2r-66/19 — cu privire la anularea actelor executorului judecătoresc

Dosarul nr. 2r-66/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Central – L. Gafton

Instanța de recurs: CA Chișinău – N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros

Instanța de revizuire: CA Chișinău – I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru

ÎNCHEIERE

23 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Ilia Șarpe,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Veaceslav

Șarpe împotriva lui Ion Șarpi, Vladimir Șarpi, intervenient accesoriu executorul

judecătoresc Victor Cogîlnicean cu privire la anularea procesului – verbal de

sechestru,

și cererea intervenientul principal Ilia Șarpe cu privire declararea nulității

cererii avocatului Lilian Pruteanu și a încheierilor executorului judecătoresc,

împotriva încheierii din data de 01 noiembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, prin care s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată

de către Veaceslav Șarpe împotriva deciziei din data de 28 noiembrie 2017 a

Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 15 decembrie 2016 Veaceslav Șarpe a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Ion Șarpi, Vladimir Șarpi, executorul judecătoresc Victor

Cogîlnicean cu privire la anularea procesului-verbal de sechestru nr. 063-65r/16

din data de 24 noiembrie 2016.( f.d. 3)

Ilia Șarpe a depus cerere prin care a solicitat atragerea sa în calitate de

intervenient principal și a formulat propriile pretenții cu privire la declararea

nulității cererii avocatului Lilian Pruteanu din 29 aprilie 2015 și a încheierilor

executorului judecătoresc Victor Cogîlnicean nr. 063-1r/15 din 27 aprilie 2015 și

nr. 063-301/15 din 04 iunie 2015. ( f.d. 49,50)

Prin încheierea din data de 20 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central s-a atras în proces Ilia Șarpe, în calitate de intervenient principal.

Judecătoria Chișinău, sediul Central prin încheierea din data de 20 iunie

2017 a respins ca neîntemeiată cererea înaintată de către Veaceslav Șarpe

împotriva lui Ion Șarpi, Vladimir Șarpi și executorului judecătoresc Victor

Cogîlnicean cu privire la anularea procesului-verbal de sechestru nr. 063-65r/16

1

din 24 noiembrie 2016, a încetat procesul civil în partea cererii intervenientului

principal Ilia Șarpe cu privire la declararea nulității încheierilor executorului

judecătoresc nr. 063/1r/15 din 29 aprilie 2015 și nr. 063-301/15 din 04 iunie 2015,

a respins ca neîntemeiată cererea lui Ilia Șarpe cu privire la declararea nulității

cererii avocatului Lilian Prutean. ( f.d. 67, 68-73)

La 04 septembrie 2017 Veaceslav Șarpe a declarat recurs împotriva

încheierii din 20 iunie 2017 Judecătoriei Chișinău, sediul Central. ( f.d. 83)

Prin decizia din data de 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a

respins recursul declarat de către Veaceslav Șarpe și s-a menținut încheierea din

20 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central. ( f.d. 94-101)

La 18 octombrie 2017, în mod repetat, Veaceslav Șarpe a declarat recurs

împotriva încheierii din data de 20 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central.( f.d. 104-106)

Prin decizia din 12 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

recursul declarat de Veaceslav Șarpe ca fiind depus în afara termenului legal, iar

recurentul nu a solicitat repunerea în termen. (f.d. 114-117)

La 24 februarie 2018 Ilia Șarpe a depus cerere cu privire la emiterea unei

hotărâri suplimentare la decizia din data de 12 februarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău. ( f.d. 123)

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 23 aprilie 2018 a respins

cererea lui Ilia Șarpe cu privire la emiterea unei decizii suplimentare. ( f.d. 185-

187)

La 12 iunie 2018 Ilia Șarpe a declarat recurs împotriva deciziei din 12

februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău.( f.d. 195)

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din data de 26 septembrie 2018 s-a

considerat inadmisibil recursul declarat de către Ilia Șarpe. ( f.d. 202-203)

Veaceslav Șarpe la 10 iulie 2018 a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din data de 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chiținău. (f.d. 206-207)

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 01 noiembrie 2018 a

respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către Veaceslav

Șarpe împotriva deciziei din data de 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

( f.d. 216-219)

Nefiind de acord cu încheierea instanței de apel, la data de 19 noiembrie

2018 Ilia Șarpe a depus cerere de recurs. (f.d.224)

Examinând recursul declarat Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a restitui recursul

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 4261, alin. (1), lit. (b1) al Codului de procedură civilă

instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă

cererea de recurs nu corespunde prevederilor art. 437, alin.(1).

Conform art. 437, alin. (1) al Codului de procedură civilă cererea de recurs

trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă: a) denumirea instanței la care

se depune recursul; b) numele, denumirea, calitatea procesuală a recurentului sau

a persoanei ale cărei interese le reprezintă, adresa lor; c) numele sau denumirea,

adresa intimatului; e) denumirea instanței care a emis decizia în apel, data

pronunțării și dispozitivul deciziei, argumentele admiterii sau respingerii apelului;

2

f) esența și temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate,

solicitările recurentului, propunerile respective; g) data declarării recursului și

semnătura recurentului.

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că Ilia Șarpe a depus cererea de recurs împotriva

încheierii din data de 01 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, care este

redactată într-o altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul, fără

a anexa traducerea acesteia în limba de stat.

Instanța de recurs remarcă că prin Hotărârea nr. 17 din 04 iunie 2018 a Curții

Constituționale a Republicii Moldova a fost constatată desuetudinea Legii nr.

3465 din data de 01 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe

teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Curtea a notat că potrivit art. 74, alin. (1) al Legii nr. 100 din data de 22

decembrie 2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii

unei legi presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul

abrogării ei.

În conformitate cu art. 13, alin.(1) al Constituției Republicii Moldova limba

de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza

grafiei latine.

Prin prisma, art. 118, alin. (1) al Constituției Republicii Moldova și art. 9,

alin. (1) al Legii cu privire la organizarea judecătorească procedura judiciară se

desfășoară în limba moldovenească.

Colegiul reține că prevederi similare celor constituționale precizate se conțin

și în art. 24, alin. (1) al Codului de procedură civilă, conform căreia judecarea

cauzelor civile în instanțele judecătorești se desfășoară în limba moldovenească.

Astfel, sensul autentic al normelor citate supra evocă principiul utilizării

limbii oficiale, care impune o condiție ca judecarea cauzelor să aibă loc în limba

oficială a statului.

Din cele menționate rezultă că documentele procesuale judiciare se

întocmesc în mod obligatoriu și în limba moldovenească. Cetățenii care nu posedă

sau nu vorbesc limba de stat au dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul

procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un

beneficiu legal acordat acestora. Totodată, dreptul de a se exprima în limba

maternă în cadrul procedurilor orale desfășurate în fața instanței judecătorești,

include și dreptul de a întocmi și înainta în instanță acte de procedură sau alte

cereri în această limbă, însă aceasta trebuie să fie însoțită de o traducere în limba

de stat.

Instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de

stat din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul

împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația

instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de

actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul

când nu cunosc limba de stat.

Prin urmare, cererea de recurs redactată într-o altă limbă decât limba oficială

a procesului trebuie însoțită de traducere acesteia, realizată de către un translator

3

autorizat. Sarcina traducerii cererii formulate într-o altă limbă decât limba oficială

a statului aparține celui care o prezintă, nu instanței de judecată.

Colegiul reține jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor

Omului și anume cauza Ivanov versus Finlanda din 29 mai 2002, în care Curtea a

constatat în cazul unei doamne cetățean rus, care invocase refuzul accesului la un

tribunal pentru că își formulase cererea în limba rusă și nu în limbile oficiale din

Finlanda – finlandeza și suedeza – că reclamanta fusese liberă să introducă o nouă

acțiune, atât timp cât aceasta era formulată în una din limbile oficiale din

Finlanda. Curtea Europeană a notat că, deși reclamanta nu beneficia de un drept

absolut la gratuitatea asistenței juridice, ea putea solicita subvenționarea

asistenței, precum și numirea unui avocat din oficiu care cunoștea una din limbile

oficiale. Curtea Europeană nu a considerat că reclamantei i s-a îngrădit accesul la

un tribunal, în vederea intentării procedurilor civile.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs

depusă de Ilia Șarpe împotriva încheierii din data de 01 noiembrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău este redactată într-o altă limbă decât limba oficială a procesului

și nu este însoțită de traducere, în conformitate cu prevederile art. 4261, alin. (1),

lit. (b1) al Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a restitui

recursul declarat de Ilia Șarpe, deoarece nu corespunde prevederilor art. 437, alin.

(1) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 4261, alin. (1), lit. (b1) al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Se restituie recursul declarat de către Ilia Șarpe împotriva încheierii din data

de 01 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

4