2rac-240/16 — incasarea sumei

Prima instanță: M. Grosu. dosarul nr. 2rac-240/16

Instanța de apel: A. Panov, A. Minciuna, M. Moraru.

Î N C H E I E R E

22 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență

Președintele completului, judecătorul Mihai Poalelungi

Judecătorii Tatiana Vieru

Oleg Sternioală

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

reprezentantul recurentului Societății cu Răspundere Limitată „Ifatrans”, Alexei

Tighinean,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere

Limitată „Ifatrans” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Lengrup-Agro”

cu privire la încasarea datoriei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 februarie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Ifatrans” și

a fost menținută hotărârea judecătoriei Strășeni din 15 iunie 2015,

c o n s t a t ă

La 12 decembrie 2014, reclamantul S.R.L. „Ifatrans” a depus cerere de

chemare în judecată împotriva S.R.L. „Lengrup-Agro” cu privire la încasarea

datoriei.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 05 septembrie 2014, a

acordat pârâtului S.R.L. „Lengrup-Agro” servicii de transport internațional în sumă

totală de 18 000 lei, sumă care nu a fost achitată până la momentul depunerii

cererii de chemare în judecată.

Afirmă reclamantul că, acordarea serviciilor de transport internațional și

existența datoriei în cauză se confirmă prin factura fiscală din 05 septembrie 2014,

scrisoarea de transport internațional, actul de control fito-sanitar din 05 septembrie

2014, permisul AA nr. 0221503, declarația de tranzit din 05 septembrie 2014.

Menționează reclamantul că, la 07 noiembrie 2014, a expediat în adresa

pârâtului o cerere cu privire la achitarea benevolă a sumei în mărime de 18 000 lei,

însă acesta din urmă, nu a întreprins nici o acțiune în acest sens.

Cere reclamantul S.R.L. „Ifatrans” încasarea din contul pârâtului în

beneficiul reclamantului a sumei în mărime de 18 000 lei cu titlu de datorie pentru

serviciile de transport acordate.

Prin hotărârea judecătoriei Strășeni din 15 iunie 2015, acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 februarie 2016, a fost respins

apelul declarat de către S.R.L. „Ifatrans” și a fost menținută hotărârea judecătoriei

Strășeni din 15 iunie 2015.

La 27 aprilie 2016, reprezentantul recurentului S.R.L. „Ifatrans”, Alexei

Tighinean, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe, cerând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești și

pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia

instanței de apel, și nici cu hotărârea primei instanțe, deoarece acestea ar fi fost

emise cu interpretarea eronată a normelor de drept material.

Mai mult ca atât, consideră recurentul că ambele instanțe de judecată nu au

aplicat legea care trebuia să fie aplicată și eronat ar fi interpretat-o.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către reprezentantul

recurentului S.R.L. „Ifatrans”, Alexei Tighinean, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un

temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe, dar a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel și prima instanță, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432. alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,

recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă

motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către reprezentantul recurentului S.R.L. „Ifatrans”,

Alexei Tighinean, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Recursul reprezentantului recurentului Societății cu Răspundere Limitată

„Ifatrans”, Alexei Tighinean, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Mihai Poalelungi

judecătorul

Judecătorii Tatiana Vieru

Oleg Sternioală