2ri-165/16 — intentarea procesului de insolvabilitate

prima instanță: A. Minciuna dosarul nr: 2ri-165/16

DECIZIE

15 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Valentina Clevadî

Mariana Pitic

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Cariera de Granit și

Pietriș din Soroca”

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Firmei de Producție și

Comerț „Rom–Prim” Societate cu Răspundere Limitată împotriva terțului poprit

Societatea pe Acțiuni „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” cu privire la validarea

popririi

împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2016, prin care a fost

admisă cererea de validare a popririi depusă de Firma de Producție și Comerț

„Rom–Prim” Societate cu Răspundere Limitată

constată:

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2011 în privința FPC

„Rom–Prim” SRL a fost intentat procesul de insolvabilitate, în calitate de

administrator al insolvabilității fiind desemnată ÎI „Irina Selevestru”.

La 04 ianuarie 2016, administratorul FPC „Rom–Prim” SRL, Irina Selevestru a

depus cerere în instanța de insolvabilitate împotriva terțului poprit SA „Cariera de

Granit și Pietriș din Soroca” cu privire la validarea popririi.

În motivarea cererii a indicat că în urma verificării actelor contabile ale

FPC „Rom–Prim” SRL în procedura de executare a planului și în rezultatul analizei,

s-a constatat că SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” are o datorie față de

FPC „Rom–Prim” SRL în mărime de 5453, 63 lei.

Menționează că în vederea înființării popririi, la 24 noiembrie 2015 a expediat

în adresa terțului poprit o somație, prin care i-a adus la cunoștință despre înființarea

popririi și a solicitat ca în termen de 10 zile de la data comunicării popririi să achite la

contul de acumulare a lichidatorului suma datorată.

Indică că deși terțul poprit a primit somația înaintată, până la moment nu a

achitat datoria și nici nu a consemnat suma datorată.

Solicită admiterea cererii de validare a popririi, validarea popririi privind

încasarea de la SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” a datoriei în sumă de

1

5328, 80 lei și dobânda de întârziere în mărime de 124, 83 lei, încasarea din contul

SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” datoria în mărime de 5453, 63 lei.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2016 a fost admisă

cererea de validare a popririi, validată poprirea și încasat din contul SA „Cariera de

Granit și Pietriș din Soroca” în beneficiul FPC „Rom–Prim” SRL suma de

5328,80 lei.

La 12 aprilie 2016, SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” a declarat

recurs împotriva hotărârii menționate, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii

recurate cu emiterea unei noi hotărâri privind desființarea validării popririi în sumă

de 5328,80 lei.

În motivarea recursului a invocat că prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din

15 august 2013 a fost admis demersul administratorului procesului de insolvabilitate

al SRL „Rom–Prim” cu privire la confirmarea planului procedurii de restructurare, cu

aplicarea măsurilor prevăzute de lege.

Indică că acțiunea urmează a fi respinsă ca fiind înaintată cu omiterea

termenului de prescripție, or, ultima furnizare de producție în adresa SRL

„Rom–Prim” a fost efectuată la 10 noiembrie 2008, fără a restitui suma achitată

suplimentar.

Relatează că termenul de prescripție pentru înaintarea pretenției de restituire a

sumei achitate excedentar de către SRL „Rom–Prim” a început să curgă din

momentul în care SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” a încetat acțiunile de

furnizare a mărfii.

Menționează că termenul de prescripție a început să curgă de la 18 noiembrie

2008, ca urmare a scurgerii termenului de 7 zile din momentul ultimei livrări, care

constituie un termen rezonabil reieșind din graficul de livrări a mărfurilor. Reieșind

din faptul că termenul general de prescripție în interiorul căruia persoana poate să-și

apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanța de judecată, dreptul încălcat este de

3 ani, iar termenul limită pentru încasarea datoriei solicitate în prezenta cauză

constituie data de 18 noiembrie 2011.

La 06 iunie 2016, administratorul FPC „Rom–Prim” SRL, Irina Selevestru a

depus referință la cererea de recurs prin care a solicitat respingerea recursului.

Conform cu art. 8 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen

de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de

prezenta lege.

Instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 12 aprilie 2016, în termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și

care urmează a fi respins cu menținerea hotărârii primei instanțe din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

2

După cum rezultă din materialele pricinii, la 16 iunie 2011, prin hotărârea

Curții de Apel Chișinău, a fost intentat procesul de insolvabilitate în privința FPC

„Rom–Prim” SRL, în calitate de administrator al insolvabilității fiind desemnată ÎI

„Irina Selevestru”.

La fel, se mai constată că la 18 noiembrie 2015, administratorul insolvabilității

FPC „Rom–Prim” SRL, a înaintat în adresa SA „Cariera de Granit și Pietriș Soroca”

somația privind poprirea datoriei în mărime de 5 328,80 lei (f. d. 5).

Din motiv că SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” nu a reacționat la

somația înaintată, FPC „Rom–Prim” SRL, a depus în instanța de insolvabilitate cerere

cu privire la validarea popririi, solicitând validarea popririi în mărime de 5328,80 lei

și încasarea de la terțul poprit SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” în folosul

FPC „Rom–Prim” SRL a datoriei de 5328,80 lei.

Fiind investită cu judecarea cererii în cauză, Curtea de Apel Chișinău, stabilind

cadrul legal aplicabil în speță, justificat a ajuns la concluzia temeiniciei cererii cu

privire la validarea popririi, admițând cererea și încasând de la SA „Cariera de Granit

și Pietriș din Soroca” în folosul FPC „Rom–Prim” SRL datoria în mărime de

5328,80 lei.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține prevederile art. 2 al

Legii insolvabilității, potrivit căruia poprirea, constituie procedura prin care

administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau sumele datorate

debitorului de către o a treia persoană.

Potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (1) și (11) al Legii insolvabilității, sunt

supuse urmăririi silite prin poprire mijloacele bănești în numerar și fără numerar, în

monedă națională și în valută străină, titlurile de valoare, alte bunuri mobile

incorporale care sunt datorate debitorului ori sunt deținute în numele său de un terț

sau pe care acesta din urma i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice

existente. De asemenea, pot fi poprite bunurile mobile corporale ale debitorului

deținute de un terț în numele lui și creanța cu termen ori sub condiție. În acest caz,

poprirea nu va putea fi executată decât după ajungerea la termen ori de la data

îndeplinirii condiției. Dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit îi

datorează sume de bani debitorului, instanța de insolvabilitate va adopta o hotărâre de

validare a popririi, prin care va încasa de la terțul poprit suma datorată debitorului, iar

în caz contrar, va decide desființarea popririi. Poprirea înființată asupra unei creanțe

cu termen sau sub condiție poate fi validată, dar hotărârea nu poate fi executată decât

după ajungerea creanței la termen sau la data îndeplinirii condiției, după caz. Dacă

sumele sunt datorate periodic, poprirea se validează atât pentru sumele ajunse la

scadență, cât și pentru cele care vor fi scadente, în ultimul caz validarea producându-

și efectele numai la data când sumele devin scadente.

Din conținutul normei enunțate este de înțeles că sunt supuse urmăririi silite

prin poprire mijloacele bănești care sunt datorate debitorului în temeiul unor raporturi

juridice existente. Totodată, Legea insolvabilității obligă debitorul, care înaintează

cerere de validare a popririi, de a face dovada existenței creanței pe care o are

împotriva terțului poprit.

Raportând prevederile legale sus citate la circumstanțele pricinii, la caz se

constată că, urmare a existenței relațiilor contractuale între SA „Cariera de Granit și

Pietriș din Soroca” și FPC „Rom–Prim” SRL, SA „Cariera de Granit și Pietriș din

3

Soroca” a format o datorie față de FPC „Rom–Prim” SRL, în proces de

insolvabilitate în mărime de 5328,80 lei.

Instanța de recurs reține că prima instanță corect a stabilit că cererea de

validare a popririi urmează a fi admisă, deoarece terțul poprit SA „Cariera de Granit

și Pietriș din Soroca” nu a prezentat careva probe din care ar rezulta că datoria în

mărime de 5328,80 lei a fost stinsă.

Este de menționat că SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” nu a negat

existența acestei datorii, dar a solicitat respingerea cererii de poprire din

considerentul omiterii de către „Rom–Prim” SRL, în proces de insolvabilitate, a

termenului de prescripție de 3 ani, prevăzut de art. 267 alin. (1) Cod civil, în acest

sens invocând că ultima livrare a producției în adresa „Rom–Prim” SRL, a avut loc la

10 noiembrie 2008, aceste argumente fiind menționate și în cererea de recurs.

În același timp, instanța de recurs reține ca întemeiată constatarea instanței de

insolvabilitate că aceste susțineri a SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” sunt

pur declarative, în confirmarea lor nefiind prezentate probe incontestabile.

Mai mult, după cum rezultă din procesul-verbal al ședinței de judecată a

instanței de insolvabilitate, administratorul insolvabilității SRL „Rom–Prim” a

specificat că în contractul de livrare a producției nu a fost stipulat termenul de

executare a obligației, iar aceste afirmații nu au fost contestate și negate de către

reprezentantul terțului poprit SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” (f. d. 27).

Ca urmare, la caz au relevanță dispozițiile art. 575 alin. (1) Cod civil, care

prevăd expres că în cazul în care termenul de executare a obligației nu este determinat

și nici nu rezultă din natura acesteia, creditorul are dreptul de a pretinde oricând

executarea ei, iar debitorul este îndreptățit să o execute oricând. Dacă datoria de a

executa imediat nu rezultă din lege, contract sau din natura obligației, debitorul

trebuie să execute obligația în termen de 7 zile din momentul cererii creditorului.

Distinct de aceste prevederi legale, este evident că termenul de trei ani,

prevăzut de art. 267 alin. (1) Cod civil, în interiorul căruia SRL „Rom–Prim” poate

să-și apere dreptul încălcat pe calea intentării unei acțiuni în instanța de judecată, nu a

expirat.

Or, în cazul în care nu au fost prezentate probe care ar confirma că termenul de

executare a obligației ce ține de livrarea mărfii a fost determinat și nici nu rezultă din

natura acesteia, creditorul „Rom–Prim” SRL în mod legal a pretins executarea

obligației la 18 noiembrie 2015.

Pe cale de consecință, instanța de recurs relevă și faptul că datoria terțului

poprit SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” în proces de insolvabilitate este

certă și exigibilă, fiind scadentă și confirmată prin probele anexate la cererea de

validare, iar conform art. 66 alin. (1) lit. 1) din Legea insolvabilității, atribuțiile

principale al administratorului constă în colectarea datoriilor față de debitori și

recuperarea silită a bunurilor debitorului aflate în posesia unor terți.

Sub acest aspect, se constată a fi întemeiată concluzia instanței de

insolvabilitate de admitere a cererii FPC „Rom – Prim” cu privire la validarea

popririi, fiind cert că argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs sunt

lipsite de suport probant, fapt ce dictează respingerea recursului și menținerea

hotărârii contestate.

4

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Cariera de Granit și

Pietriș din Soroca”.

Se menține hotărârea Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2016 în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a Firmei de Producție și Comerț „Rom –

Prim” Societate cu Răspundere Limitată împotriva terțului poprit Societății pe

Acțiuni „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” cu privire la validarea popririi.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Valentina Clevadî

Mariana Pitic

Ala Cobăneanu

5