2rac-240/16 — incasarea sumei

Prima instanță: M. Grosu. dosarul nr. 2rac-240/16 Instanța de apel: A. Panov, A. Minciuna, M. Moraru. Î N C H E I E R E 22 iunie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență Președintele completului, judecătorul Mihai Poalelungi Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul recurentului Societății cu Răspundere Limitată „Ifatrans”, Alexei Tighinean, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere Limitată „Ifatrans” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Lengrup-Agro” cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 februarie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Ifatrans” și a fost menținută hotărârea judecătoriei Strășeni din 15 iunie 2015, c o n s t a t ă La 12 decembrie 2014, reclamantul S.R.L.

„Ifatrans” a depus cerere de chemare în judecată împotriva S.R.L. „Lengrup-Agro” cu privire la încasarea datoriei. În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 05 septembrie 2014, a acordat pârâtului S.R.L. „Lengrup-Agro” servicii de transport internațional în sumă totală de 18 000 lei, sumă care nu a fost achitată până la momentul depunerii cererii de chemare în judecată. Afirmă reclamantul că, acordarea serviciilor de transport internațional și existența datoriei în cauză se confirmă prin factura fiscală din 05 septembrie 2014, scrisoarea de transport internațional, actul de control fito-sanitar din 05 septembrie 2014, permisul AA nr. 0221503, declarația de tranzit din 05 septembrie 2014. Menționează reclamantul că, la 07 noiembrie 2014, a expediat în adresa pârâtului o cerere cu privire la achitarea benevolă a sumei în mărime de 18 000 lei, însă acesta din urmă, nu a întreprins nici o acțiune în acest sens.

Cere reclamantul S.R.L. „Ifatrans” încasarea din contul pârâtului în beneficiul reclamantului a sumei în mărime de 18 000 lei cu titlu de datorie pentru serviciile de transport acordate. Prin hotărârea judecătoriei Strășeni din 15 iunie 2015, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 februarie 2016, a fost respins apelul declarat de către S.R.L. „Ifatrans” și a fost menținută hotărârea judecătoriei Strășeni din 15 iunie 2015. La 27 aprilie 2016, reprezentantul recurentului S.R.L. „Ifatrans”, Alexei Tighinean, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cerând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel, și nici cu hotărârea primei instanțe, deoarece acestea ar fi fost emise cu interpretarea eronată a normelor de drept material. Mai mult ca atât, consideră recurentul că ambele instanțe de judecată nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și eronat ar fi interpretat-o. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către reprezentantul recurentului S.R.L. „Ifatrans”, Alexei Tighinean, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, dar a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel și prima instanță, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432. alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către reprezentantul recurentului S.R.L.

„Ifatrans”, Alexei Tighinean, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e Recursul reprezentantului recurentului Societății cu Răspundere Limitată „Ifatrans”, Alexei Tighinean, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Mihai Poalelungi judecătorul Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală