2r-49/18 — contestarea actelor executorului judecătoresc

dosarul nr. 2r-49/18 Prima instanță - (Judecătoria Botanica, mun. Chișinău) - V. Puica Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu Instanța de revizuire - (Curtea de Apel Chișinău) N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu Î N C H E I E R E 10 ianuarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, Ala Cobăneanu judecători Luiza Gafton, Dumitru Mardari examinând cererea de recurs înaintată de Veaceslav Lașcu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Petru Zbîrnea împotriva lui Veaceslav Lașcu, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Ruslan Ciobanu, cu privire la contestarea actelor executorului judecătoresc, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017, c o n s t a t ă: La 26 mai 2016 Petru Zbîrnea s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Veaceslav Lașcu, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Ruslan Ciobanu, solicitând anularea interdicțiilor și sechestrului aplicate pe bunurile imobile aplicate de către executorului judecătoresc prin încheierea nr. 060-576/11 din 17 iunie 2011 și procesul-verbal nr. 069-576/11 din 04 august 2011. (f.d.

3-5) La 13 septembrie 2016, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, Veaceslav Lașcu a înaintat cerere de strămutare a judecării pricinii de la Judecătoria Botanica, mun. Chișinău la Judecătoria Strășeni, invocând că pricina a fost reținută spre examinare cu încălcarea competenței jurisdicționale, deoarece domiciliul reclamantului este în r-nul Strășeni și cererea urma a fi depusă și examinată de Judecătoria Strășeni. (f.d. 34-35) Prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 15 septembrie 2016 cauza a fost transmisă Curții de Apel Chișinău pentru soluționarea cererii de strămutare a pricinii. (f.d. 37-38) Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2016 s-a respins ca neîntemeiată cererea depusă de Veaceslav Lașcu privind strămutarea de la Judecătoria Botanica, mun.

Chișinău a pricinii civile la cererea de chemare în judecată înaintată de Petru Zbîrnea împotriva lui Veaceslav Lașcu, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Ruslan Ciobanu, privind contestarea actelor executorului judecătoresc. (f.d. 43-45) La 05 ianuarie 2017 Veaceslav Lașcu a înaintat cerere de revizuire a încheierii Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2016, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii și soluționarea problemei în fond, cu admiterea cererii de strămutare a pricinii. (f.d. 57-59) 1 Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017 s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire înaintată de Veaceslav Lașcu împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2016. (f.d.

70, 71-76) La 07 aprilie 2017 avocatul Tatiana Agachi a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017. (f.d. 78-81) Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 17 mai 2017, recursul declarat de către avocatul Tatiana Agachi s-a respins ca fiind declarat de o persoană neîmputernicită. (f.d. 85-90) Veaceslav Lașcu a contestat cu recurs la 02 august 2017 încheierea Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017. (f.d. 108-110) Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 27 septembrie 2017 s-a respins recursul depus de către Veaceslav Lașcu și s-a menținut încheierea Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017. (f.d. 120-123) La 14 noiembrie 2017 Veaceslav Lașcu a declarat repetat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017, solicitând casarea încheierii, admiterea cererii de revizuire și examinarea cauzei în fond, cu strămutarea pricinii la Judecătoria Strășeni.

În motivarea recursului Veaceslav Lașcu a indicat că la emiterea încheierii din 16 martie 2017 Curtea de Apel Chișinău nu a cercetat pe deplin și obiectiv circumstanțele cauzei. Totodată, reține că deoarece personal nu a atacat cu recurs încheierea Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016, deoarece nu a cunoscut de existența acesteia, iar avocatul său la acel moment nu a avea împuterniciri pentru a o contesta, consideră oportun de a declara prezentul recurs. Invocă că cererea de strămutare a fost examinată în lipsa sa, deoarece nu a fost înștiințat și citat legal despre data și ora examinării cererii, totodată, instanța nu a apreciat corect circumstanțele de drept ale pricinii, iar în final a emis o încheiere ilegală.

Mai mult ca atât, prin cererea de strămutare a comunicat instanței de apel că își asumă responsabilitatea de a completa temeiurile cererii de strămutare printr-o cerere suplimentară care va fi înaintată la momentul examinării cererii de către instanța ierarhic superioară. Realizarea acestui drept, însă nu a fost posibilă deoarece nu a cunoscut despre data examinării cererii sale. Consideră că acțiunea a fost reținută spre examinare cu încălcarea competenței jurisdicționale, fiind întrunite prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă. La fel, invocă recurentul că prin încheierea contestată îi este îngrădit dreptul privind accesul la justiție, prevăzut de art. 5 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Verificând materialele dosarului, Colegiul consideră că recursul declarat de Veaceslav Lașcu urmează a fi restituit pentru următoarele considerente. Potrivit art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Conform art. 116 alin. (1) Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. În conformitate cu art. 4261 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs a fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunerea în termen.

2 Colegiul menționează că dispozițiile art. 4261 lit. a) din Codul de procedură civilă instituie două condiții cumulative pentru ca cererea de recurs să fie restituită, și anume: cererea de recurs să fie depusă în afara termenului legal și să nu existe solicitarea de repunere în termenul de atac. Potrivit art. 111 alin. (2), (3) Codul de procedură civilă, termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

În acest sens, Colegiul relevă că termenul de recurs este un termen de procedură imperativ, astfel încât nerespectarea lui atrage decăderea din dreptul de a mai exercita calea de atac, iar la înaintarea cererii de recurs peste termen, instanța de recurs va restitui cererea fără a iniția o abordare a recursului în fond. Impunerea unui termen de valorificare a căii de atac are drept scop disciplinarea justițiabililor și garantarea securității raporturilor juridice. În context, sancțiunea decăderii din dreptul de acces la jurisdicția Curții Supreme de Justiție constituie, de asemenea, un factor de securitate juridică, sancțiune conținută în regula de 15 zile, care curge de la data comunicării încheierii contestate recurentului și împiedică o permanentă repunere în discuție a soluțiilor irevocabile pronunțate de instanțele de judecată.

Astfel, la caz, instanța de recurs constată că la 05 ianuarie 2017 Veaceslav Lașcu a înaintat cerere de revizuire a încheierii Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2016, iar la 16 martie 2017 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea prin care a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire. La 07 aprilie 2017 avocatul Tatiana Agachi a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017, iar prin decizia Curții Supreme de Justiție din 17 mai 2017, recursul declarat de către avocatul Tatiana Agachi în interesele lui Veaceslav Lașcu s-a respins ca fiind declarat de o persoană neîmputernicită. Astfel, la 02 august 2017 Veaceslav Lașcu a declarat personal recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017, solicitând casarea încheierii recurate, admiterea cererii de revizuire și soluționarea cererii de strămutare (f.d.

108- 110). Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 27 septembrie 2017 s-a respins recursul depus de către Veaceslav Lașcu și s-a menținut încheierea Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017. Ulterior, la 14 noiembrie 2017 Veaceslav Lașcu a declarat repetat prezenta cerere de recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017, solicitând casarea încheierii, admiterea cererii de revizuire și examinarea cauzei în fond, cu strămutarea pricinii la Judecătoria Strășeni. Prin urmare, instanța de recurs constată că, înaintând cererea de recurs din 14 noiembrie 2017, recurentul Veaceslav Lașcu a omis termenul de declarare a recursului. Or, în condițiile speței, termenul de 15 zile de declarare a recursului a început să curgă de la momentul înaintării cererii de recurs la 02 august 2017 (f.d.

108-110), Veaceslav Lașcu cunoscând soluția pronunțată de instanța de apel prin încheierea din 16 martie 2017 și intervalul de timp acordat de lege pentru contestarea acesteia. 3 Respectiv, Colegiul respinge argumentul recurentului precum că personal nu a atacat cu recurs încheierea Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016 deoarece nu a cunoscut de existența acesteia.

La fel, alte argumente invocate de Veaceslav Lașcu nu pot fi reținute, deoarece ele se referă la temeinicia încheierii recurate și nu pot fi puse la baza recursului, întrucât calea de atac a fost exercitată în afara termenului legal, iar normele legale citate mai sus stipulează imperativ că încheierea poate fi contestată în termen de 15 zile din momentul comunicării, la caz data de 02 august 2017, momentul când Veaceslav Lașcu a declarat personal recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017. Totodată, Colegiul reține că în conformitate cu art. 116 alin. (1), (3) Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). În acest context, instanța de recurs reiterează că prin prisma prevederilor legale citate, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele îndreptățite solicită acest lucru și prezintă probe veridice, ce confirmă imposibilitatea de a depune recursul în termen. La caz, se reține că Veaceslav Lașcu în cererea de recurs nu a solicitat repunerea în termenul de declarare a recursului cu indicarea motivelor și anexarea probelor ce justifică omiterea acestuia.

Instanța de recurs reiterează că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după expirarea cărora valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Mai mult, instanța subliniază și faptul că părțile interesate în cadrul unui proces, trebuie să urmărească cu bună-credință desfășurarea procesului, remarcă sugerată și de jurisprudența Curții Europene. În contextul dat, CtEDO a apreciat că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru a promova recurs urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate.

Prin urmare, Colegiul ajunge la concluzia că recurentul Veaceslav Lașcu a omis termenul de atac a încheierii judecătorești, iar examinarea unui astfel de recurs ar încălca principiul securității raporturilor juridice, precum și, drepturile celorlalte părți la un proces echitabil. Instanța de recurs accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu prevederile art. 6 §1 din CEDO.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul invocă hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Melnic c. Moldovei (din 14 noiembrie 2006) și Ponomaryov c. Ucrainei (din 03 aprilie 2008), unde se notează că deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărîri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși 4 reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

În cauza Melnic c. Moldovei, Curtea a constatat violarea art. 6 § 1 din Convenție (securitatea raporturilor juridice) – admiterea într-o cauză a unui recurs depus peste termen, fără a se expune asupra obiecției reclamantului că recursul este tardiv. Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de recurs a fost înaintată cu omiterea termenului prevăzut de art. 425 din Codul de procedură civilă, iar recurentul nu a solicitat repunerea în termen a recursului, Colegiul ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat de către Veaceslav Lașcu, ca fiind depus în afara termenului legal.

În conformitate cu art. 269-270, art. 4261 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: A restitui cererea de recurs înaintată de Veaceslav Lașcu împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Petru Zbîrnea împotriva lui Veaceslav Lașcu, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Ruslan Ciobanu cu privire la contestarea actelor executorului judecătoresc. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele completului, Ala Cobăneanu judecători Luiza Gafton Dumitru Mardari 5