2ra-1361/16 — constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral

prima instanță: I. Morozan dosarul nr. 2ra-1361/16

instanța de apel: D. Manole, S. Arnăut, E. Fistican

Î N C H E I E R E

15 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Alexei Ușurelu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexei Ușurelu

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2015, prin care

a fost respins apelul declarat de către Alexei Ușurelu, admis apelul declarat de

către Ministerul Justiției, casată parțial hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul

Chișinău din 18 martie 2015 și emisă în această parte o nouă hotărâre, iar în rest

hotărârea a fost menținută,

c o n s t a t ă:

La data de 09 decembrie 2014, Alexei Ușurelu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 05 decembrie 2011,

a depus în Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău o cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Tutun-CTC” cu privire la anularea ordinului de concediere,

restabilire în funcție și repararea prejudiciului material și moral.

Menționează că, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 03 septembrie

2014 a fost finisată examinarea pricinii civile la cererea de chemare în judecată

enunțată, care a durat 33 luni.

Susține că, conform art. 355 din Codul muncii, instanța de judecată trebuie

să examineze cererea privind litigiul individual de muncă în cel mult 30 de zile

lucrătoare de la data înregistrării acesteia, însă pricina enunțată a fost examinată în

primă instanță mai bine de 2 ani.

Afirmă că, prin examinarea pricinii civile în termen de 33 luni se atestă o

încălcare vădită a dreptului său la examinarea pricinii în termen rezonabil.

Relevă că, urmare a neexaminării în termen rezonabil a unui litigiu de

muncă, i-a fost cauzat prejudiciu moral, care se exprimă prin suferințe psihice,

retrăiri, stare de stres și incertitudine timp îndelungat.

1

Solicită constatarea încălcării dreptului său la judecarea în termen rezonabil

a pricinii civile la cererea de chemare în judecată înaintată de el împotriva SA

„Tutun-CTC” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilire în funcție

și repararea prejudiciului material și moral și încasarea din bugetul de stat a sumei

de 30000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 18 martie 2015 a

fost admisă parțial acțiunea. A fost constatat faptul încălcării dreptului lui Alexei

Ușurelu la examinarea în termen rezonabil a cererii, prin care s-a solicitat anularea

încheierii din 26 noiembrie 2012 privind scoaterea de pe rol a cererii de chemare în

judecată a lui Alexei Ușurelu împotriva SA „Tutun-CTC”, cu repunerea cererii pe

rol și judecarea pricinii în fond, care a fost înaintată la data de 06 decembrie 2012

și care a fost repartizată pentru examinare judecătorului Veronica Negru la data de

22 aprilie 2013 și examinată la data de 14 mai 2013. În rest acțiunea a fost respinsă

ca neîntemeiată.

Prima instanță, constatând faptul încălcării dreptului lui Alexei Ușurelu la

examinarea în termen rezonabil a cererii, prin care s-a solicitat anularea încheierii

din 26 noiembrie 2012 privind scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată

a lui Alexei Ușurelu împotriva SA „Tutun-CTC”, cu repunerea cererii pe rol și

judecarea pricinii în fond, care a fost înaintată la data de 06 decembrie 2012 și care

a fost repartizată pentru examinare judecătorului Veronica Negru la data de 22

aprilie 2013 și examinată la data de 14 mai 2013, și-a argumentat concluzia prin

faptul că, pentru perioada 06 decembrie 2012-17 mai 2013, perioadă în care a fost

înaintată cererea de anulare a încheierii de scoatere a cererii de pe rol și pînă la

soluționarea acesteia, se fac vinovate autoritățile statului, care timp de 5 luni de

zile nu au asigurat respectarea prevederilor legale la examinarea cererii privind

anularea încheierii de scoatere a cererii de pe rol.

Totodată, prima instanță, respingând pretențiile cu privire la constatarea

încălcării dreptului reclamantului la judecarea în termen rezonabil a pricinii civile

la cererea de chemare în judecată a lui Alexei Ușurelu împotriva SA „Tutun-CTC”

cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilire în funcție și repararea

prejudiciului material și moral și repararea prejudiciului moral, și-a argumentat

concluzia prin faptul că, deși pricina civilă enunțată a fost examinată 33 de luni,

tergiversarea examinării acesteia nu poate fi pusă exclusiv în sarcina instanțelor

judecătorești, or, instanța de judecată va dispune amânarea pricinii în cazul

imposibilității părții de a se prezenta în ședința de judecată la data fixată din

motive ce nu depind de voința lor sau necesității de a prezenta sau reclama probe

suplimentare.

De asemenea, prima instanță a mai reținut că, conform raportului prezentat

de Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău, examinarea cauzei de lungă durată se

datorează exclusiv conduitei părților participante la proces (f. d. 21-23).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2015 a fost respins

apelul declarat de către Alexei Ușurelu, admis apelul declarat de către Ministerul

Justiției, casată hotărârea primei instanțe în partea admiterii pretenției cu privire la

constatarea faptului încălcării dreptului lui Alexei Ușurelu la examinarea în termen

rezonabil a cererii, prin care s-a solicitat anularea încheierii din 26 noiembrie 2012

privind scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată a lui Alexei Ușurelu

2

împotriva SA „Tutun-CTC”, cu repunerea cererii pe rol și judecarea pricinii în

fond și emisă în această parte o nouă hotărâre, prin care pretenția enunțată a fost

respinsă. În rest hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Instanța de apel și-a argumentat concluzia prin faptul că, prima instanță nu a

ținut cont de prevederile art. 1 din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea

în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești și neîntemeiat a admis pretenția cu privire la constatarea

faptului încălcării dreptului apelantului-reclamant la examinarea în termen

rezonabil a cererii, prin care s-a solicitat anularea încheierii din 26 noiembrie 2012

privind scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată a lui Alexei Ușurelu

împotriva SA „Tutun-CTC”, cu repunerea cererii pe rol și judecarea pricinii în

fond, or, actul legislativ nominalizat operează cu noțiunea de termen rezonabil de

judecare a cauzei în ansamblu și nu cu termen rezonabil de examinare a fiecărei

cereri în parte înaintată de participanții la proces.

De asemenea, instanța de apel a mai reținut că, prima instanță corect a

respins pretențiile cu privire la constatarea încălcării dreptului lui Alexe Ușurelu la

judecarea în termen rezonabil a pricinii civile la cererea de chemare în judecată

înaintată de el împotriva SA „Tutun-CTC” cu privire la anularea ordinului de

concediere, restabilire în funcție și repararea prejudiciului material și moral și

încasarea din bugetul de stat a sumei de 30000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

La data de 08 aprilie 2016, Alexei Ușurelu a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de

apel și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece instanța de apel a apreciat arbitrar probele, anexate la materialele

dosarului, fapt ce a dus la încălcarea dreptului său la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei

integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost declarat în termen, or, din

materialele pricinii rezultă că, decizia instanței de apel a fost expediată în adresa

recurentului la data de 10 decembrie 2015 (f. d. 149), însă la actele pricinii lipsesc

probe, care ar confirma recepționarea copiei deciziei instanței de apel de către

ultimul.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

3

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Alexei Ușurelu

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Argumentul invocat de către recurent precum că, instanța de apel a apreciat

arbitrar probele, anexate la materialele dosarului, fapt ce a dus la încălcarea

dreptului său la un proces echitabil nu poate fi reținut, deoarece la caz, instanța de

apel a apreciat probele în corespundere cu exigențele art. 130 din Codul de

procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

4

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de către Alexei Ușurelu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul lui Alexei Ușurelu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul lui Alexei Ușurelu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecătorul

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

5