2ra-595/16 — Ridicarea sechestrului

prima instanță: V. Lazari dosarul nr. 2ra-595/16 instanţa de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol ÎNCHEIERE 17 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Dumitru Mardari examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul lui Mihail Zbîrnea, avocatul Angela Colţov, în pricina civilă la cererea înaintată de Mihail Zbîrnea împotriva lui Veaceslav Laşcu şi Petru Zbîrnea, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Ruslan Ciobanu cu privire la ridicarea sechestrului aplicat pe bunurile imobile, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 noiembrie 2015, c o n s t a t ă: La data de 15 august 2011, Mihail Zbîrnea a depus cerere împotriva lui Vesceslav Laşcu şi Petru Zbîrnea cu privire la ridicarea sechestrului aplicat pe bunurile imobile.

În motivarea cererii reclamantul a menţionat că, la data de 06 august 2011, prin intermediul oficiului poştal, a recepţionat de la executorul judecătoresc Ruslan Ciobanu copia procesului-verbal nr. 060-576/11 din 04 august 2011, din conţinutul căruia a aflat că, la data de 04 august 2011, în scopul executării titlului executoriu cu privire la încasarea de la Petru Zbîrnea în beneficiul lui Veaceslav Laşcu a sumei de 156000 de lei, a aplicat sechestru pe terenul cu destinaţie grădini cu suprafaţa de 0,5 ha, cu nr. cadastral 8030108228, evaluat la preţul de 15000 de lei, pe terenul pentru construcţii cu suprafaţa de 0,1149 ha, cu nr. cadastral 8030109.109 şi pe construcţia cu suprafaţa nedeterminată, cu nr. cadastral 8030109.109.01, evaluate la preţul de 200000 de lei, din s. Romăneşti, r-nul Străşeni.

Susţine că, la aplicarea sechestrului, pîrîtul Petru Zbîrnea nu a participat, din care considerente executorul judecătoresc Ruslan Ciobanu şi creditorul urmăritor Veaceslav Laşcu nu puteau să cunoască faptul că, imobilul şi terenul aferent, cu nr.cadastrale 8030109.109 şi 8030109.109.01 sunt proprietatea bunelului său, Onofrei Zbîrnea, care a decedat la data de 29 decembrie 1996 şi care la data de 01 octombrie 1996, i-a testat toată averea sa. Consideră că, sechestrul a fost aplicat pe bunurile, care nu aparţin debitorului. 1 Solicită ridicarea sechestrului aplicat pe terenul pentru construcţii cu suprafaţa de 0,1149 ha, cu nr. cadastral 8030109.109 şi pe construcţia cu suprafaţa nedeterminată, cu nr. cadastral 8030109.109.01, din s. Romăneşti, r-nul Străşeni.

Prin încheierea Judecătoriei Străşeni din 08 decembrie 2011 s-a introdus în proces executorul judecătoresc Ruslan Ciobanu în calitate de intervenient accesoriu. Prin hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 03 iunie 2015 s-a respins cererea ca fiind neîntemeiată. Prima instanţă şi-a argumentat concluzia prin faptul că, reclamantul nu a prezentat probe pertinente şi admisibile, care ar demonstra faptul că, el deţine cu drept de proprietate bunurile imobile asupra cărora a fost aplicat sechestrul. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 noiembrie 2015 s-a respins apelul declarat de reprezentantul lui Mihail Zbîrnea, avocatul Angela Colţov şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe.

La data de 25 ianuarie 2016, reprezentantul lui Mihail Zbîrnea, avocatul Angela Colţov a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea cererii. În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. Consideră că, fiind constatat faptul acceptării succesiunii asupra bunurilor imobile testate de către Onofrei Zbîrnea, recurentul a dobîndit dreptul de proprietate prin succesiune, drept care este valabil fără a fi înregistrat în Registrul bunurilor imobile, însă pentru opozabilitate faţă de terţi, acest drept urmează a fi înregistrat în Registrul bunurilor imobile, fapt ce nu poate fi efectuat din cauza existenţei interdicţiei din partea executorului judecătoresc Ruslan Ciobanu, care a aplicat sechestru asupra acestor bunuri.

De asemenea, consideră că, instanţele judecătoreşti urmau să reţină şi să se pronunţe asupra faptului că, înregistrarea iniţială a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile în litigiu după Petru Zbîrnea a fost anulată, cu radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile, însă recurentul iarăşi nu poate să-şi înregistreze dreptul de proprietate din motivul aplicării sechestrului de către executorul judecătoresc. Prin referinţa depusă la data de 10 martie 2016 reprezentantul lui Veaceslav Laşcu, avocatul Tatiana Agachi a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: 2 a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din materialele pricinii nu poate fi stabilit cu certitudine momentul comunicării recurentului a deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de declarare a recursului. De asemenea, completul consideră că, recursul declarat de reprezentantul lui Mihail Zbîrnea, avocatul Angela Colţov nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate.

Argumentele invocate în recurs precum că, recurentul a dobîndit dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile în litigiu prin succesiune şi că înregistrarea iniţială a dreptului de proprietate asupra acestor bunuri după Petru Zbîrnea a fost anulată, cu radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile, însă acesta nu poate 3 să-şi înregistreze dreptul de proprietate asupra acestora din motivul aplicării sechestrului de către executorul judecătoresc nu pot fi reţinute, deoarece sechestrul aplicat pe bunurilor imobile nu împiedică înregistrarea de către recurent a dreptului de proprietate asupra acestor bunuri în Registrul bunurilor imobile. Or, instanţele judecătoreşti corect au reţinut că, recurentul urmează mai întîi să perfecteze actele necesare şi să înregistreze pe numele lui dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile litigioase şi doar apoi să solicite ridicarea sechestrului de pe bunurile, care îi aparţin.

Astfel, instanţa de recurs notează că, reprezentantul lui Mihail Zbîrnea, avocatul Angela Colţov nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „... art. 6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de declarare a recursului.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de reprezentantul lui Mihail Zbîrnea, avocatul Angela Colţov ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de reprezentantul lui Mihail Zbîrnea, avocatul Angela Colţov se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Dumitru Mardari 4