3ra-807/16 — Contestarea actului administrativ

prima instanță: I. Brai dosarul nr.3ra-807/16 instanţa de apel: I. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc ÎNCHEIERE 08 iunie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Cooperativa Agricolă de Producție „Basarabia”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Cooperativei Agricole de Producție „Basarabia” împotriva Consiliului sătesc Hîrbovăț cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 18 februarie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Cooperativa de Producție „Basarabia” și menținută hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 17 iulie 2015, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 05 mai 2015, Cooperativa Agricolă de Producție „Basarabia” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Hîrbovăț, cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că la data de 17 ianuarie 2015, Consiliul sătesc Hîrbovăţ a adoptat decizia nr.20-04 „Cu privire la stabilirea taxelor locale pentru anul 2015 pe teritoriul UAT Hîrbovăţ”, în conformitate cu care CAP „Basarabia” i-a fost stabilită taxa locală pe unitate comercială, pentru anul 2015, în mărime de 65 000 lei. Decizia respectivă i-a fost comunicată la data de 14 februarie 2015. Ulterior, prin decizia Consiliului sătesc Hîrbovăț nr.21-13 din 14 martie 2015 au fost introduse modificări în decizia nr.20-04 din 17 ianuarie 2015, însă mărimea taxei de 65 000 lei pentru CAP „Basarabia” a rămas neschimbată.

Consideră că decizia Consiliului sătesc Hîrbovăț nr.20-04 din 17 ianuarie 2015 cu modificările ulterioare este ilegală și discriminatorie, iar în acest sens indică că prin acțiunile sale Administrația Publică Locală intenționează blocarea activității gospodăriei în scopul de a o destrăma, întrucît în alte localități nu este cunoscută o astfel de mărime a taxei pentru unitatea comercială. De altfel, menționează că nici altor formaţiuni economice din teritoriu, printre care şi Gospodăriei Țărănești „Vrabie Ivan”, care activează în condiții similare cu CAP „Basarabia”, nu i-au fost impuse careva taxe pentru unitate comercială. Indică reclamantul că la data de 13 martie 2015, a depus o cerere prealabilă către Administraţia Publică Locală, prin care a cerut anularea deciziei nr.20-04 din 17 ianuarie 2015 ca fiind ilegală.

Drept urmare, prin răspunsul nr.138 din 06 aprilie 2015, Primarul localităţii i-a comunicat că cererea prealabilă va fi examinată la următoarea şedinţă a Consiliului sătesc, însă pînă prezent, şedinţa Consiliului sătesc Hîrbovăț nu a avut loc, iar cererea prealabilă nu a fost examinată. Solicită anularea deciziei nr.20-04 din 17 ianuarie 2015 (cu modificarea ulterioară) cu excluderea CAP „Basarabia” din lista (pct.6 din anexa nr.2 la decizie) plătitorilor al taxei pentru unităţile comerciale. Totodată, CAP „Basarabia” solicită suspendarea executării deciziei 20-04 din 17 ianuarie 2015, pînă la examinarea în fond a cauzei. Prin încheierea Judecătoriei Anenii Noi din 08 mai 2015, a fost suspendată executarea deciziei Consiliului sătesc Hîrbovăț nr. 20-04 din 17 ianuarie 2015, pînă la soluționarea cauzei în fond.

Prin încheierea Judecătoriei Anenii Noi din 02 iunie 2015 a fost completată încheierea cu privire la măsurile asiguratorii din 08 mai 2015 fiind suspendată executarea deciziei nr. 20-04 din 17 ianuarie 2015 emisă de Consiliul sătesc Hîrbovăț pînă la soluționarea cauzei în fond, doar în partea ce ține de CAP „Basarabia”. Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 17 iulie 2015 acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Totodată, a fost anulată suspendarea executării deciziei Consiliul sătesc Hîrbovăț nr.20-04 din 17 ianuarie 2015 impusă prin încheierile din 08 mai 2015 și 02 iunie 2015. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2016, a fost respins apelul declarat de către CAP „Basarabia” și menținută hotărîrea primei instanțe.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut prevederile art. 3 al Legii cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23 septembrie 2010 și a remarcat că activitatea de comerţ semnifică activitatea de întreprinzător iniţiată pe baza raporturilor instaurate în domeniul comercializării mărfurilor produse, prelucrate sau procurate, precum şi în domeniul executării diverselor lucrări şi prestări serviciilor aferente vânzării mărfurilor, având ca scop satisfacerea intereselor economice private şi asigurarea unei surse de venit.

Concomitent, instanța de apel a reținut că statutul CAP „Basarabia” include ca gen de activitate: producerea, depozitarea şi comercializarea produselor agricole, inclusiv externă, producerea şi comercializare materialelor de construcţie, și a remarcat că CAP „Basarabia” a fost inclusă de către Consiliul sătesc Hîrbovăț în lista în lista plătitorilor taxei pentru unităţile comerciale prin prisma art. 290 lit. e) Cod Fiscal, care reglementează subiecții impunerii, întrucât aceasta îşi desfăşoară activitatea comercială în localitatea dată şi urmează a fi supusă taxelor locale potrivit Titlului VII din codul fiscal. Iar, cu referire la prevederile art.292 alin. (2) Cod fiscal, în conformitate cu care cota taxelor locale se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale în funcţie de caracteristicile obiectelor impunerii, instanța a conchis că decizia contestată a fost adoptată în limitele competenței.

A mai reținut instanța de apel că asupra impunerii CAP „Basarabia” la plata taxelor locale există deja o practică judiciară stabilită prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 noiembrie 2014 şi încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 21 mai 2015, prin care a fost recunoscută drept legală o decizie similară a Administrației Publice Locale și a conchis că prima instanță corect a stabilit circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii, și justificat a ajuns la concluzia de a respinge acțiunea.

De asemenea instanța a evidenţiat că la caz a fost respectată procedura de adoptare a deciziei contestate, iar vis-a-vis de legalitatea deciziei, a stabilit că prima instanță temeinic a motivat faptul că atît art.292 alin. (2) din Codul fiscal, art.3 al Legii cu privire la comerţul interior nr.231 din 23 septembrie 2010 cît şi art.14 al Legii privind Administrația Publică locală nr.436-XVI din 28 decembrie 2006, permit Autorităţii Locale să stabilească cote a taxelor locale, inclusiv şi pentru unităţile comerciale ce activează pe teritoriul comunităţii date. La 11 aprilie 2016, CAP „Basarabia” a declarat recurs împotriva deciziei instanțe de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului a invocat că instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, or, conform art. 192 alin. (2) din Codul fiscal, Consiliul local, stabileşte numai criteriile generale şi cotele unice cu caracter normativ pentru toată universalitatea de agenţi economici din regiune, fără a stabili și indica concret mărimea impozitului pe unitate comercială. La fel, a menționat că art. 293 al Codului fiscal, titlul VII stabileşte expres că calculul (mărimea) taxelor enumerate la art. 291 (pentru unităţile comerciale şi/sau unităţile de prestări servicii de deservire socială), se efectuează de către subiecţii impunerii (adică de însăşi CAP „Basarabia” sau alţi agenţi economici ce deţin unităţi comerciale), aplicînd baza impozabilă generală şi cotele generale stabilite de Consiliul Local, în temeiul art. 292 alin. (2) Cod Fiscal.

Totodată, indică că atît prima instanță cît și instanța de apel au lăsat fără apreciere faptul că Administrația Publică Locală la emiterea actului administrativ contestat a aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată, a încălcat legea care urma să fie aplicată și a interpretat eronat legea. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 11 aprilie 2016, împotriva deciziei din 18 februarie 2016, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către CAP „Basarabia”, este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către CAP „Basarabia”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către CAP „Basarabia”, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către CAP „Basarabia”, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Cooperativa Agricolă de Producție „Basarabia”, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari