3ra-908/16 — anularea actului de depistare a încălcării

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău Dosarul nr. 3ra-908/16 Judecător: Gh. Mâțu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Vascan, V. Negru, A. Bostan Î N C H E I E R E 22 iunie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecători Galina Stratulat, Ion Druță examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Varzar Mihail, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Varzar Mihail împotriva Societății pe Acțiuni „Red Union Fenosa” privind anularea Actului de depistare a încălcării clauzelor contractuale nr. A 21933 din 19.02.2014, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Varzar Mihail și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 28 iulie 2014, c o n s t a t ă La 22 mai 2014, Varzar Mihail s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS „Red Union Fenosa” SA privind anularea Actului de depistare a încălcării clauzelor contractuale nr. A 21933 din 19.02.2014. În motivarea cerințelor, reclamantul Varzar Mihail a indicat că în fapt, la data de 19.02.2014, a fost întocmit actul nr. A 21933 de depistare a încălcării clauzelor contractuale, prin care: „s-a depistat intervenția în funcționarea echipamentului de evidență-conectare directă la branșamentul de până la 2232536... a unui cablu în mod ascuns ce alimentează adresa respectivă cu energie electrică”. Ulterior, la data de 07.03.2014, a fost emisă factura pentru energia electrică în cazul încălcării clauzelor contractuale, pentru suma de 13 682,8 lei.

Reclamantul susține că niciodată nu a consumat fraudulos energie electrică și consideră că actul sus menționat este unul ilegal care urmează a fi anulat în totalitate, deoarece reclamantul consideră că controlul a avut loc în lipsa consumatorului, care la momentul respectiv era la serviciu. Deși colaboratorul pârâtei au fost atenționați despre acest fapt de către o doamnă care se afla în ospeție la reclamant, aceștia au continuat controlul. Actul a fost întocmit în lipsa consumatorului, deși exista posibilitatea reală de a evita acest lucru, așteptând întoarcerea consumatorului. Persoanele care au efectuat controlul nu s-au prezentat menținând că nu-i interesează faptul că proprietarul nu este acasă.

La fel, s-a mai invocat faptul că actul contestat nu conține detalii, iar examinarea actului a avut loc fără participarea consumatorului. În drept, reclamantul Varzar Mihail a făcut trimitere la prevederile art. 16, 17, și 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000, solicitând admiterea cererii, repunerea în termen a cererii prealabile, recunoașterea ilegală și anularea totală a actului nr. A 21933 din 19.02.2014 întocmit de ÎCS „Red Union Fenosa” SA. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 28 iulie 2014, a fost respinsă cererea reclamantului Varzar Mihail de repunere în termen a și a fost respinsă ca tardivă cererea de chemare în judecată înaintată de Varzar Mihail către Societatea pe Acțiuni „Red Union Fenosa” privind anularea Actului de depistare a încălcării clauzelor contractuale nr. A 21933 din 19.02.2014.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2015, a fost respins apelul declarat de Varzar Mihail și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 28 iulie 2014. Nefiind de acord cu decizia respectivă, la data de 15 februarie 2016, Varzar Mihail prin intermediul avocatului Botnari Mariana (mandat nr. 0414552) a declarat recurs asupra deciziei respective, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu trimiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului, recurentul a reiterat motivele de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare menționând și faptul că a fost în imposibilitate de a înainta cerere de apel suplimentară.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată recurentului la data de 04.12.2015 (f.d. 139), iar la materialele dosarului lipsesc careva probe care ar demonstra recepționarea acesteia de către recurent, recursul se consideră declarat în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Varzar Mihail nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Varzar Mihail ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e Recursul declarat de Varzar Mihail se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță