2rac-466/15 — Obligarea executării pct. 2.8 a deciziei nr. 43-1 din 16.03.2006 cu încasarea sumei

Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chişinău Dosarul nr. 2rac-466/15 Judecător: D. Chistol Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: D. Manole, S. Arnăut, E. Fistican DECIZIE 16 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Galina Stratulat, Iuliana Oprea, Valentina Clevadî, Ion Druţă examinând recursul declarat de către Primarul General al municipiului Chişinău şi Consiliul municipal Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Primarul General al municipiului Chişinău şi Consiliul municipal Chişinău împotriva Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor al Republicii Moldava şi Serviciului Naţional Locuință „în proces de lichidare” cu privire la obligarea executării pct. 2.8 a deciziei Consiliului municipal Chişinău nr. 43/1 din 16.03.2006 „Cu privire la atribuirea în folosinţă a unor loturi de pământ Serviciului Naţional Locuință” cu încasarea din contul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor al Republicii Moldava a sumei de 6 884 434,69 lei RM ce constituie contravaloarea a 10% din apartamentele construite, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 09 iunie 2015, prin care a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 04 iunie 2014, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă La 22 februarie 2010, Primarul General al municipiului Chişinău şi Consiliul municipal Chişinău s-au adresat cu cerere de chemare în judecată către Serviciul Naţional Locuință în proces de lichidare, solicitând obligarea executării pct. 2.8 a deciziei Consiliului municipal Chişinău nr. 43/1 din 16.03.2006 „Cu privire la atribuirea în folosinţă a unor loturi de pământ Serviciului Naţional Locuință” şi transmiterea 10% din apartamentele construite. În motivarea acţiunii s-a invocat că, prin decizia Consiliului municipal Chişinău nr. 43/1 din 16.03.2006 „Cu privire la atribuirea în folosinţă a unor loturi de pământ Serviciului Naţional Locuință” au fost atribuite în folosință Serviciului Naţional Locuinţă, mai multe loturi de teren în scopul proiectării şi construirii unor blocuri locative, printre care şi lotul de pământ cu suprafaţa de 0,358 ha, din str. Liviu Deleanu.

Prin prevederile pct. 2.8 a deciziei Consiliului municipal Chişinău nr. 43/1 din 16.03.2006 „Cu privire la atribuirea în folosinţă a unor loturi de pământ Serviciului Naţional Locuinţă” a fost stabilită condiţia că, după definitivarea construcţiilor, beneficiarul loturilor Serviciului Naţional Locuință, era obligat să se adreseze organelor de resort ale Consiliului municipal Chişinău pentru transmiterea gratuită a 10% din apartamente, în scopul repartizării lor păturilor social-vulnerabile. La data de 24.02.2006, Agenția pentru dezvoltarea teritoriului a Republicii Moldova s-a adresat cu demersul nr. 538-01-07, privind atribuirea în folosinţă a unor loturi de pământ, lucru care a fost finalizat prin emiterea deciziei Consiliului municipal Chişinău nr. 43/1 din 16.03.2006 „Cu privire la atribuirea în folosinţă a unor loturi de pământ Serviciului Naţional Locuință”.

Mai indică că, pînă la momentul actual, beneficiarul lotului Serviciului Naţional Locuinţa, nu a executat condiţiile stabilite cu toate că, la data de 09.02.2009 în adresa pârâtului a fost expediată reclamația nr. 06-111/74. Menţionează că, conform art. 666 al Codului civil al RM, contractul este acordul de voință realizat între două, sau mai multe persoane, prin care se stabilesc, se modifică sau se sting raporturi juridice, de unde şi rezultă că pârâtul a fost de acord cu prevederile pct. 2.8 a deciziei Consiliului municipal Chişinău. Actul menţionat a fost întocmit cu respectarea normelor stabilite prin art. 667 al Codului civil al RM, deci, îi sunt aplicabile şi prevederile altui articol, nr. 668, cât şi art. 622 al Codului civil, care menţionează că, „în cazul neexecutării de către debitor a obligaţiei de a preda un bun, creditorul are dreptul să ceară ca bunul să fie luat de la debitor şi să-i fie predat sieși ori să ceară plata despăgubirii”.

Mai menţionează că, terenul a fost atribuit în folosinţă fără achitarea cărorva plăți, de unde şi rezultă contraprestația, în ceia ce priveşte transmiterea a 10% din apartamentele construite. La 21 ianuarie 2011, Primarul General al municipiului Chişinău şi Consiliul municipal Chişinău au depus o cerere de concretizare către Serviciul Naţional Locuință în proces de lichidare, prin care au solicitat obligarea executării pct. 2.8 a deciziei Consiliului municipal Chişinău nr. 43/1 din 16.03.2006 „Cu privire la atribuirea în folosinţă a unor loturi de pământ Serviciului Naţional Locuință şi transmiterea a 10% din spațiul locativ construit, ceea ce constituie 601,902 m2 sau echivalentul bănesc în mărime de 6 884 434,69 lei.

În motivarea cererii de concretizare s-a invocat faptul că, în baza actelor depuse de către pârât privitor la numărul de apartamente construite pe terenul transmis gratuit pentru construcţia de blocuri locative, Primarul General al municipiului Chişinău concretizează cerinţele şi potrivit art. 622 al Codului civil al RM, în cazul neexecutării de către debitor a obligaţiei de a preda un bun, creditorul are dreptul să ceară ca bunul să fie luat de la debitor şi să-i fie predat sieși ori să ceară plata despăgubirii. Astfel, la momentul concretizării acţiunii, pe terenul atribuit cu suprafaţa de 0,358 ha din str. L. Deleanu au fost construite 108 apartamente: 18 ap. cu 3 odăi sau 1333,26 m.p.; 72 ap cu 2 odăi sau 3976,56 m.p.

şi 18 apartamente cu 1 odaie sau 709,2 m.p. Astfel, 10% din spațiul locativ construit, constituie 1,8 apartamente cu 3 odăi sau 133,326 m.p.; 7,2 apartamente cu 2 odăi sau 397,656 m.p.; 1,8 apartamente cu 1 odaie sau 70,92 m. p. Totalul fiind de 601,902 m.p., care conform prețurilor de piaţă este echivalentul a 6 884 434,69 lei.

Ulterior, în cadrul examinării cauzei la 23 aprilie 2013, s-a mai depus o cerere de concretizare fiind formulate cerinţi către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor al Republicii Moldava şi Serviciul Naţional Locuință în proces de lichidare, cu privire la obligarea executării pct. 2.8 a deciziei Consiliului municipal Chişinău nr. 43/1 din 16.03.2006 „Cu privire la atribuirea în folosinţă a unor loturi de pământ Serviciului Naţional Locuință” cu încasarea din contul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor al Republicii Moldava a sumei de 6 884 434,69 lei RM ce constituie contravaloarea a 10% din apartamentele construite pe terenul atribuit cu suprafaţa de 0,358 ha din str. L. Deleanu, mun.

Chişinău. În motivarea cererii date s-a invocat că, Serviciul Naţional Locuință în lichidare, a fost constituit în baza Hotărârii Guvernului nr. 639 din 27.05.2003 ca persoană publică în subordinea Agenției pentru Dezvoltare regională care, prin hotărârea Guvernului nr. 864 din 01.08.2006 „Cu privire la aprobarea Regulamentului, structurii şi efectivului-limită ale Agenției Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului”, a fost redenumită şi conform pct. 4 „Agenția Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului este succesorul de drepturi ale Agenției pentru Dezvoltare Regională”.

La 11.08.2008, prin hotărârea Guvernului nr. 971 din 11.08.2008 „Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcționarea, structurii şi efectului- limită ale Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului”, Agenția Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului, a fost dizolvată şi conform pct. 4 „Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului este succesorul de drepturi al Agenției Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului”.

Având în vedere faptul, că Serviciul Naţional Locuință este în procedură de lichidare şi practic nu mai deţine careva active şi surse financiare, însă obligațiunile asumate nu au fost executate, dar şi faptul că, în calitate de instituție publică Serviciul Naţional Locuință, a fost fondată de Agenția pentru dezvoltarea teritoriului, la moment dizolvată, şi succesorul de drepturi al Agenției Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului în baza actelor enumerate mai sus a devenit Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, solicită a fi obligat la executarea obligațiunilor neexecutate de către Serviciul Naţional Locuință. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 04 iunie 2014, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 iunie 2015, a fost respinsă cererea de apel declarată de Primarul General al municipiului Chişinău şi Consiliul municipal Chişinău şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 04 iunie 2014. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 22 octombrie 2015, Primarul General al municipiului Chişinău şi Consiliul municipal Chişinău au declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii înaintate. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenţii au indicat că atît instanța de apel cît şi instanţa de fond nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 07.07.2015 (f.d. 92 vol. I), cît şi faptul că la materialele cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursul se consideră declarat în termen. La 24 noiembrie 2015, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor al RM a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd respingerea acestuia. În conformitate cu art. 440 alin. (2) CPC, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 09 decembrie 2015, recursul a fost declarat admisibil.

La 09 decembrie 2015, Serviciul Naţional Locuinţă a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd respingerea acestuia. În conformitate cu art. 444 CPC prezentele recursuri se examinează fără prezența părților. Examinând argumentele invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei şi referințele prezentate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este neîntemeiat, urmând a fi respins, cu menținerea deciziei instanței de apel, din considerentele ce urmează: În conformitate cu art. 442 alin. (1) CPC, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să mențină decizia instanței de apel şi hotărârea primei instanțe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Conform art. 2 a Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV, din 10.02.2000, „actul administrativ - reprezintă manifestare juridică unilaterală de voință, cu caracter normativ sau individual, din partea unei autorități publice în vederea organizării executării sau executării în concret a legii.

Actului administrativ, în sensul prezentei legi, este asimilat contractul administrativ, precum şi nesoluționarea în termenul legal a unei cereri; contract administrativ - contract încheiat de autoritatea publică, în virtutea prerogativelor de putere publică, având ca obiect administrarea şi folosirea bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea de servicii publice, activitatea funcționarilor publici care reiese din relațiile de muncă reglementate de statutul juridic al acestora;” Conform materialului probator administrat de instanțele inferioare, prin Decizia Consiliului municipal Chişinău nr. 43/1 din 16.03.2006 „Cu privire la atribuirea în folosință a unor loturi de pământ Serviciului Naţional Locuinţă” au fost atribuite în folosință „Serviciului Naţional Locuinţă” mai multe loturi de teren în scopul proiectării şi construirii unor blocuri locative pentru profesori, medici şi alte categorii de bugetari, printre care şi lotul de pământ cu suprafața de 0,358 ha, din str. Liviu Deleanu (f.d.

4-5). Conform prevederilor pct. 2.8 a deciziei Consiliului municipal Chişinău nr. 43/1 din 16.03.2006 „Cu privire la atribuirea în folosință a unor loturi de pământ Serviciului Naţional Locuinţă” a fost stabilită condiția că, după definitivarea construiților, beneficiarul loturilor, Serviciul Naţional Locuinţă, era obligat să se adreseze organelor de resort ale Consiliului municipal Chişinău pentru transmiterea gratuită a 10% din apartamente, în scopul repartizării lor păturilor social-vulnerabile.

Astfel, Colegiul reține că, Decizia Consiliului municipal Chişinău nr. 43/1 din 16.03.2006, urmează a fi calificată ca fiind un contract administrat, având forma unui act administrativ, prin care, de către autoritatea publică, și anume Consiliul municipal Chişinău, în virtutea prerogativelor de putere publică, având ca obiect administrarea şi folosirea bunurilor proprietate publică și executarea lucrărilor de interes public, a acordat în folosință Serviciului Naţional Locuinţă loturi de teren, scopul fiind proiectarea şi construcția unor blocuri locative destinate profesorilor, medicilor şi altor categorii de bugetari. Un alt scop, pe lângă construcția apartamentelor la preț preferențial pentru categoriile de persoane menționate, a fost construcția și transmiterea gratuită a 10% din apartamente de către Serviciul Naţional Locuinţă, Consiliului municipal Chişinău, scopul fiind repartizarea acestor 10% din spațiul locativ, păturilor social-vulnerabile.

Astfel, având în vedere că, terenurile menționate au fost transmise cu condiția de a construi spațiu locativ pentru persoanele angajate în sfera bugetară (medici, profesori şi alte categorii de bugetari), apartamentele au fost construite la un preț accesibil categoriei respective de persoane (cu luare în considerare a veniturilor reduse a acestora în comparație cu persoanele angajate în sfera privată), cu reducerea la minim a cheltuielilor de construcție, prețul fiind stabilit de 310 euro pentru un m2.

Colegiul reține că de fapt, investitorii contractați întru construcţia blocurilor locative (medici, profesori şi alte categorii de bugetari) au achitat prețul de construcție, adică echivalent sine costului acestora, fără a achita şi construcţia apartamentelor care urmau a fi atribuite gratuit în baza pct. 2.8 al Deciziei Consiliului municipal Chişinău nr. 43/1 din 16.03.2006, aceasta de fapt fiind și cauza imposibilității executării pct. 2.8 al Deciziei Consiliului municipal Chişinău nr. 43/1 din 16.03.2006 de către Serviciul Naţional Locuinţă.

În asemenea circumstanțe, Colegiul reține că de fapt, pentru executarea pct. 2.8 a Deciziei Consiliului municipal Chişinău nr. 43/1 din 16.03.2006, investitorii din sectorul bugetar care urmau să beneficieze de prețuri preferențiale la construcţia spațiului locativ, urmau să contribuie și la construcția a celor 10% din spațiul locativ care urma a fi transmis de către Serviciul Naţional Locuinţă, Consiliului municipal Chişinău. Conform art. 512 alin. (3) Cod Civil al RM, prestația trebuie să fie posibilă şi determinată sau determinabilă, să nu contravină legii, ordinii publice şi bunelor moravuri. Conform art. 572 Cod Civil RM, obligația urmează a fi executată în modul corespunzător, cu bună credință, la locul şi momentul stabilit.

În contextul normelor legale susnumite, Colegiul reține condiția prevăzută în pct. 2.8 al Deciziei Consiliului municipal Chişinău nr. 43/1 din 16.03.2006, ca fiind o condiție care contravine bunelor moravuri, prin prisma scopului de fapt, a organelor de administrație publice locale, având în vedere că prin intermediul condiției respective, s-a pus pe seama viitorilor beneficiari a spațiului locativ (medici, profesori şi alte categorii de bugetari cu venituri mici în contextul economic), construcția a încă 10% spațiul locativ pentru repartizarea păturilor social-vulnerabile, în situația în care Serviciul Naţional Locuinţă pentru executarea obligației respective urma să mărească prețul spațiului locativ de menire socială.

Mai mult ca atât, Colegiul reține că în procesul de dare în exploatare a blocurilor construite pe terenurile atribuite de Consiliul mun. Chişinău, au fost antrenați reprezentanții ai Primăriei mun. Chişinău, care nu au exprimat pretenții în procesul de dare în exploatare a blocurilor locative, semnând procesele-verbale de recepție finală - fără a expune careva condiții sau pretenții în vederea executării pct. 2.8 din decizie. Conform art. 86, alin. (1), lit. c), alin. (2) și alin. (3) Codul Civil al RM „(1) Persoana juridică se dizolvă în temeiul: c) hotărîrii organului ei competent; (2) Dizolvarea persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii lichidării, cu excepţia cazurilor de fuziune şi dezmembrare ce au ca efect dizolvarea, fără lichidare, a persoanei juridice care îşi încetează existenţa şi transmiterea universală a patrimoniului ei, în starea în care se găsea la data fuziunii sau a dezmembrării, către persoanele juridice beneficiare.

(3) Persoana juridică continuă să existe şi după dizolvare în măsura în care este necesar pentru lichidarea patrimoniului.” Conform art. 91 Codul Civil al RM „După înregistrarea desemnării sale, lichidatorul publică în “Monitorul Oficial al Republicii Moldova” şi, în mod gratuit, pe pagina web oficială a organului înregistrării de stat un aviz despre lichidarea persoanei juridice şi, în termen de 15 zile, îl informează pe fiecare creditor cunoscut despre lichidare şi despre termenul de înaintare a creanţelor.” Astfel, în conformitate cu prevederile alin. (1), lit. c) art. 86 din Codul Civil al RM, Guvernul a hotărât de a dizolva Serviciul Naţional Locuinţă, cu inițierea procedurii de lichidare, (publicat în Monitorul Oficial nr. 11-12/70 din 18.01.2008).

Conform art. 92 Codul Civil al RM (1) Termenul de înaintare a creanțelor este de 2 luni de la data publicării avizului prevăzut la art.91. Prin hotărîrea de lichidare se poate prevedea un termen mai lung, dar care nu va depăşi 4 luni. (11) Cererile de admitere a creanţelor împreună cu documentele justificative privind creanţele şi cu actele de constituire de garanţii se depun direct la lichidator, la adresa indicată de acesta. (12) Creanţele creditorilor înaintate după expirarea termenului stabilit pentru înaintarea lor se execută din contul bunurilor persoanei juridice ce au rămas după executarea creanțelor validate înaintate în termenul stabilit. (2) În cazul în care lichidatorul respinge creanța, creditorul are dreptul, sub sancţiunea decăderii, ca, în termen de 30 de zile de la data cînd a fost informat despre respingerea creanței, să înainteze o acțiune în instanță de judecată.

În contextul legal menționat, Colegiul reține că de către Primarul General și Consiliul mun. Chişinău, urma a fi depusă o cerere de înaintarea a creanțelor pretinse, în termen de 2 luni de la data publicării hotărârii de lichidare a Serviciului Naţional Locuinţă în Monitorul Oficial nr. 11-12/70 din 18.01.2008, iar în cazul în care lichidatorul ar fi respins creanța, Primarul General și Consiliul mun. Chişinău aveau dreptul, sub sancțiunea decăderii, ca, în termen de 30 de zile de la data când au fost informați despre respingerea creanței, să înainteze o acțiune în instanța de judecată. Astfel, Colegiul reține că, termenul respectiv fiind un termen de decădere, recurenții Primarul General și Consiliul mun.

Chişinău, nu mai sunt în drept de a solicita executarea a careva obligații față de Serviciul Naţional Locuinţă. Cu referire la solicitările formulate de Primarul General și Consiliul mun. Chişinău, prin cererea de concretizare a pretențiilor din 23 aprilie 2013, și anume, obligarea executării condiției prevăzută în pct. 2.8 al Deciziei Consiliului municipal Chişinău nr. 43/1 din 16.03.2006, de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcțiilor al Republicii Moldava, ca fiind succesor în drepturi a Serviciului Naţional Locuinţă, Colegiul le califică ca fiind neîntemeiate, urmând a fi respinse, din considerentele ce urmează: Conform pct. 1 şi pct. 2 al Hotărârii Guvernului nr. 639 din 27.05.2003, „1.

Se instituie Serviciul Naţional Locuinţă în subordinea Agenției pentru Dezvoltare Regională, ca instituție publică cu statut de persoană juridică. 2. Serviciul Naţional Locuinţă dispune de cont trezorerial şi cod fiscal.” Potrivit prevederilor Hotărârilor de Guvern nr. 864 din 01.08.2006, nr. 971 din 11.08.2008 şi nr. 662 din 10.11.2013, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcțiilor, ca rezultat al mai multor reorganizării, este succesorul în drepturi al Agenției pentru Dezvoltare Regională.

Totodată, Colegiul reține că este important de precizat că în conformitate cu prevederile pct. 1 şi pct. 2 al Hotărârii Guvernului nr. 639 din 27.05.2003 menționate anterior, a fost instituit Serviciul Naţional Locuinţă, ca instituție publică cu statut de persoană juridică, care dispune de cont trezorerial şi cod fiscal, în subordinea Agenției pentru Dezvoltare Regională, prin urmare Serviciul sus menționat este o instituție publică de sine stătătoare, a cărei activitate este monitorizată de către organul național de dirijare în construcții şi nici de cum nu este una şi aceiași instituție. Mai mult ca atât, Colegiul reține că în perioada anilor 2006 - 2013, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcțiilor a fost reorganizat de 4 ori, modificând-şi structura organizatorică, competențele funcționale şi denumirea, față de Serviciul Naţional Locuinţă care nu a suferit nici o modificare funcțional-organizatorică, fapt care denotă independența acestuia.

Un alt argument în susținerea poziției că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcțiilor nu este succesor în drepturi al Serviciului Naţional Locuinţă este şi faptul, că Serviciul la moment este în proces de lichidare şi nu este radiat din Registrul de stat al persoanelor juridice în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la evidența de stat a organelor centrale de specialitate ale administrației publice şi a autorităților administrației publice locale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1004 din 29.08.2006. Potrivit prevederilor pct. 3 şi 5 al Hotărârii Guvernului nr. 6 din 16.01.2008, Serviciul Naţional Locuinţă, va continua să existe până la finalizarea tuturor obligațiilor asumate.

Astfel, Colegiul reține că în cazul în care persoana juridică nu este lichidată şi continuă să activeze nu pot exista succesori în drepturi. În acest sens, drepturile şi obligațiile asumate de către Serviciul Naţional Locuinţă în baza Deciziei CMC nr. 43/1 din 16.03.2006 urmează a fi executate de către Serviciul respectiv.

Colegiul respinge și argumentele recurenților că prin Decizia Consiliului municipal Chişinău nr. 43/1 din 16.03.2006, și Agenția pentru Dezvoltare Regională și-a asumat careva obligațiuni, inclusiv executarea pct. 2.8, având în vedere faptul că decizia respectivă a fost emisă în urma demersului acesteia, și respectiv prin faptul că în preambulul deciziei este menționat acest demersul, din considerentele ce urmează: Potrivit prevederilor art. 51 al Legii privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorități ale administrației publice centrale şi locale, nr. 317 din 18.07.2003, în preambul este expus scopul şi motivul emiterii, precum şi direcțiile principale care trebuie să-şi găsească oglindire în act, chiar mai mult, potrivit prevederilor art. 51, alin. (3) al legii sus menționate, dispozițiile preambulului nu au putere juridică şi nu fac parte din conținutul normativ al actului.

Prin urmare, prin simpla mențiune în preambul Deciziei Consiliului municipal Chişinău nr. 43/1 din 16.03.2006 a demersului Agenției pentru Dezvoltare Regională, Agenția nu şi-a asumat careva obligațiuni şi nu poartă răspundere pentru neexecutarea deciziei sus menționate. În acest context, Colegiul califică pretențiile de ordin financiar înaintate de către recurenți faţă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcțiilor ca fiind neîntemeiate. Reieșind din cele menționate, Colegiul conchide că recursul declarat de Primarul General al municipiului Chişinău şi Consiliul municipal Chişinău este neîntemeiat și urmează a fi respins. Totodată, decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe fiind emise cu aplicarea corectă a normelor de drept materiale și procedural, urmează a fi menținute.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) și art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Primarul General al municipiului Chişinău şi Consiliul municipal Chişinău. Se menține decizia Curții de Apel Chişinău din 09 iunie 2015 şi hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 04 iunie 2014, emise în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Primarul General al municipiului Chişinău şi Consiliul municipal Chişinău împotriva Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcțiilor al Republicii Moldava şi Serviciului Naţional Locuință în proces de lichidare cu privire la obligarea executării pct. 2.8 a deciziei Consiliului municipal Chişinău nr. 43/1 din 16.03.2006 „Cu privire la atribuirea în folosinţă a unor loturi de pământ Serviciului Naţional Locuință” cu încasarea din contul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor al Republicii Moldava a sumei de 6 884 434,69 lei RM ce constituie contravaloarea a 10% din apartamentele construite.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Iuliana Oprea Valentina Clevadî Ion Druţă