Publicat la 2 ianuarie 2023 SECȚIUNEA CINCE A DOUA RĂSPUNSURI N 51057/19 Nicolas VARLOT împotriva Franței, introdusă la 27 septembrie 2019, comunicată la 7 decembrie 2022 Reclamantul, născut în 1981, poartă numele de familie al tatălui său (Donny). Părinții săi au divorțat în 1983, păstrând fiecare autoritate părintească. Printr-o ordonanță din 17 ianuarie 1995, judecătorul pentru afaceri familiale, fără a se îndoi de faptul că a fost pronunțat cu privire la realitatea abuzurilor pretinse, a ordonat ca dreptul de vizită și de cazare al tatălui să fie lăsat la latitudinea reclamantului. Reclamantul indică faptul că a purtat întotdeauna numele de familie al mamei sale (Varlot) la școală și nu l-a corectat ca Donny numai împotriva cui, la cererea profesorilor. În viața sa de adult, el folosește numele Varlot, uneori agățat de numele Donny (pe cartea sa națională de identitate este indicat A dat numele Aubin-Varlot celor două fiice născute în 2014 în Statele Unite, unde alegerea numelui este liberă (Aubin fiind numele de familie al reclamantului). La 29 noiembrie 2016, reclamantul a solicitat Ministerului Justiției să-și schimbe numele în Varlot, invocând motive emoționale, posesia în statul respectiv și principiul unității numelui de familie (și anume numele fiicelor sale), printr-o decizie din 27 decembrie 2017, cererea sa a fost respinsă. La 12 aprilie 2018, Tribunalul Administrativ din Paris l-a respins. Prin hotărârea din 27 septembrie 2018, tribunalul administrativ din Paris a respins cererea reclamantului împotriva hotărârii Tribunalului Administrativ. Această instanță a înțeles că nici o procedură judiciară nu a fost reținută împotriva tatălui laiului, că realitatea abuzurilor nu a fost stabilită, și că tatăl nu a renunțat niciodată la obligațiile părintești, deși reclamantul a decis să rupă orice contact cu el. Ea a considerat că reclamantul nu a demonstrat nici o traumă legată de portul numit Donny. De asemenea, Comisia a considerat că utilizarea, începând din 1993, a numelui Varlot, sau mai adesea Donny-Varlot, nu ar putea conferi reclamantului dreptul la schimbarea numelui, atunci, de altfel, nu a solicitat ca numele său să fie schimbat în Donny-Varlot. Aceasta concluzionează că lipsa unei tulburări psihologice grave și a unor circumstanțe excepționale dovedite, care ar putea caracteriza interesul legitim impus de art. 61 din Codul civil pentru a deroga de la principiile de evoluție și de fixare a numelui. În cele din urmă, Comisia consideră că nu a existat nicio dificultate în viața curentă a familiei reclamantului n a fost dovedită ca urmare a numelui Aubin-Varlot ales în mod deliberat pentru fetele de la mai ui, cu mult înainte de cererea de schimbare a numelui. La 5 iunie 2019, Consiliul de Stat a declarat recursul în Casație al reclamantului neadmis. Invocând art. 8 din Convenție, reclamantul se plânge de refuzul autorităților de a înlocui numele de familie al tatălui său (Donny) al mamei sale (Varlot). Refuzul autorităților franceze de a schimba numele reclamantului lui Donny (numele tatălui său) în Varlot (numele mamei sale) a fost o încălcare a dreptului reclamantului la respectarea vieții private conferite prin art. 8 din convenție? În special, procesul decizional al cererii de schimbare a numelui a acordat intereselor reclamantului protecția prevăzută la art. 8 (Henry Kismoun c. Franța, nr 32265/10, §§ 33-36, 5 decembrie 2013 și Aktaș și Aslaniskender c. Turcia, n 18684/07 și 21101/07, § 49, 25 iunie 2019, comparat cu Macalin Moxamed Sed Dahir c. Elveția (dec.), n 12209/10 § 32, 15 septembrie 2015)
Publié le 2 janvier 2023
Requête n
o
51057/19
Nicolas VARLOT
contre la France
introduite le 27 septembre 2019
communiquée le 7 décembre 2022
Le requérant, né en 1981, porte le nom de famille de son père (Donny). Ses parents divorcèrent en 1983, ayant conservé chacun l’autorité parentale. L’intéressé indique avoir eu des relations conflictuelles avec son père, avoir été régulièrement maltraité par ce dernier, et dit que, par conséquent, dès 1993, il refusa de le voir et n’eut plus de contact avec lui.
Par une ordonnance du 17 janvier 1995, le juge aux affaires familiales, sans s’être prononcé sur la réalité des maltraitances alléguées, ordonna que le droit de visite et d’hébergement chez le père soit laissé à la libre appréciation du requérant.
Le requérant indique qu’il a toujours porté le nom de famille de sa mère (Varlot) à l’école et ne le corrigeait en Donny qu’à contrecœur, à la demande des professeurs. Dans sa vie d’adulte, il utilise le nom Varlot, parfois accolé au nom Donny (sur sa carte nationale d’identité il est indiqué «
Donny, usage Varlot
»). Il donna le nom Aubin-Varlot à ses deux filles nées en 2014 aux États-Unis, où le choix du nom est libre (Aubin étant le nom de famille de l’époux du requérant).
Le 29 novembre 2016, le requérant demanda au ministère de la Justice de changer son nom en Varlot, invoquant des motifs affectifs, la possession d’état et le principe d’unité du nom de famille (s’agissant du nom de ses filles). Par une décision du 27 décembre 2017, sa demande fut rejetée.
Le requérant forma un recours contre cette décision. Le 12 avril 2018, le tribunal administratif de Paris le rejeta.
Par un arrêt du 27 septembre 2018, la cour administrative d’appel de Paris rejeta la requête du requérant contre le jugement du tribunal administratif. Cette juridiction releva qu’aucune procédure judiciaire n’avait été diligentée à l’encontre du père de l’intéressé, que la réalité des maltraitances n’avait pas été établie, et que le père n’avait jamais renoncé à ses obligations parentales, bien que le requérant ait décidé de rompre tout contact avec lui. Elle estima que le requérant n’avait pas démontré de traumatisme lié au port du nom Donny. Elle considéra également que l’usage, depuis 1993, du nom Varlot, ou plus souvent Donny-Varlot, ne pouvait pas conférer au requérant un droit au changement de nom, alors d’ailleurs qu’il ne sollicitait pas que son nom soit changé en Donny-Varlot. Elle conclut à l’absence de trouble psychologique sérieux et de circonstances exceptionnelles avérées, susceptibles de caractériser l’intérêt légitime requis par l’article 61 du code civil pour déroger aux principes de dévolution et de fixité du nom. Enfin, elle estima qu’aucune difficulté dans la vie courante de la famille du requérant n’était démontrée du fait du nom Aubin-Varlot délibérément choisi pour les filles de l’intéressé, bien avant la demande de changement de nom.
Le 5 juin 2019, le Conseil d’État déclara le pourvoi en cassation du requérant non-admis.
Invoquant l’article 8 de la Convention, le requérant se plaint du refus des autorités de substituer au nom de famille de son père (Donny) celui de sa mère (Varlot).
Le refus des autorités françaises de changer le nom du requérant de Donny (le nom de son père) en Varlot (le nom de sa mère) a-t-il été constitutif d’une violation du droit du requérant au respect de sa vie privée conféré par l’article
8 de la Convention
?
En particulier, le processus décisionnel de la demande de changement de nom a-t-il accordé aux intérêts du requérant la protection prévue par l’article
8 (
Henry Kismoun c. France
, n
o
32265/10, §§
33-36, 5 décembre 2013, et
Aktaș et Aslaniskender c. Turquie
, n
os
18684/07 et 21101/07, §§
47
‑
49, 25
juin 2019, comparer avec
Macalin Moxamed Sed Dahir c.
Suisse
(déc.), n
o
12209/10
, § 32, 15 septembre 2015)
?