2r-363/19 — cu privire la anularea procesului-verbal de sechestru, declararea nulității cererii avocatului și a încheierilor executorului judecătoresc

Dosarul nr. 2r-363/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul central (jud. L. Gafton)

Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău (N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu)

ÎNCHEIERE

5 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Ilia Șarpe

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Veaceslav Șarpe

împotriva lui Ion Șarpi și Vladimir Șarpi cu privire la anularea procesului-verbal

de sechestru și

cererea intervenientului principal Ilia Șarpe cu privire la declararea nulității

cererii avocatului și a încheierilor executorului judecătoresc

împotriva încheierii din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

au fost respinse ca inadmisibile cererile de revizuire depuse de Veaceslav Șarpe

împotriva deciziei din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău

constată:

La 15 decembrie 2016, Veaceslav Șarpe a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Ion Șarpi și Vladimir Șarpi, intervenient accesoriu

executorul judecătoresc Victor Cogîlnicean cu privire la anularea procesului-verbal

de sechestru.

Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 166, 167 CPC, a solicitat

anularea procesului-verbal de sechestru nr. 063-65r/16 din 24 noiembrie 2016.

Ulterior, Ilia Șarpe a depus cerere prin care a solicitat atragerea sa în calitate

de intervenient principal și a formulat propriile pretenții cu privire la declararea

nulității cererii avocatului Lilian Pruteanu din 29 aprilie 2015 și a încheierilor

executorului judecătoresc Victor Cogîlnicean nr. 063-1r/15 din 27 aprilie 2015 și

nr. 063-301/15 din 4 iunie 2015.

Prin încheierea din 20 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul central, a

fost atras în proces în calitate de intervenient principal Ilia Șarpe.

1

Prin încheierea din 20 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul central, a

fost respinsă cererea înaintată de Veaceslav Șarpe împotriva lui Ion Șarpi,

Vladimir Șarpi și executorul judecătoresc Victor Cogîlnicean cu privire la anularea

procesului-verbal de sechestru, ca neîntemeiată.

A fost încetat procesul civil intentat la cererea lui Ilia Șarpe cu privire la

declararea nulității încheierilor executorului judecătoresc Victor Cogîlnicean

nr. 063-1r/15 din 27 aprilie 2015 și nr. 063-301/15 din 4 iunie 2015.

A fost respinsă cererea lui Ilia Șarpe cu privire la declararea nulității cererii

avocatului Lilian Pruteanu din 29 aprilie 2015, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

recursul declarat de Veaceslav Șarpe și menținută încheierea din 20 iunie 2017 a

Judecătoriei Chișinău sediul central.

Prin încheierea din 1 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Veaceslav Șarpe

împotriva deciziei din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 23 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost

restituit recursul declarat de Ilia Șarpe împotriva încheierii din 1 noiembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău.

La 6 decembrie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Veaceslav Șarpe a

depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 28 noiembrie 2017 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei din 28 noiembrie

2017 a Curții de Apel Chișinău, a încheierii din 20 iunie 2017 a Judecătoriei

Chișinău sediul central și anularea procesului-verbal de sechestru nr. 063-65r/16

din 24 noiembrie 2016 emis de executorul judecătoresc Victor Cogîlnicean.

La 24 decembrie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Veaceslav Șarpe a

mai depus o cerere de revizuire împotriva deciziei din 28 noiembrie 2017 a Curții

de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acesteia, casarea deciziei din 28

noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a încheierii din 20 iunie 2017 a

Judecătoriei Chișinău sediul central și anularea procesului-verbal de sechestru

nr. 063-65r/16 din 24 noiembrie 2016 emis de executorul judecătoresc Victor

Cogîlnicean.

Prin încheierea din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost

respinse ca inadmisibile cererile de revizuire depuse de Veaceslav Șarpe împotriva

deciziei din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

La 8 aprilie 2019, Ilia Șarpe a declarat recurs împotriva încheierii din

14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia și casarea

încheierii contestate.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

restituit din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 4261 lit. b1) CPC, instanța de recurs este în drept să

restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs nu corespunde

prevederilor art. 437 alin. (1).

2

În conformitate cu art. 437 alin. (1) CPC, cererea de recurs trebuie să fie

dactilografiată și trebuie să cuprindă: a) denumirea instanței la care se depune

recursul; b) numele, denumirea, calitatea procesuală a recurentului sau a persoanei

ale cărei interese le reprezintă, adresa lor; c) numele sau denumirea, adresa

intimatului; e) denumirea instanței care a emis decizia în apel, data pronunțării și

dispozitivul deciziei, argumentele admiterii sau respingerii apelului; f) esența și

temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările

recurentului, propunerile respective; g) data declarării recursului și semnătura

recurentului.

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că la 8 aprilie 2019, Ilia Șarpe a depus cerere de

recurs împotriva încheierii din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, care însă

este redactată într-o altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul,

fără a anexa traducerea acesteia în limba de stat (f. d. 4-6 vol. II).

În același timp, instanța de recurs reține că prin Hotărârea nr. 17 din 4 iunie

2018 a Curții Constituționale a Republicii Moldova, a fost constatată desuetudinea

Legii nr. 3465 din 1 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe

teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Curtea a notat că potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie

2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi

presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că unul din principiile

fundamentale ale procesului civil și penal este principiul limbii oficiale de

procedură, care este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 24 CPC și art. 9 din

Legea cu privire la organizarea judecătorească.

Prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare pentru

asigurarea respectări drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în

condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și

incorporate în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele

internaționale, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, care nu impun condiții privind limba în care se desfășoară procesul,

prezumând că ședința de judecată se desfășoară în limba națională a statului.

Conform art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este

limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina Hotărârii

Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 5 decembrie 2013, urmează

a fi înțeleasă ca limba română. Caracterul oficial al limbii instituie obligativitatea

utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă

fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale statului.

Din cele menționate, rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă

limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în

limba de stat. Astfel, cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au

dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar și în

3

ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora.

Totodată, dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor orale

desfășurate în fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta

în instanță acte de procedură sau alte cereri în această limbă.

În aceste condiții, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție concluzionează că atunci când cererea de recurs în

Secțiunea 1 este redactată într-o altă limbă decât limba de stat, este aplicabilă

sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de recurs.

Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de

stat din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul

împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația

instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de

actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul

când nu cunosc limba de stat.

Față de cele ce preced, având în vedere că cererea de recurs depusă de Ilia

Șarpe împotriva încheierii din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu

corespunde prevederilor art. 437 alin. (1) CPC, fiind redactată într-o altă limbă

decât limba oficială în care se desfășoară procesul și nu este însoțită de traducere,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat de Ilia Șarpe.

În conformitate cu art. 4261 lit. b1) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se restituie recursul declarat de Ilia Șarpe împotriva încheierii din 14 martie

2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a

lui Veaceslav Șarpe împotriva lui Ion Șarpi și Vladimir Șarpi cu privire la anularea

procesului-verbal de sechestru și cererea intervenientului principal Ilia Șarpe cu

privire la declararea nulității cererii avocatului și a încheierilor executorului

judecătoresc.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

4