3ra-1017/16 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1017/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău Dosarul nr. 3ra-1017/16
Judecător: M. Muruianu
Curtea de Apel Chișinău
Judecători: D. Manole, Ș. Niță, A. Bostan
ÎNCHEIERE
29 iunie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului Valeriu Doagă
Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea
soluționînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Serviciul de
Protecție și Pază de Stat în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui
Creangă Rodion împotriva Serviciului de Protecție și Pază de Stat privind contestarea
actului administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2016,
C O N S T A T Ă :
La 03 iulie 2015, Creangă Rodion s-a adresat în Judecătoria Buiucani mun.
Chișinău cu o cerere de chemare în judecată către Serviciul de Protecție și Pază de Stat
prin care a solicitat instanței recunoașterea ilegalității refuzului Serviciului de Protecție
și Pază de Stat privind includerea perioadei de studii postuniversitare de rezidențiat la
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițeanu” (01.10.1997-
01.10.1999) în calculul vechimii în muncă pentru plata sporului la salariu, stabilire și
plată a pensiilor nr. 2/684 din 04.06.2015 și obligarea Serviciului de Protecție și Pază de
Stat să includă perioada de studii postuniversitare de rezidențiat la Universitatea de
Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițeanu” (01.10.1997-01.10.1999) în calculul
vechimii în muncă pentru plata sporului la salariu, stabilire și plată a pensiilor.
În argumentarea acțiunii înaintate, reclamantul a invocat că a absolvit Universitatea
de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițeanu”, facultatea “Medicină
preventivă” și în baza hotărârii Comisiei pentru examenul de licență a obținut Diploma
de studii superioare universitare, fiindu-i conferită calificarea “Medic ingenist
epidemiolog” (diploma Seria AS nr. 000089, număr de înregistrare 769, eliberată la 24
iunie 1997). În perioada 1997-1999 a urmat studii postuniversitare prin rezidențiat la
specializarea “Igiena mediului” și în baza hotărârii Comisiei de Stat de calificare i s-a
conferit calificarea “Medic igiena mediului” (certificat Seria R nr. 00461, număr de
înregistrare 158, eliberat la 02 septembrie 1999), ceea ce îi permite activitatea practică
independentă în funcție de medicigiena mediului.
Susține reclamantul că activează în Serviciul de Protectie si Pază de Stat din
25.04.2008 în funcția de inspector superior, medic-epidiomolog conform contractului
1
nr. 678 din 25.04.2008, ulterior nr. 71 din 22.07.2008, funcția sa făcând parte din corpul
de ofițeri, care reprezintă Serviciul în raporturi cu instituții/organizații de stat și private,
la desfășurarea măsurilor de protecție și pază, iar principalele atribuții de serviciu sunt:
verificarea certificatelor de conformitate și a produselor alimentare, fisele medicale,
unde sunt notate rezultatele examenelor medicale și examenului privind instituirea
igienică a personalului, implicat la deservirea persoanelor protejate: asigurarea acordării
asistenței medicale de urgență, persoanei protejate, colaboratorilor Serviciului, altor
persoane implicate în timpul vizitei; stabilirea instituțiilor medicale amplasate în
maximă apropiere de locul vizitei persoanelor protejate.
Menționează Creangă Rodion, că domeniul de activitate a medicului rezident este
prevăzut de art. 3 lit. a) Codul Muncii, iar prin explicația Ministerului Sănătății al RM,
nr. 01-4/5-864 din 26 septembrie 2013 se confirmă că studiile postuniversitare prin
rezidențiat, în perioada anilor 1997-1999 conform legislației Republicii Moldova sunt
considerate ca activitate de muncă în funcție de medic igiena mediului.
Consideră reclamantul că, calificarea obținută ca rezultat al studiilor
postuniversitare prin rezidențiat – “medic igiena mediului” și funcția pe care o deține în
cadrul Serviciului de medic epidiomolog reprezintă mai mult decât ramuri înrudite,
adică exercită în funcția deținută, exact acea profesie, pentru care a obținut calificarea
profesională.
Suplimentar, reclamantul a relevat că la 02.12.2014 s-a adresat cu o cerere către
Serviciul de Protecție și Pază de Stat privind includerea perioadei de studii
postuniversitare de rezidențiat la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie
“Nicolae Testemițeanu” (01.10.1997-01.10.1999) în calculul vechimii în muncă pentru
plata sporului la salariu, stabilire și plată a pensiilor cu respectarea normelor legale. Prin
urmare, Serviciul la 04.06.2015 prin scrisoare nr. 2/684 a refuzat examinarea cererii din
lipsa temeiului legal - fapt cu care nu este de acord, considerând că la examinarea cererii
sale, nu a fost făcută diferențierea legală între studile universitare - propriu-zise și
postuniversitare de rezidențiat - care constituie activitate de muncă, Consideră că
refuzul includerii perioadei de studii postuniversitare de rezidențiat la Universitatea de
Medicină și Farmacie “N. Testemițeanu” (01.10.1997-01.10.1999) în calculul vechimii
în muncă pentru plata sporului la salariu, stabilire și plată a pensiilor, Serviciul de
Protecție și Pază de Stat, încalcă principiul egalității în drepturi și aplică un tratament
diferențiat, fară să existe o motivare obiectivă și rezonabilă.
Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 15 octombrie 2015,
cererea de chemare în judecată înaintată de Creangă Rodion a fost admisă, fiind
recunoscut ilegal refuzul Serviciului de Protecție și Pază de Stat privind includerea
perioadei de studii postuniversitare de rezidențiat la Universitatea de Stat de Medicină și
Farmacie “Nicolae Testemițeanu” (01.10.1997-01.10.1999) în calculul vechimii în
muncă pentru plata sporului la salariu, stabilire și plată a pensiilor nr. 2/684 din
04.06.2015 și a fost obligat Serviciul de Protecție și Pază de Stat să includă perioada de
studii postuniversitare de rezidențiat la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie
“Nicolae Testemițeanu” (01.10.1997-01.10.1999) în calculul vechimii în muncă pentru
plata sporului la salariu, stabilire și plată a pensiilor.
Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 13 noiembrie 2015, Serviciul de
Protecție și Pază de Stat - prin intermediul reprezentantului său Igor Moraru - a declarat
apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 15 octombrie 2015,
solicitând instanței de apel admiterea apelului, casarea hotărîrii instanței de fond, și
2
emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea depusă să fie respinsă integral ca nefondată,
susținînd faptul că motivele apelului vor fi expuse suplimentar, după recepționarea
hotărîrii integrale.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2015, nu a fost dat curs
cererii de apel declarate de Serviciul de Protecție și Pază de Stat, fiindu-i acordat termen
pentru prezentarea cererii de apel motivate pînă la 19 ianuarie 2016, ora 15.00.
La 18 ianuarie 2016 - conformându-se încheierii CA Chișinău din 08 decembrie
2015 - reprezentantul apelantului Serviciul de Protecție și Pază de Stat - Igor Moraru - a
depus prin intermediul cancelariei CA Chișinău cererea de apel motivată, prin care a
solicitat instanței admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun.
Chișinău din 15 octombrie 2015 și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care cerințele
înaintate de Creangă Rodion să fie respinse integral.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2016 a fost respins apelul
declarat de Serviciul de Protecție și Pază de Stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu
și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, or, acestea
sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corect și
obiectiv de către instanța de fond
În argumentarea deciziei sale instanța de apel a reținut de asemenea că, prima
instanță a judecat auza sub toate aspectele, a elucidat pe deplin toate circumstanțele
pricinii, a apreciat obiectiv probele administrate la dosar și a aplicat corect normele de
drept material și procedural, adoptînd o hotărîre întemeiată și legală.
Considerînd ilegală decizia instanței de apel, la 13 mai 2016, Serviciul de Protecție
și Pază de Stat a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei
Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2016 în sensul respingerii integrale a
pretențiilor lui Creangă Rodion față de Serviciul de Protecție și Pază de Stat.
În argumentarea recursului recurentul a invocat că instanța de apel nu a constatat și
nu a elucidate pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în
fond.
La data de 22.06.2016, intimatul Creangă Rodion a depus referință la recursul
declarant de Serviciul de Protecție și Pază de Stat, solicitînd respingerea acestuia ca
fiind inadmisibil și neîntemeiat.
Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că
recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat
înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei. În viziunea recurentului,
instanțele au examinat superficial litigiul.
Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de
reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de
drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic
inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este
garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.
3
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de
admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă
recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul
exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui
temei de casare a deciziilor recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite
la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces
sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră
că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3)
constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au
dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de
recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,
sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe cînd în recursul
declarat de Serviciul de Protecție și Pază de Stat, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de Serviciul de Protecție și Pază de Stat ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,
completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
D I S P U N E:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Serviciul de Protecție și Pază de Stat.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului Valeriu Doagă
Judecători Sveatoslav Moldovan
Iuliana Oprea
4