3ra-845/18 — anularea refuzului, recunoasterea dreptului la pensie

3ra-845/18 — anularea refuzului, recunoasterea dreptului la pensie (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-845/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. O. Parfeni)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Iu. Cotruță, I. Țurcan, N. Simciuc)

ÎNCHEIERE

04 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Serviciul

de Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rodion Creangă

împotriva Serviciului de Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova, Casa

Națională de Asigurări Sociale cu privire la anularea refuzului, recunoașterea

dreptului la pensie, obligarea stabilirii și calculării pensiei, obligarea recalculării

plății sporului la salariu, stabilirea și plata pensiei, încasarea sumei reținute și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 19 ianuarie 2017, Rodion Creangă a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului de Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova, Casei

Naționale de Asigurări Sociale, suplimentând ulterior la 22 martie 2017 temeiurile,

prin care a solicitat recunoașterea ca fiind ilegal refuzul Serviciului de Protecție și

Pază de Stat al Republicii Moldova nr. 2/1667 din 19 decembrie 2016 privind

recalcularea plăților, recunoașterea dreptului la pensionare începând cu 31 ianuarie

2014, obligarea Serviciului de Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova și

Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i stabilească și să-i achite pensia neachitată

pentru perioada 31 ianuarie 2014-31 ianuarie 2016, obligarea Serviciului de

Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova și Casei Naționale de Asigurări

Sociale să efectueze recalculul plății sporului la salariu, stabilirea și plata pensiei

începând cu 02 decembrie 2014, data înaintării cererii, încasarea de la Serviciul de

Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova a sumei de 20000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral, încasarea de la Serviciul de Protecție și Pază de Stat al Republicii

Moldova a sumei de 29752, 99 de lei reținută sub formă de impozit pentru

indemnizațiile achitate conform art. 20 Cod fiscal, modificat prin Legea nr. 71 din

12 aprilie 2015, în vigoare din 01 mai 2015.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că în anul 1997 a absolvit

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, facultatea

Medicină preventivă și în baza hotărârii Comisiei pentru examenul de licență a

1

obținut Diploma de studii superioare universitare, fiindu-i conferită calificarea

„medic igienist epidemiolog”. În perioada 1997-1999 a urmat studii postuniversitare

prin rezidențiat la specializarea „Igiena mediului”. Astfel, activează în Serviciul de

Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova din 25 aprilie 2008 în funcția de

inspector superior, medic-epidemiolog conform contractelor nr. 678 și nr. 71, funcția

sa făcând parte din corpul de ofițeri. Calificarea obținută ca rezultat al studiilor

postuniversitare prin rezidențiat și funcția deținută de medic epidemiolog reprezintă

mai mult decât ramuri înrudite. Astfel, conform art. 18 lit. e) al Legii asigurărilor cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele afacerilor

interne nr.1544 din 23 iunie1993, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea

pensiei conform art. 13 lit. a) militarilor care satisfac serviciu prin contract

persoanelor din corpul de comandă și din trupele afacerilor interne, se ia în calcul 2

ani de vechime în muncă în ramurile civile înrudite cu specialitatea lor militară

pentru un an de serviciu, dar nu mai mult de 10 ani de serviciu-persoanelor din corpul

de ofițeri și din corpul de comandă, al organelor afacerilor interne. Conform pct.32

al Regulamentului cu privire la studiile postuniversitare de rezidențiat care constituie

anexa nr. 1 la ordinul Ministerului Sănătății al Republicii Moldova nr. 135, anii de

studii în rezidențiat se includ în stagiul medical.

Reclamantul a indicat că în vederea respectării normelor cu privire la calcularea

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, la 02

decembrie 2014 s-a adresat Serviciului de Protecție și Pază de Stat al Republicii

Moldova privind includerea perioadei de studii postuniversitare de rezidențiat la

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, 01 octombrie

1997 – 01 octombrie 1999, în calculul vechimii în muncă pentru plata sporului la

salariu, stabilirea și plata pensiilor cu respectarea normelor legale. Ca răspuns, prin

scrisoarea nr.2/684 din 04 iunie 2015 Serviciul de Protecție și Pază de Stat al

Republicii Moldova a refuzat examinarea cererii din lipsa temeiului legal.

Partea reclamantă a afirmat că prin refuzul de a include perioada de studii

postuniversitare de rezidențiat în calculul vechimii în muncă pentru plata sporului la

salariu, stabilirea și plata pensiilor, pârâtul încalcă principiul egalității în drepturi și

aplică un tratament diferențiat, fără o motivare obiectivă și rezonabilă. Prin hotărârea

din 15 octombrie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, menținută prin

decizia din 16 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău și decizia din 29 iunie 2016

a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă cererea de chemare în judecată, fiind

recunoscut ilegal refuzul Serviciului de Protecție și Pază de Stat al Republicii

Moldova privind includerea perioadei de studii postuniversitare de rezidențiat la

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, 01 octombrie

1997-01 octombrie 1999, în calculul vechimii în muncă pentru plata sporului la

salariu, stabilirea și plata pensiilor nr. 2/684 din 04 iunie 2015 și a fost obligat

Serviciul de Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova să includă perioada de

studii postuniversitare de rezidențiat la Universitatea de Stat de Medicină și

Farmacie „Nicolae Testemițanu”, 01 octombrie 1997-01 octombrie 1999, în calculul

vechimii în muncă pentru plata sporului la salariu, stabilirea și plata pensiilor.

Reclamantul a precizat că la 29 noiembrie 2016 s-a adresat Serviciului de

Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova cu cerere privind recalcularea plăților

la salariu rezultând din vechimea în muncă inclusă cu perioada anilor 1997-1999,

recalcularea pensiei stabilite anterior, achitarea pensiei. Prin răspunsul nr.2/1667 din

2

19 decembrie 2016, a fost informat că actul judiciar privind includerea în stagiul

vechimii în muncă a perioadei 1997-1999 s-a realizat, iar recalculul plăților va fi

efectuat după încetarea raporturilor de muncă cu pârâtul. Plata sporului la salariu a

fost calculată din 29 iunie 2016, data intrării în vigoare a actului judiciar nominalizat.

Din cauza neincluderii în vechimea în muncă a perioadei anilor 1997-1999, dreptul

la pensie a fost dobândit la 31 ianuarie 2016, adică mai târziu cu calcularea și

eliberarea plății pentru pensii, situație confirmată prin legitimația de pensionar din

11 februarie 2016 nr. SP 0367. Anterior, la 26 decembrie 2012 și 31 octombrie 2013,

a solicitat Serviciului de Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova includerea

în vechimea în muncă a perioadei anilor 1997-1999, însă fără nici un rezultat, doar

după hotărârea judecătorească din 15 octombrie 2015 s-a confirmat legalitatea

cerințelor sale. Pârâtul cu rea credință a tergiversat includerea în vechimea în muncă

a perioadei anilor 1997 - 1999, deoarece așa s-a eliberat de responsabilitatea achitării

pensiei începînd cu 31 ianuarie 2014.

Reclamantul a menționat că eliberarea din serviciu s-a realizat la 29 ianuarie

2016, momentul intervenirii dreptului la pensie calculat rezultând din calculul

vechimii în muncă ilegal efectuat de către Serviciul de Protecție și Pază de Stat al

Republicii Moldova. Însă, în cazul aprobării vechimii în muncă solicitată conform

cererii, dreptul la pensionare intervenea la 29 ianuarie 2014 și evident indemnizațiile

de concediere stabilite conform legislației în proporție de 15 salarii nu puteau fi

incluse în venitul impozabil.

Prin hotărârea din 28 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Rodion Creangă și s-a

recunoscut ca fiind ilegal refuzul Serviciului de Protecție și Pază de Stat al

Republicii Moldova nr. 2/1667 din 19 decembrie 2016; s-a recunoscut dreptul la

pensie a lui Rodion Creangă începând cu 31 ianuarie 2014; s-a obligat Serviciul de

Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova să-i stabilească și să-i achite lui

Rodion Creangă pensia neachitată începând cu 31 ianuarie 2014 până la data de 31

ianuarie 2016; s-a obligat Serviciul de Protecție și Pază de Stat al Republicii

Moldova să efectueze lui Rodion Creangă recalculul plății sporului la salariu,

stabilirea și plata pensiei începând cu 31 ianuarie 2014; s-a încasat de la Serviciul de

Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova în beneficiul lui Rodion Creangă

suma de 29752, 99 de lei reținută sub formă de impozit; în rest acțiunea s-a respins

ca neîntemeiată.

Prin decizia din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Serviciul de Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova și s-a

menținut hotărârea din 28 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru a concluziona astfel, instanța de apel a relevat că prin hotărârea

irevocabilă din 15 octombrie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, a fost

admisă cererea de chemare în judecată depusă de Rodion Creangă la 03 iulie 2015

și a fost recunoscut ca fiind ilegal refuzul Serviciului de Protecție și Pază de Stat al

Republicii Moldova privind includerea perioadei de studii postuniversitare de

rezidențiat la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”,

01 octombrie 1997-01 octombrie 1999, în calculul vechimii în muncă pentru plata

sporului la salariu, stabilirea și plata pensiilor și a fost obligat Serviciul de Protecție

și Pază de Stat al Republicii Moldova să includă perioada de studii postuniversitare

de rezidențiat la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae

3

Testemițanu”, 01 octombrie 1997-01 octombrie 1999, în calculul vechimii în muncă

pentru plata sporului la salariu, stabilirea și plata pensiilor. Or, obligativitatea

hotărârii judecătorești impune ca părțile să se supună efectelor lucrului judecat și să-

și conformeze conduita corespunzător. Obligativitatea hotărârii judecătorești

impune transpunerea ei în plan procesual, fiind just și echitabil ca hotărârea

judecătorească să producă efecte între părțile litigante.

Cu referire la argumentele Serviciului de Protecție și Pază de Stat al Republicii

Moldova privind stabilirea vechimii în serviciu conform prevederilor titlului

executoriu care a intrat în vigoare la 29 iunie 2016 și reținerea sumei de 29752, 99

de lei cu titlu de impozit în urma achitării indemnizației de concediere, instanța de

apel a reținut precum a statuat prima instanță că în circumstanțele în care Serviciul

de Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova ar fi respectat prevederile art. 13

lit. a) al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, adică ar fi inclus perioada anilor 1997-

1999 în vechimea în muncă, Rodion Creangă urma să întrunească 22 ani vechime în

serviciu cu dreptul la pensie la 31 ianuarie 2014 și respectiv indemnizațiile de

concediere stabilite conform art. 47 din Legea cu privire la Serviciul de Protecție și

Pază de Stat, nu puteau fi incluse în venitul impozabil.

La 16 mai 2018 Serviciul de Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova a

declarat recurs împotriva deciziei din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu a constatat și elucidat

pe deplin circumstanțele care au importanță la soluționarea cauzei în fond. Instanța

de apel a interpretat eronat normele de drept material.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 14 martie 2018, iar Serviciul de

Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova a declarat recurs la 16 mai 2018.

Materialele cauzei atestă că decizia contestată a fost expediată participanților

la proces la 20 aprilie 2018, conform scrisorii de însoțire (f.d.149), însă lipsesc date

despre recepționarea acesteia de către recurent. Astfel, recursul se consideră a fi

declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Serviciul de Protecție și Pază de

Stat al Republicii Moldova, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

4

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Serviciul de Protecție și Pază

de Stat al Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurent cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Serviciul de Protecție și Pază de Stat al

Republicii Moldova.

5

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Serviciul de Protecție și Pază de

Stat al Republicii Moldova împotriva deciziei din 14 martie 2018 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

6