2rac-195/16 — obligarea executării deciziei

2rac-195/16 — obligarea executării deciziei (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău Dosarul nr. 2rac-195/16

Judecător: C.Vîrlan

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N.Cernat, A.Nogai, I.Muruianu

D E C I Z I E

15 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecători Ala Cobăneanu, Mariana Pitic,

Valentina Clevadî, Iuliana Oprea

judecînd recursul declarat de Primarul General al municipiului Chișinău și

Consiliul municipal Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în

judecată a Primarului General al municipiului Chișinău și Consiliul municipal

Chișinău împotriva Serviciului Național Locuință în lichidare și Ministerul

Dezvoltării Regionale și Construcțiilor al RM privind obligarea executării deciziei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2015,

C O N S T A T Ă :

La 26 noiembrie 2009, Valentina Urecheanu în numele Primarului General al

mun. Chișinău, a înaintat la Judecătoria Economică de Circumscripție acțiune către

Serviciul Național Locuințe în lichidare, solicitînd obligarea executării pct. 2.8 a

deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 43/1 din 16.03.2006 „Cu privire la

atribuirea în folosință a unor loturi de pămînt Serviciului Național Locuință”, și

anume transmiterea gratuită către primărie a 10% din apartamentele construite.

Prin încheierea Judecătoriei Economice de Circumscripție din 15.03.2012,

cauza civilă la acțiunea Consiliului municipal Chișinău către Serviciul Național

Locuințe în lichidare cu sediul în mun. Chișinău privind obligarea executării pct. 2.8

a decizie Consiliului municipal a fost transmisă după competență la Judecătoria

Centru, mun. Chișinău.

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 iulie 2012, a fost

scos de pe rol cauza civilă la acțiunea înaintată de către Consiliului municipal

Chișinău către Serviciului Național Locuință în temeiul art. 267 lit. f) CPC.

La 22 octombrie 2012, Judecătoria Centru, mun. Chișinău a anulat încheierea

din 06.07.2012 privind scoterea cererii de pe rol la acțiunea Consiliului municipal

Chișinău către Serviciului Național Locuință.

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 03 decembrie 2012 a

fost atras în calitate de copîrît Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului în

cauza civilă la acțiunea Consiliului municipal Chișinău versus Serviciul Național

Locuințe în lichidare cu privind obligarea executării decizie.

La data de 17 decembrie 2012, reclamantul a înaintat o cerere de concretizare a

cerințelor din acțiune prin care a solicitat obligarea Ministerului Construcțiilor și

Dezvoltării Teritoriului la executarea obligațiilor neexecutate de către Serviciul

Național de Locuințe în lichidare.

1

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 03 decembrie 2013, a

fost strămutată cauza civilă la acțiunea înaintată de către Consiliului municipal

Chișinău către Serviciul Național Locuințe în lichidare și Ministerul Construcțiilor

și Dezvoltării Teritoriului privind obligarea executării deciziei în Judecătoria

Rîșcani, mun. Chișinău.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin decizia Consiliului municipal Chișinău

nr.43/1 din 16.03.2006 „Cu privire la atribuirea în folosință a unor loturi de pămînt

Serviciului Național Locuință”, au fost atribuite în folosință „Serviciului Național

Locuință” mai multe loturi de teren în scopul proiectării și construirii unor blocuri

locative, printre care și lotul de pămînt cu suprafața de 2,010 ha, din str. Nicolae

Milescu Spătaru.

Menționează că, prin prevederile pct. 2.8 a deciziei Consiliului municipal

Chișinău nr.43/1 din 16.03.2006 „Cu privire la atribuirea în folosință a unor loturi

de pămînt Serviciului Național Locuință”, a fost stabilită condiția că, după

definitivarea construcțiilor, beneficiarul loturilor „Serviciului Național Locuință”,

era obligat să se adreseze organelor de resort ale Consiliului municipal Chișinău

pentru transmiterea gratuită a 10% din apartamente, în scopul repartizării lor

păturilor social-vulnerabile.

Afirmă că, la data de 24.02.2006, Agenția pentru dezvoltarea teritoriului a

Republicii Moldova s-a adresat cu demersul nr. 538-01-07 privind atribuirea în

folosință a unor loturi de pămînt, lucru care a fost finalizat prin emiterea deciziei

Consiliului municipal Chișinău nr. 43/1 din 16.03.2006 „Cu privire la atribuirea în

folosință a unor loturi de pămînt Serviciului Național Locuință”, pînă la momentul

actual beneficiarul lotului „Serviciului Național Locuință” nu a executat condițiile

stabilite, cu toate că la 09.02.2009 în adresa pîrîtului a fost expediată reclamația

nr.06-111/74.

Relevă că, conform art. 2 al Legii privind contenciosul administrativ, unde

actul administrativ este asimilat cu contractul administrativ, litigiului dat sînt

aplicabile prevederile Codului civil.

Explică că, conform prevederilor art. 666 al Codului civil, rezultă că pîrîtul a

fost de acord cu prevederile pct. 2.8 a deciziei Consiliului municipal Chișinău, actul

menționat a fost întocmit cu respectarea normelor stabilite prin art. 667 al Codului

civil, deci î-i sînt aplicabile și prevederile altui articol – 668 și 622 ale Codului civil.

Susține că, terenul a fost atribuit în folosință deci, fară achitarea cărorva cerințe

pecuniare de unde și rezultă contraprestația gratuită, în ceia ce privește transmiterea

a 10% din apartamentele construite, în baza actelor depuse de către pîrît privitor la

numărul de apartamente construite pe terenul transmis gratuit pentru construcția de

blocuri locative Primarul General al municipiului Chișinău și Consiliul municipal

Chișinău concretizează cerințele.

Invocă că, la momentul concretizării acțiunii pe terenul atribuit din str. Nicolae

Milescu Spătaru au fost construite 705 apartamente: dintre care 105 ap. cu 3 odăi

sau 10 019,1 m2; 485 ap. cu 2 odăi sau 32 522,56 m2; 115 ap. cu 1 odaie sau 6 404

m2, astfel, 10% constituie: 10,5 ap. cu 3 odăi sau 1 001,91 m2; 48,5 ap. cu 2 odăi sau

3 252,256 m2; 11,5 ap. cu 1 odaie sau 640,4 m2, totalul fiind de 4 894,766 m2, care

conform prețurilor de piață este echivalent cu 4 894,76*693,26 = 339 3047,636 euro

sau 56 121 007,83 lei la cursul BNM din 17.01.2011 = 16,541 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 03 iunie 2015, acțiunea

înaintată de Primarul General al municipiului Chișinău și Consiliul municipal

2

Chișinău împotriva Serviciului Național Locuință în lichidare și Ministerul

Dezvoltării Regionale și Construcțiilor al RM s-a respins ca fiind neîntemeiată.

În motivarea soluției, instanța de fond a aplicat prevederile pct. 2 al

Regulamentului privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării

Regionale și Construcțiilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 662 din

10.11.2009, art. 51 al Legii privind actele normative ale Guvernului și ale altor

autorități ale administrației publice centrale și locale nr. 317 din 18.07.2003,

menționînd că Ministerul nu execută lucrări de construcție propriu-zise, iar simpla

mențiune în preambulul deciziei CMC nr. 43/1 din 16.03.2006 a demersului

Agenției pentru Dezvoltare Regională, nu impută careva obligațiuni Agenției și

aceasta nu poartă răspundere pentru neexecutarea deciziei menționate.

Totodată, instanța de fond a reținut aplicabile și prevederile art. 512 alin. (3),

572 Cod civil, menționînd că la momentul emiterii deciziei CMC nr. 43/1 din

16.03.2006, primăria nu a specificat modul în care urma să fie executat pct. 2.8.

La 08.07.2015, Primarul General al mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău

au declarat apel împotriva hotărîrii instanței de fond, iar la 21.10.2015 au depus apel

motivate, solicitînd admiterea apelului, casarea integrală a hotărîrii Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 03 iunie 2015 și emiterea unei noi hotărîri de admitere

integrală a acțiunii.

În motivarea apelului au indicat că, hotărîrea primei instanțe este neîntemeiată

și ilegală, urmînd a fi casată, deoarece contravine normelor dreptului material și

procesual, iar la examinarea și adoptarea hotărîrii contestate nu au fost pe deplin

constatate și elucidate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii.

Specifică că, Serviciul Național Locuințe „în lichidare” a fost constituit în baza

Hotărîrii Guvernului nr.639 din 27.05.2003 ca persoană publică în subordinea

Agenției pentru Dezvoltare Regională care, prin Hotărîrea Guvernului nr. 864 din

01.08.2006 „Cu privire la aprobarea Regulamentului, structurii și efectivului-limită

ale Agenției Construcții și Dezvoltare a Teritoriului”, a fosr redenumită și conform

pct. 4 “Agenția Construcții și Dezvoltare a Teritoriului este succesorul de drepturi al

Agenției pentru Dezvoltare Regională”.

Afirmă că, la 11.08.2008, prin Hotărîrea Guvernului nr. 971 din 11.08.2008

„pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea, structurii și

efectului-limită ale Ministerului Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului”, Agenția

Construcții și Dezvoltare a Teritoriului, a fost dizolvată și conform pct. 4

„Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului este succesorul de drepturi al

Agenției Construcții și Dezvoltare a Teritoriului”, iar prin decizia Consiliului

municipal Chișinău nr. 43/1 din 16.03.2006 „Cu privire la atribuirea în folosință a

unor loturi de pămînt Serviciului Național Locuință”, au fost atribuite în folosință

„Serviciului Național Locuință” mai multe loturi de teren în scopul proiectării și

construirii unor blocuri locative, printre care și lotul de pămînt cu suprafața de 2,010

ha, din str. Nicolae Milescu Spătaru.

Relevă că, prin prevederile pct. 2.8 a deciziei Consiliului municipal Chișinău

nr.43/1 din 16.03.2006 „Cu privire la atribuirea în folosință a unor loturi de pămînt

Serviciului Național Locuință”, a fost stabilită condiția că, după definitivarea

construcțiilor, beneficiarul loturilor „Serviciului Național Locuință”, era obligat să

se adreseze organelor de resort ale Consiliului municipal Chișinău pentru

transmiterea gratuită a 10% din apartamente, în scopul repartizării lor păturilor

social-vulnerabile.

3

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2015, s-a admis apelul

declarat de Primarul General al mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău, s-a casat

hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 03 iunie 2015 și s-a emis o nouă

decizie sub formă de încheiere prin care s-a scos de pe rol cererea de chemare în

judecată a Primarului General al municipiului Chișinău și Consiliul municipal

Chișinău împotriva Serviciului Național Locuință în lichidare și Ministerul

Dezvoltării Regionale și Construcțiilor al RM privind obligarea executării deciziei,

ca fiind semnată și depusă în judecată de o persoană neîmputernicită.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut prevederile art. 75, 80, 81, 166

alin. (5), 167 alin. (1) lit. e), 171, 267 lit. c), 268 CPC, menționînd că cererea de

chemare în judecată înaintată la 26.11.2009 și înregistrată cu nr. 12355 în prima

instanță, a fost semnată și depusă de reprezentantul Primarului General al

municipiului Chișinău, Valentina Urecheanu, însă nu a fost atașată procura care să

confirme împuternicirile de a semna și depune acțiunea, iar toate procurile anexate

la dosar sunt ulterioare zilei de 26.11.2009 și nu pot avea putere retroactivă.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 22.03.2016, reprezentanta

Primarului General al municipiului Chișinău și a Consiliului municipal Chișinău,

Valentina Urecheanu a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea

deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2015 și remiterea cauzei la

rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului, recurenta a invocat încălcarea esențială și aplicarea

eronată a normelor de drept material și procedural.

În speță, susține că reprezentantul Primarului General al municipiului Chișinău

și a Consiliului municipal Chișinău, Valentina Urecheanu avea procuri valabile la

data de 26.11.2009 cu nr. 02-116/12 din 14.01.2009 și 07.116/95 din 22.09.2009.

Consideră că eroarea în cauză s-a produc din motivul că cererea de chemare în

judecată a fost depusă la sfîrșitul anului calendaristic, iar prima ședință cînd părțile

s-au prezentat și au anexat procurile, a fost fixată la începutul anului următor, 2010,

astfel nefiind anexate procurile anterioare.

La 27.04.2016, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor al RM a

depus referință pe marginea recursului declarat, prin care a solicitat respingerea

acestuia ca neîntemeiat.

La 18.05.2016 a depus referință și Serviciul Național Locuință în lichidare, prin

care a invocat tardivitatea și netemeinicia recursului și a solicitat respingerea

acestuia ca nefundat.

Potrivit art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data

comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

La caz, decizia instanței de apel a fost emisă la 12.11.2015 (f.d. 237, vol. I) și a

fost expediată în adresa părților la 15.12.2015 (f.d. 251, vol. I).

Cererea de recurs a fost depusă la data de 21.03.2016 (f.d. 1, vol. II).

Însă, pornind de la faptul ca la materialele cauzei lipsesc înscrisuri ce dovedesc

înmînarea sau recepționarea de către recurent a deciziei instanței de apel, Colegiul

consideră recursul depus de reprezentanta Primarului General al municipiului

Chișinău și a Consiliului municipal Chișinău, Valentina Urecheanu, în termenul

legal de atac.

Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de reprezentanta Primarului

General al municipiului Chișinău și a Consiliului municipal Chișinău, Valentina

4

Urecheanu a fost considerat admisibil și transmis spre examinare într-un complet

din 5 judecători.

Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la

proces.

Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanța de apel și

verificînd, în limitele invocate în recurs și în baza referințelor depuse de intimați,

legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide că recursul declarat urmează să fie

admis, pornind de la următoarele.

Conform art. 445 alin (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în

drept să-l admită și să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina

spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că la adoptarea deciziei contestate, nu au fost constatate și elucidate

pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii în fond, situație ce

impune rejudecarea cauzei, or, din acest motiv, instanța de recurs este în

imposibilitate de a se expune privitor la corectitudinea aplicării normelor de drept

material, atunci cînd fondul a fost cercetat superficial.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță, precum și verifică circumstanțele și raporturile

juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite,

dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și

cele prezentate.

Astfel, potrivit materialelor cauzei, Colegiul constată cu certitudine că, la

26.11.2009, reprezentanta Primarului General al municipiului Chișinău, Valentina

Urecheanu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Serviciul Național

Locuințe în lichidare, ulterior fiind atras ca copîrît și Ministerul Construcțiilor și

Dezvoltării Teritoriului al RM, solicitînd obligarea executării pct. 2.8 a deciziei

Consiliului municipal Chișinău nr. 43/1 din 16.03.2006 „Cu privire la atribuirea în

folosință a unor loturi de pămînt Serviciului Național Locuință”, și anume

transmiterea gratuită către primărie a 10% din apartamentele construite sau

contravaloarea lor.

Instanța de fond a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Instanța de apel a casat hotărîrea instanței de fond și a emis o hotărîre nouă sub

formă de încheiere prin care a scos cererea de chemare în judecată de pe rol, ca fiind

semnată și depusă de o persoană neîmputernicită.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră ilegală decizia instanței de apel pornind de la următoarele.

După cum rezultă din materialele dosarului, cererea de chemare în judecată a

fost semnată și depusă la 26.11.2009 de către reprezentanta Primarului General al

municipiului Chișinău, Valentina Urecheanu (f.d. 2-3, vol. I), iar prima ședință de

judecată a fost stabilită pentru 22.02.2010 (f.d. 22, vol. I).

În acea ședință, instanța de fond a verificat împuternicirile participanților la

proces, reprezentanta reclamantului fiind identificată Valentina Urecheanu, care era

împuternicită prin procura din 30.12.2009, valabilă pînă la 31.12.2010, anexată la

dosar (f.d. 23, vol. I).

5

Ulterior, reprezentanții reclamanților prezentau procurile care le atestau

împuternicirile la momentul participării în ședințele de judecată.

Deși în instanța de fond nu au fost verificate împuternicirile semnatarei cererii

de chemare în judecată, Valentina Urecheanu, la momentul depunerii acesteia,

instanța de apel a constatat lipsa acestor împuterniciri și a dispus scoaterea de pe rol

a cererii de chemare în judecată.

Însă, Colegiul constată că instanța de apel nu a asigurat verificarea prezenței

împuternicirilor semnatarei acțiunii la momentul depunerii ei direct de la aceasta, or,

în ședința instanței de apel reprezentanta apelanților nu s-a prezentat.

Acest aspect este determinant pentru aprecierea legalității depunerii cererii de

chemare în judecată prin prisma împuternicirilor reprezentanților, avînd în vedere

persoana reclamanților, cît și faptul că reprezentanții acestora erau împuterniciți

sistematic pentru o perioada de un an calendaristic, de regulă de la începutul anului

pînă la sfîrșit.

Mai mult ca atît, recurenta a susținut că deținea împuternicirile necesare pentru

semnarea și înaintarea cererii de chemare în judecată la momentul depunerii ei, fapt

confirmat prin copia procurilor nr. 07-116/95 din 22.09.2009 și nr. 02-116/12 din

14.01.2009 (f.d. 3, 4, vol. II).

Or, aceste circumstanțe puteau fi lejer verificate de către instanța de apel prin

chestionarea recurentei vis-a-vis de împuterniciri, iar soluționarea aspectului dat în

lipsa reprezentantei apelatei, care nu a putut reacționa în acest sens din motivul

lipsei în ședința instanței de apel, a dus la constatarea eronată a lipsei

împuternicirilor la momentul semnării și depunerii cererii de chemare în judecată.

Prin urmare, Colegiul conchide că instanța de apel eronat a scos de pe rol

cererea de chemare în judecată, ca fiind semnată și depusă de o persoană

neîmputernicită, respectiv decizia adoptată este ilegală.

Mai mult, toate aceste circumstanțe constituie un aspect determinant în justa

soluționare a litigiului, deoarece instanța de apel urma să se expună asupra fondului

apelului prin prisma verificării legalității soluției instanței de fond.

În consecință, instanța de recurs conchide că, instanța de apel, care are atribuții

de dezvoltare devolutivă a fondului cazului la judecarea apelului, nu a constatat și

elucidat toate aceste circumstanțe importante pentru soluționarea pricinii în fond, și,

ca urmare, a pronunțat o soluție ilegală.

Astfel, fiind prezente motivele de casare a deciziei, prevăzute de art. 432 CPC,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit va admite recursul

declarat, cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel, întru evitarea

încălcării dreptului la o cale de atac.

La rejudecarea pricinii, instanța urmează să țină cont de omisiunile indicate în

prezenta decizie, să verifice toate circumstanțele ce prezintă importanță pentru

soluționarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet si obiectiv,

conform exigențelor art. 130 CPC, probele administrate în dosar și, în dependență de

situația stabilită, să adopte o hotarîre legală și întemeiată.

Ținînd cont de cele indicate, conform art. 445 alin. (1) lit. c) al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

6

D E C I D E:

Se admite recursul declarat de Primarul General al municipiului Chișinău și

Consiliul municipal Chișinău.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2015, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Primarului General al

municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău împotriva Serviciului

Național Locuință în lichidare și Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor

al RM privind obligarea executării deciziei și cauza se remite la rejudecare în Curtea

de Apel Chișinău într-un alt complet.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecători Ala Cobăneanu

Mariana Pitic

Valentina Clevadî

Iuliana Oprea

7