- Dosarul nr.
- 2ra-1111/16
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 8 iunie 2016
- Părțile
- Primaria s. Colonita vs Corneliu Vlad, Viorel Ghimp si Tatiana Ghimp
- Pe scurt
- Apăararea dreptului de proprietatea, temeiurile anularii sechestrului, citarea partilor în sedinta de judecata, corectarea erorilor din decizie
2ra-1111/16 — Ridicarea sechestrului
prima instanţă: A. Spoială dosarul nr. 2ra-1111/16 instanţa de apel: N. Cernat, L. Bulgac şi A. Pahopol DECIZIE 08 iunie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru Dumitru Mardari şi Sveatoslav Moldovan examinând recursul declarat de Corneliu Vlad, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria satului Coloniţa, mun. Chişinău împotriva lui Corneliu Vlad, Ghimp Viorel şi Ghimp Tatiana cu privire la ridicarea sechestrului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 februarie 2016, prin care s-a respins apelul declarat de Corneliu Vlad, s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.
Chişinău din 02 septembrie 2015, prin care acţiunea a fost admisă şi împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 22 martie 2016, prin care s-a corectat eroarea din decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 februarie 2016 c o n s t a t ă: La 11 februarie 2014 Primăria satului Coloniţa, mun. Chişinău a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Corneliu Vlad şi Ghimp Viorel cu privire la ridicarea sechestrului aplicat prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 05 octombrie 2012 asupra bunului imobil, grădiniţa de copii situată pe str. B.P. Hajdeu, 5, satul Coloniţa, mun. Chişinău, numărul cadastral 0149107.138.01. În motivarea cererii de chemare în judecată Primăria satului Coloniţa, mun.
Chişinău a indicat că prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 27 septembrie 2012 i s-a recunoscut dreptul de proprietate în privinţa grădiniţei de copii din mun. Chişinău, satul Coloniţa, str. B.P. Hajdeu, 5, numărul cadastral 0149107.138.01. La 08 octombrie 2012 în Registrul bunurilor imobile s-a efectuat notarea corespunzătoare, însă înregistrarea dreptului de proprietate nu a fost posibilă din cauza existenţei sechestrelor asupra bunului imobil. Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 05 octombrie 2012, în procesul civil la cererea de chemare în judecată depusă de Corneliu Vlad împotriva lui Viorel Ghimp cu privire la încasarea datoriei în sumă de 112 000 euro, a fost aplicat sechestru asupra grădiniţei de copii numărul cadastral 0149107.138.01 din satul Coloniţa, mun.
Chişinău, str. B.P. Hajdeu, 5, care a fost înregistrat la 30 octombrie 2012 în Registrul bunurilor imobile. Corneliu Vlad şi Ghimp Viorel se află în relaţii de prietenie şi cererea de chemare în judecată privind încasarea împrumutului este fictivă, cu scopul aplicării sechestrului asupra bunului respectiv. 1 Ghimp Viorel fiind participant la proces cunoştea despre existenţa deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 27 octombrie 2012 şi despre transmiterea dreptului de proprietate asupra grădiniţei, însă a tăinuit acest fapt urmărind scopul de a crea impedimente în gestionarea bunului. Cere Primăria satului Coloniţa, mun. Chişinău ridicarea sechestrului aplicat prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun.
Chişinău din 05 octombrie 2012 asupra bunului imobil-grădiniţa de copii situată în satul Coloniţa, mun. Chişinău, str. B.P. Hajdeu, 5, numărul cadastral 0149107.138.01 (f.d. 2, vol. I). Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 09 iunie 2014 s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Primăria satului Coloniţa, mun. Chişinău. S-a ridicat sechestrul aplicat prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 05 octombrie 2012 asupra bunului imobil situat în mun. Chişinău, satul Coloniţa, str. B.P. Haşdeu, 5, numărul cadastral 0149107.138.01 în procesul civil intentat la cererea lui Corneliu Vlad împotriva lui Ghimp Viorel cu privire la încasarea împrumutului în mărime de 112 000 euro (f.d.
93, 97-100, vol. I). La 01 iulie 2014 Corneliu Vlad a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 09 iunie 2014, iar la 28 octombrie 2014 apel motivat împotriva aceleaşi hotărâri (f.d. 96, 115-118, vol. I). La 18 februarie 2015 Ghimp Viorel s-a alăturat la apelul declarat de Corneliu Vlad, indicînd că soţia sa Ghimp Tatiana fiind coproprietară a bunului litigios, nu a fost antrenată în proces (f.d. 135-136, vol. I). Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 19 februarie 2015 a admis apelul declarat de Corneliu Vlad şi cererea lui Ghimp Viorel cu privire la alăturarea la apel. A casat integral hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 09 iunie 2014 şi a trimis pricina spre rejudecare în prima instanţă, în alt complet de judecată (f.d.144-150, vol. I). La 01 septembrie 2015 Corneliu Vlad a înaintat cerere de suspendare a procesului în baza art. 261 lit. h) Codul de procedură civilă (f.d.
184-186, vol. I). Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 02 septembrie 2015 s- a respins cererea lui Corneliu Vlad de suspendare a procesului (f.d. 222-223, vol. I). Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 02 septembrie 2015 s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Primăria satului Coloniţa, mun. Chişinău. S-a ridicat sechestrul aplicat prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 05 octombrie 2012 asupra bunului imobilul situat în mun. Chişinău, satul Coloniţa, str. B.P. Haşdeu, 5, numărul cadastral 014910713801(f.d. 224, 230- 231, vol. I). La 29 septembrie 2015 Corneliu Vlad a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Ciocana mun.
Chişinău din 02 septembrie 2015, iar la 01 februarie 2016 apel motivat împotriva aceleaşi hotărâri (f.d. 229 vol. I, 3-7, vol. II). Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 23 februarie 2016 a respins apelul declarat de Corneliu Vlad şi a menţinut hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 02 septembrie 2015 (f.d. 24-29, vol. II). 2 Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 22 martie 2016 s-a corectat din oficiu eroarea mecanică strecurată în partea introductivă a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 februarie 2016 prin înlocuirea în decizie a completului de judecată: Bulgac Lidia, Simciuc Natalia şi Anatol Pahopol, cu completul de judecată: judecătorul Nina Cernat, preşedintele colegiului, judecătorii Lidia Bulgac şi Anatol Pahopol(f.d.
34-35, vol. II). La 26 februarie 2016 Corneliu Vlad a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 februarie 2016, solicitând admiterea acestuia, casarea ambelor hotărîri judecătoreşti cu trimiterea pricinii la rejudecare în instanţa de apel sau în instanţa de fond, în alt complet de judecată. În motivarea cererii de recurs Corneliu Vlad a indicat că hotărîrile judecătoreşti sunt nefondate, adoptate cu aplicarea eronată a legii materiale şi procesuale.
Pe parcursul judecării pricinii copîrîţii Ghimp Viorel şi Ghimp Tatiana nu au fost legal citaţi în şedinţele de judecată cu avize de recepţie conform prevederilor legii, fapt confirmat prin procesele-verbale ale şedinţelor de judecată din 14 mai 2015 şi 01 iulie 2015. Citarea publică în Monitorul Oficial la care se referă instanţa de apel nu a avut rolul de a înlătura încălcarea drepturilor procesuale ale copârâţilor, deoarece Monitorul Oficial nu se vinde în chioşcuri şi se repartizează doar la instituţii de stat, persoane juridice şi agenţi economici. Persoanele fizice nu au posibilitatea să procure Monitorul Oficial şi să urmărească anunţurile publicate în acesta. La 01 septembrie 2015 a depus în cancelaria primei instanţe cerere de suspendare a procesului, care din motive neclare şi în lipsa sa a fost respinsă fără a fi emisă o încheiere motivată.
Prima instanţă abuziv a respins cererea de suspendare a procesului şi a pronunţat un act vădit ilegal, fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În şedinţa de judecată a instanţei de apel a prezentat originalul recipisei care adevereşte că la ora preconizată pentru şedinţa de judecată a primei instanţe a fost antrenat în alt proces de judecată la Curtea de Apel Chişinău, însă a fost refuzată anexarea acesteia la dosar din motiv că a fost anexată anterior în copie certificată la cererea de apel. Hotărîrea primei instanţe urmează să fie casată independent de argumentele cererii de apel dacă pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces, căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată sau instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces.
La 10 mai 2016 Corneliu Vlad a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 22 martie 2016, solicitând admiterea acestuia şi casarea încheierii. În motivarea cererii de recurs Corneliu Vlad a indicat că instanţa de apel la emiterea încheierii de corectare a erorii din 22 martie 2016 a încălcat art. 249 alin. (2) Codul de procedură civilă, care prevede că instanţa judecătorească poate, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să corecteze greşelile sau omisiunile din hotărîre privitor la nume, calitate procesuală, orice alte erori materiale sau de 3 calcul evidente. Problema corectării unor astfel de greşeli se soluţionează în şedinţă de judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei de judecată.
Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea corectării greşelilor. Nu a fost legal citat pentru şedinţa de judecată din 22 martie 2016, iar de existenţa încheierii de corectare a erorii a aflat cînd a făcut cunoştinţă cu materialele pricinii la Curtea Supremă de Justiţie. Consideră că necitarea legală a participanţilor la proces pentru şedinţa de judecată din 22 martie 2016 este o încălcare flagrantă a normelor de drept procedural admisă de Curtea de Apel Chişinău. La 16 mai 2016 Corneliu Vlad a declarat recurs suplimentar împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 februarie 2016, solicitând admiterea acestuia, casarea ambelor hotărîri judecătoreşti şi emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată depusă de către Primăria satului Coloniţa, mun.
Chişinău să fie respinsă. În motivarea recursului suplimentar Corneliu Vlad a indicat că în extrasul eliberat de Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău imobilul asupra căruia a fost aplicat sechestru este nominalizat ca construcţie. Construcţia sechestrată este nefinalizată şi nu a fost dată în exploatare, fiind ridicată în anii sovietici şi a aparţinut la mai mulţi cotaşi din gospodăria agricolă „Coloniţa-Agro”. Adresarea în instanţa de judecată cu privire la încasarea datoriei a survenit în vederea recuperării mijloacelor financiare împrumutate lui Ghimp Viorel. Primăria satului Coloniţa, mun. Chişinău a cunoscut despre existenţa litigiului cu Ghimp Viorel, fapt confirmat prin depunerea notei informative la 11 noiembrie 2012. Judecătoria Ciocana mun.
Chişinău nu a ţinut cont de acest fapt şi prin încheierea din 25 aprilie 2013 a anulat sechestrul aplicat anterior, însă Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 24 septembrie 2013 a menţinut sechestrul ca fiind legal. Primăria satului Coloniţa, mun. Chişinău nu şi-a exercitat dreptul de a interveni în proces în conformitate cu art. 67 alin. (1) şi (2) Codul de procedură civilă, care prevede că persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane poate interveni în el alături de reclamant sau de pîrît pînă la închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanţă dacă hotărîrea pronunţată ar putea să influenţeze drepturile sau obligaţiile lui faţă de una din părţi. Pentru a interveni în proces, intervenientul depune o cerere în care demonstrează interesul intervenţiei, menţionînd cărei părţi se va alătura.
Ghimp Viorel nu deţine alte bunuri, iar prin ridicarea măsurii de asigurare se va crea situaţia de neexecutare a unei hotărîri judecătoreşti irevocabile. În conformitate cu art. 439 Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. 4 În conformitate cu art. 442 alin. (1) şi art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează în lipsa părţilor, în limitele invocate în cerere, pe baza referinţei depuse de intimat şi fără a administra noi dovezi.
La 07 iunie 2016 reprezentantul Braghiş Vasile a prezentat în interesele Primăriei satului Coloniţa, mun. Chişinău referinţă în care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat. Judecând recursul declarat în limitele invocate pe baza materialelor din dosar şi a referinţei depuse de reprezentantul Braghiş Vasile în interesele Primăriei satului Coloniţa, mun. Chişinău, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este depus în termen, neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărîrii primei instanţe, încheierii şi deciziei instanţei de apel din următoarele motive. În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.
Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa părţilor copia deciziei din 23 februarie 2016 la 29 martie 2016 (f.d. 36, vol. II). Prin urmare, recursul declarat de Corneliu Vlad la 26 februarie 2016 împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 februarie 2016 este depus în termen. La materialele pricinii lipsesc probe că Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa lui Corneliu Vlad copia încheierii din 22 martie 2016. La 26 aprilie 2016 Corneliu Vlad a făcut cunoştinţă cu materialele pricinii (f.d. 50, vol. II). La 10 mai 2016 Corneliu Vlad a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 22 martie 2016 (f.d. 51, vol. II). Aşadar, recursul declarat de Corneliu Vlad împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 22 martie 2016 se consideră depus în termen.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Din actele pricinii rezultă că Consiliul satului Coloniţa, mun. Chişinău prin decizia nr. 4/3 din 25 iunie 2009 a transmis de la bilanţul Asociaţiei gospodăriilor ţărăneşti „Coloniţa” la bilanţul Primăriei satului Coloniţa, mun. Chişinău obiectul nefinisat „Grădinţa de copii pentru 160 de locuri” cu rambursarea cheltuielilor efectuate pentru întocmirea dosarului tehnic şi dosarului cadastral (f.d. 45, vol. I). Curtea Supremă de Justiţie prin decizia din 27 septembrie 2012 a recunoscut Primăriei satului Coloniţa, mun.
Chişinău dreptul de proprietate asupra grădiniţei de copii din mun. Chişinău, satul Coloniţa, str. B.P. Hajdeu, 5, numărul cadastral 0149107.138.01 cu radierea din Registrul Bunurilor Imobile a drepturilor lui Ghimp Viorel (f.d. 4-7, vol. I). La 02 octombrie 2012 Corneliu Vlad a depus cerere de chemare în judecată cu privire la asigurarea acţiunii civile împotriva lui Ghimp Viorel privind încasarea sumei de 112 000 euro cu titlu de restituire a împrumuturilor (f.d. 3, vol. I). Judecătoria Ciocana mun. Chişinău prin încheierea din 05 octombrie 2012 a aplicat sechestrul asupra grădiniţei de copii, numărul cadastral 01491071.38.01 situate 5 în mun. Chişinău, satul Coloniţa, str. B.P. Hajdeu, 5, care a fost înregistrată la 30 octombrie 2012 în Registrul bunurilor imobile (f.d.
3, vol. I). Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 25 aprilie 2013 s-a anulat sechestrul aplicat prin încheierea din 05 octombrie 2012 asupra bunului imobil situat în mun. Chişinău, satul Coloniţa, str. B.P. Hajdeu, 5, numărul cadastral 0149107.138.01(f.d. 29-31, vol. I). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 septembrie 2013 s-a casat încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 25 aprilie 2015 şi s-a menţinut încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 05 octombrie 2012 (f.d. 32-34, vol. I). Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 08 octombrie 2013 s- a încasat din contul lui Ghimp Viorel în beneficiul lui Corneliu Vlad datoria în mărime de 112 000 euro (f.d.
87, vol. I). Conform art. 320 alin. (2) Codul civil, dreptul de proprietate se poate dobîndi, în condiţiile legii, prin ocupaţiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune, precum şi prin hotărîre judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de proprietate. Conform art. 316 alin. (1) şi (2) Codul civil, proprietatea este, în condiţiile legii, inviolabilă. Dreptul de proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Exproprierea se efectuează în condiţiile legii. Conform art. 164 alin. (1) şi (3) Codul de executare, dacă o altă persoană consideră că sechestrul a fost aplicat pe bunurile ce îi aparţin cu titlu de proprietate, ea poate intenta în procedură contencioasă o acţiune de ridicare a sechestrului.
Acţiunea de ridicare a sechestrului (radierea din actul de inventar) se intentează împotriva debitorului şi creditorului urmăritor. Dacă sechestrarea (inventarierea) bunurilor s-a făcut în temeiul unei hotărîri penale privind confiscarea bunurilor, persoana condamnată şi organul financiar respectiv vor figura în calitate de pîrît. În conformitate cu art. 254 alin. (2) lit. c) Codul de procedură civilă, rămîn irevocabile hotărîrile judecătoreşti emise de instanţa de recurs, după examinarea recursului. Sechestrul asupra grădiniţei a fost aplicat prin încheierea 05 octombrie 2012, după transmiterea acesteia în proprietatea Primăriei satului Coloniţa, mun. Chişinău prin decizia irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie.
Aşadar, Primăria satului Coloniţa, mun. Chişinău în calitate de proprietar al imobilului este în drept să ceară anularea sechestrului care îi aduce atingere dreptului de proprietate. Or, conform art. 371 alin. (1) Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543- XIII din 25 februarie 1998 cu modificările şi completările ulterioare, dreptul de proprietate este valabil fără înregistrarea în registrul bunurilor imobile dacă provine din succesiune, accesiune sau vînzare/transmitere silită ori este dobîndit prin efectul unui act normativ, prin expropriere sau în temeiul hotărîrii judecătoreşti ori actului executorului judecătoresc. Excepţia dată se aplică şi dreptului de proprietate confirmat de titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren eliberat la atribuirea gratuită a terenurilor.
6 Argumentele lui Corneliu Vlad cu privire la necitarea copîrîţilor Ghimp Viorel şi Ghimp Tatiana pentru şedinţele de judecată din prima instanţă nu pot fi reţinute. Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 09 iunie 2014 a fost admisă cererea de chemare în judecată a Primăriei satului Coloniţa, mun. Chişinău, iar Curtea de Apel Chişinău la 19 februarie 2015 a casat-o cu trimiterea pricinii la rejudecare pe motiv că nu a fost atrasă în proces Tatiana Ghimp (f.d. 93; 97- 100;144-150, vol. I). La judecarea pricinii în prima instanţă Ghimp Viorel şi Ghimp Tatiana au fost citaţi la domiciliu, însă citaţiile au fost restituite cu menţiunea expirării termenului de păstrare şi nereclamare a acestora de la oficiul poştal (f.d.
159-160; 167-168, vol. I). În conformitate cu art. 107 Codul de procedură civilă, dacă îşi schimbă domiciliul sau sediul după pornirea procesului, partea sau reprezentantul este obligat să comunice instanţei, prin cerere, noua adresă, iar părţii adverse prin scrisoare recomandată, a cărei recipisă se depune la dosar o dată cu cererea. În lipsa unei astfel de comunicări, citaţia sau înştiinţarea se trimite la ultima adresă cunoscută instanţei şi se consideră înmînată chiar dacă destinatarul nu mai locuieşte acolo. În conformitate cu art. 108 alin. (1) Codul de procedură civilă, dacă locul de aflare a pîrîtului nu este cunoscut şi reclamantul dă asigurări că, deşi a făcut tot posibilul, nu a reuşit să afle domiciliul acestuia, preşedintele instanţei dispune citarea acestuia prin publicitate.
Publicarea în presă se consideră citare legală. Nu poate fi considerată viciată citarea pîrîţilor Viorel Ghimp şi Tatiana Ghimp. Prima instanţă a întreprins măsurile necesare pentru a comunica copîrîţilor despre examinarea pricinii şi în lipsa unei reacţii din partea acestora a dispus citarea publică. Instanţa de apel întemeiat a respins argumentele apelantului că copîrîţii nu au fost legal citaţi pentru şedinţele de judecată din prima instanţă, deoarece Ghimp Viorel a cunoscut despre aflarea pe rol a pricinii la Judecătoria Ciocana mun. Chişinău şi în conformitate cu art. 61 Codul de procedură civilă trebuia să se intereseze de soarta dosarului. Mai mult ca atît, Corneliu Vlad nu a prezentat probe că este împuternicit din numele lui Ghimp Viorel şi Ghimp Tatiana să conteste necitarea acestora în şedinţele de judecată a primei instanţe şi a instanţei de apel.
Ghimp Viorel şi Ghimp Tatiana avînd capacitatea deplină de exerciţiu şi fiind părţi la proces nu au fost lipsiţi de dreptul de a contesta hotărîrea primei instanţe cu apel. La 01 septembrie 2015 Corneliu Vlad a înaintat cerere de suspendare a procesului în baza art. 261 lit. h) Codul de procedură civilă (f.d. 184-186, vol. I). Judecătoria Ciocana mun. Chişinău prin încheierea protocolară din 02 septembrie 2015 a respins cererea lui Corneliu Vlad de suspendare a procesului (f.d. 222-223, vol. I). Prima instanţa a respins cererea de supendare a procesului pe motiv că pricina la cererea lui Corneliu Vlad cu privire la contestarea înscrierilor în Registrul bunurilor imobile nu este conexă cu prezenta acţiune.
7 În conformitate cu art. 388 alin. (1) lit. a)-i) şi alin. (2) Codul de procedură civilă, hotărîrea primei instanţe urmează a fi casată, independent de argumentele cererii de apel, dacă pricina a fost judecată de un complet de judecată compus ilegal; pricina a fost judecată de instanţă în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces; hotărîrea nu este semnată de judecător sau de cineva din judecători ori hotărîrea este semnată nu de acel judecător sau de acei judecători care sînt menţionaţi în hotărîre; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; în dosar lipseşte procesul-verbal privind efectuarea unui act procedural; pricina a fost examinată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.
Săvîrşirea altor încălcări decît cele consemnate la alin.(1) constituie temeiul casării hotărîrii numai dacă ele au dus sau au putut duce la soluţionarea eronată a pricinii. În conformitate cu art. 386 alin. (1) lit. a)-d) Codul de procedură civilă, hotărîrea primei instanţe se casează sau se modifică de instanţa de apel dacă circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii nu au fost constatate şi elucidate pe deplin; circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, pe care prima instanţă le consideră constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente; concluziile primei instanţe, expuse în hotărîre, sînt în contradicţie cu circumstanţele pricinii; normele de drept material sau normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat.
Respingerea suspendării procesului prin încheierea protocolară nu este prevăzută ca temei de casarea a hotărîrii primei instanţe. Or, art. 386 alin. (2) Codul de procedură civilă, expres prevede că o hotărîre legală în fond nu poate fi casată numai din motive formale. Argumentul lui Corneliu Vlad că prima instanţă a examinat pricina cu încălcarea normelor de drept procedural la fel nu poate fi reţinut. Şedinţa de judecată din 14 mai 2015 s-a amânat pentru 01 iulie 2015 ora 09:30 din cauza neprezentării copărîţilor Viorel Ghimp şi Tatiana Ghimp, Corneliu Vlad fiind citat contra semnătură (f.d.163-164, vol. I). La 30 iunie 2015 Corneliu Vlad a depus cerere de amânare a şedinţei de judecată din 01 iulie 2015 invocând că este bolnav fără a prezenta documente confirmative (f.d.169, vol. I). Prima instanţă a admis demersul lui Corneliu Vlad şi a amânat şedinţa de judecată din 01 iulie 2015 pentru 02 septembrie 2015 ora 11:30 (f.d.
179, vol. I). La 01 septembrie 2015 Corneliu Vlad a depus cerere cu privire la amânarea şedinţei de judecată din 02 septembrie 2015, invocând că la data şi ora numită participă în calitate de avocat în altă şedinţă de judecată la Curtea de Apel Chişinău(f.d. 181, vol. I). Depunerea cererii de amânare a şedinţei de judecată din 02 septembrie 2015 confirmă că Corneliu Vlad a cunoscut despre aceasta. Corneliu Vlad a fost citat la toate şedinţele de judecată a primei instanţe şi deci argumentele că au fost încălcate normele de drept procedural poartă caracter declarativ şi urmăresc scopul inducerii instanţei în eroare. În afară de aceasta, Corneliu Vlad a fost prezent în şedinţa de judecată a Curţii de Apel Chişinău din 23 februarie 2016 (f.d.
20-23, vol. II). 8 Fiind prezent în şedinţa de judecată a instanţei de apel, lui Corneliu Vlad i s- au creat toate condiţiile de a prezenta probe şi a se apăra, i s-a asigurat dreptul la un proces echitabil şi principiul contradictorialităţii garantat de art. 26 Codul de procedură civilă şi art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Curtea de Apel Chişinău în partea introductivă a deciziei din 23 februarie 2016 a indicat completul de judecată: Bulgac Lidia, Simciuc Natalia şi Anatol Pahopol. În procesul verbal al şedinţei de judecată din 23 februarie 2016 este indicat completul de judecată: Nina Cernat, Lidia Bulgac şi Anatol Pahopol (f.d.20, vol. II).
Dispozitivul deciziei a fost semnat de completul de judecată: judecătorul Nina Cernat, preşedintele colegiului, şi judecătorii Lidia Bulgac şi Anatol Pahopol (f.d. 24-29, vol. II). În conformitate cu art. 249 alin. (2) Codul de procedură civilă, instanţa judecătorească poate, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să corecteze greşelile sau omisiunile din hotărîre privitor la nume, calitate procesuală, orice alte erori materiale sau de calcul evidente. Problema corectării unor astfel de greşeli se soluţionează în şedinţă de judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei de judecată. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea corectării greşelilor.
Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 22 martie 2016 s-a corectat din oficiu eroarea comisă în partea introductivă a deciziei din 23 februarie 2016 prin înlocuirea completului de judecată: Bulgac Lidia, Simciuc Natalia şi Anatol Pahopol, cu completul de judecată: judecătorul Nina Cernat, preşedintele colegiului, şi judecătorii Lidia Bulgac şi Anatol Pahopol. În conformitate cu art. 100 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată şi actele de procedură se comunică participanţilor la proces şi persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poştă, cu scrisoare recomandată şi cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act şi confirmarea primirii lui, precum şi prin delegaţie judiciară.
La 04 martie 2016 Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa lui Corneliu Vlad citaţie pentru şedinţa de judecată din 22 martie 2016 cu privire la examinarea chestiunii de corectarea erorii comise în decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 februarie 2016(f.d. 32, vol. II). Corneliu Vlad nu s-a prezent în şedinţa de judecată. Aşadar, nu au fost încălcate normele de drept procedural, participanţilor la proces fiindu-le comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată. La şedinţa de judecată din 22 martie 2016 de corectare a erorii s-a soluţionat un simplu incident de procedură, iar art. 249 alin. (2) Codul de procedură civilă, expres prevede că neprezentarea participanţilor la proces nu împiedică examinarea corectării greşelilor.
Mai mult ca atît, Corneliu Vlad în cererile de recurs depuse nu contestă componenţa completului de judecată care a examinat pricina în ordine de apel, dar numai faptul că nu a fost citat legal pentru şedinţa de judecată din 22 martie 2016. 9 Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a apreciat probele administrate în conformitate cu art. 130 Codul de procedură civilă, a aplicat corect normele de drept material şi procedural şi a emis o încheiere şi decizie legală, iar argumentele invocate de Corneliu Vlad în cererea de recurs poartă caracter declarativ, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea instanţei de apel, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Corneliu Vlad. Se menţin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 22 martie 2016, decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 februarie 2016 şi hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 02 septembrie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria satului Coloniţa, mun. Chişinău împotriva lui Corneliu Vlad, Ghimp Viorel şi Ghimp Tatiana cu privire la ridicarea sechestrului. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Iurie Bejenaru Galina Stratulat Dumitru Mardari Sveatoslav Moldovan 10