depunere a cererii de apel peste termenul de procedură.
A mai explicat că Irina Cercasova suferă de handicap mintal, fiind invalidă de gradul 2, boală psihică și urma a fi citat tutorele acesteia pentru a fi atras ca reprezentant al pârâtei în ședințele de judecată.
Consideră eronată și nefondată constatarea instanței de apel precum că Elena Grisenco a fost citată prin aviz public în baza art. 108 CPC și trebuia să știe despre hotărârea primei instanțe, deoarece afirmă că ea a fost înștiințată despre ședința de judecată din 17 decembrie 2015 și nu a fost informată despre conținutul hotărârii primei instanțe, iar în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, pentru persoanele care nu au participat la examinarea cauzelor civile în fond termenul de apel curge din momentul aducerii la cunoștință a hotărârii motivate a primei instanțe care a examinat cauza civilă, astfel consideră ca fiind eronată și nu corespunde adevărului concluzia instanței de apel că termenul depunerii cererii de apel curge din ziua înștiințării prin citație publică.
Indică că la ședința de judecată din 17 mai 2016 dânsa la ora stabilită s-a prezentat în ședința de judecată și a comunicat instanței că nu cunoaște limba de stat, așteptând de a se prezenta avocatul ei Alexandru Bodrug, care era antrenat în altă ședință de judecată la Curtea de Apel Chișinău, iar instanța de apel a ignorat cerințele legale și a examinat cererea de apel în lipsa acesteia și a avocatului său, astfel fiindu-i încălcat dreptul la apărare, accesul liber la justiție stipulate în art. 5, 8 CPC și dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO. La 14 iunie 2016, ACC nr. 55/319 a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Elena Grisenco, reprezentată de avocatul Alexandru Bodrug ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei. La caz,se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 23 mai 2016, în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Studiind materialele dosarului și temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul declarat de Elena Grisenco, din alte motive decât cele invocate în cererea de recurs, a casa încheierea instanței de apel și a restitui pricina spre rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare. După cum rezultă din materialele pricinii, la 17 martie 2016, Elena Grisenco și Irina Cercasova au declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 17 decembrie 2015. 3 Prin încheierea din 17 mai 2016, Curtea de Apel Chișinău a dispus restituirea cererii de apel declarată de Elena Grisenco și Irina Cercasova împotriva hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 17 decembrie 2015, ca fiind depusă peste termenul legal. Instanța de recurs conchide, însă, că încheierea instanței de apel din 17 mai 2016 este adoptată cu încălcarea legislației procedurale, respectiv nu poate fi menținută.
Astfel, după cum rezultă din procesul-verbal al ședinței de judecată din 17 mai 2016, apelantele Elena Grisenco și Irina Cercasova la ședința instanței de apel din 17 mai 2016, nu s-au prezentat fiind citate legal (f. d. 61). În același timp, în încheierea din 17 mai 2016, prin care a fost restituită cererea de apel ca depusă peste termenul legal, instanța de apel menționează că la ședința de judecată în instanța de apel s-a prezentat Irina Cercasova, care a solicitat să fie asistată de interpret, însă ulterior aceasta a părăsit sala de ședințe și nu a mai revenit (f. d. 73). În această ordine de idei se constată o discrepanță vădită între procesul-verbal al ședinței de judecată din 17 mai 2016 și încheierea instanței de apel din 17 mai 2016, fapt ce nu poate fi admisibil.
Or, procesele-verbale trebuie să cuprindă obligatoriu consemnarea tuturor acțiunilor instanței în ordinea în care ele s-au desfășurat, inclusiv, dispozițiile președintelui ședinței de judecată, declarațiile, demersurile și explicațiile participanților la proces și ale reprezentanților lor, iar instanța de judecată nu este în drept să-și bazeze concluziile din hotărâre pe probele care nu au fost consemnate în procesul-verbal.
Mai mult că, mențiunea instanței de apel în încheierea contestată cu referire la faptul că în ședința de judecată s-a prezentat Irina Cercasova, care a solicitat un interpret, iar ulterior nu a mai revenit, se contrazice și cu argumentele cererii de recurs depusă de Elena Grisenco, în care ultima menționează că dânsa s-a prezentat în ședința de judecată a instanței de apel din 17 mai 2016, unde a solicitat un interpret, deoarece nu cunoaște limba de stat, și o pauză a ședinței de judecată, dat fiind faptul că avocatul ei este antrenat într-o altă ședință, însă instanța de apel a ignorat această solicitare, examinând cauza în lipsa ei și a avocatului său. La acest capitol, se va menționa că la dosar nu a fost anexată înregistrarea audio a ședinței de judecată în instanța de apel din 17 mai 2016 pentru a fi audiată de instanța de recurs întru verificarea și elucidarea acestor împrejurări.
Pe cale de consecință, instanța de recurs relevă și faptul că în aceeași încheiere din 17 mai 2016, instanța de apel menționează că Irina Cercasova s-a prezentat în ședința de judecată din 29 martie 2016, în care urma a fi soluționată chestiunea punerii apelului pe rol, deși un proces-verbal din această dată lipsește, mai mult, conform fișei de repartizare pricina fiind repartizată judecătorului raportor la 12 aprilie 2016, iar părțile fiind citate în Curtea de Apel Chișinău pentru 17 mai 2016 (f. d. 61, 62). În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (4), (5) CPC săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3), constituie temei de declarare a recursului 4 doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, aceste temeiuri urmând a fi luate în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile.
Pentru considerentele descrise, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul declarat de Elena Grisenco, de a casa încheierea instanței de apel din 17 mai 2016 și a restitui pricina spre rejudecare în instanța de apel. În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de Elena Grisenco, reprezentată de avocatul Alexandru Bodrug. Se casează integral încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/319 împotriva Irinei Cercasova și Elena Grisenco cu privire la încasarea datoriei, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druță Nicolae Craiu 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.