1ra-169/25 — art.327 alin. 2, lit b/1 CP

Dorin Lașco a fost apărat de avocații Andrei Starîi și Denis Duca.

Cauza a fost examinată în procedură generală. Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, din 05 mai 2021, Dorin Lașco a fost achitat de învinuirea adusă în baza art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal și condamnat în baza art. 290 alin. (1) Cod penal la amendă.

Apel au declarat procurorul Alexandru Gordilă și avocatul Andrei Starîi, în numele lui Dorin Lașco. La 29 octombrie 2024, Curtea de Apel Bălți a admis apelurile. Instanța a casat parțial sentința și a pronunțat o nouă hotărâre, dispunând liberarea lui Dorin Lașco de pedeapsa penală aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 alin. (1) Cod penal ca urmare a intervenirii termenului de prescripție. În rest, sentința a fost menținută.

La 26 decembrie 2024, procurorul Liliana Pasat a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare.

Urmărirea penală a fost pornită la 13 mai 2020, în baza art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal, iar la 25 iunie 2020 a fost extinsă și pentru art. 290 alin. (1) Cod penal. Urmărirea penală s-a finalizat la 06 august 2020. Prima instanță a examinat cauza în perioada 17 august 2020 – 5 mai 2021, iar cea de apel în perioada 30 iunie 2021 – 29 octombrie 2024. Cauza a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 04 aprilie 2025. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Dorin Lașco a fost învinuit că, în perioada 2019–2020, în calitate de inspector superior al Serviciului supraveghere armament și activități licențiate al Inspectoratului de Poliție Sîngerei, a comis abuz în serviciu, acționând contrar 1 atribuțiilor legale în scopul obținerii de foloase necuvenite. La 06 iunie 2019, în cadrul unui dosar contravențional privind păstrarea ilegală a armelor pneumatice, au fost ridicate două arme: „T-Rex Raptor 3 Long 6.35” (seria 10929E) și „T-Rex Raptor 3 Compact Plus 6.35”, deținute fără acte de Liviu Vașchevici și Renat Roman. Dorin Lașco a inițiat în privința acestora procese contravenționale în temeiul art. 361 alin. (3) și (4) Cod contravențional. Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, din 02 iulie 2019, ambii au fost sancționați cu amendă și confiscarea armelor în folosul statului. Dorin Lașco a intrat în posesia armelor, achitând suma de 1.650 de lei, și le-a înregistrat pe numele său la 06 decembrie 2019. La 29 ianuarie 2020, el a publicat un anunț de vânzare pe site-ul „999.md”, la un preț de 1.100 de euro. Pentru a disimula tranzacția, la 04 februarie 2020, a fost întocmite contracte de donație pe numele Emiliei Roman, soția primului proprietar. Prin aceste acțiuni, Lașco a încălcat obligațiile prevăzute de art. 25 alin. (1) și art. 26 alin. (1) lit. a), j) din Legea nr. 320/2012 privind activitatea poliției și statutul polițistului. Fapta a fost încadrată conform art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal – abuz în serviciu.

Dorin Lașco a mai fost învinuit că a păstrat ilegal muniții. La 18 mai 2020, în cadrul unei percheziții efectuate la domiciliul său din orașul Sîngerei, au fost depistate și ridicate 15 cartușe de diferite calibre. Expertiza a confirmat că aceste muniții erau funcționale și se încadrau în categoria munițiilor letale. Dorin Lașco nu deținea autorizația necesară pentru păstrarea lor, încălcând astfel prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) și art. 71 alin. (1) din Legea nr. 130/2012 privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă, precum și art. 25 alin. (5) pct. 27 din Legea nr. 320/2012. Fapta a fost încadrată conform art. 290 alin. (1) Cod penal – păstrarea ilegală a munițiilor. b. Probele acuzării

Prin hotărârile Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, din 02 iulie 2020, Renat Roman și Liviu Vașchevici au fost recunoscuți vinovați de comiterea contravenției prevăzute de art. 361 alin. (3) Cod contravențional, sancționați cu amendă de 60 de unități convenționale și privați de dreptul de port armă pentru doi ani. Armele pneumatice „T-Rex Raptor 3 Long” și „T-Rex Raptor 3 Compact Plus” au fost confiscate în folosul statului (f.d. 18–19, vol. I).

În urma perchezițiilor din 18 mai 2020 efectuate la sediul Serviciului armament IP Sîngerei și la domiciliul lui Dorin Lașco, au fost ridicate registre, dosare și 15 cartușe de luptă de diferite calibre (7.62x39 mm, 5.45x39 mm, 9x20SR), un glonț tras de calibrul 9x19 mm și două cartușe de semnalizare vizuală de calibrul 15 mm (f.d. 25, 35, 65–70, vol. I). Tot în aceeași zi, de la Emilia Roman a fost ridicată o armă pneumatică de tip «T-Rex», iar de la Gheorghe Golban – o armă fără denumire sau inscripții, cu pat din lemn și țeavă metalică, despre care acesta a declarat că a cumpărat-o de la Emilia Roman. Aceste arme au fost recunoscute ca corpuri delicte prin ordonanța din 31 iulie 2020 (f.d. 51, 2 53–54, vol. I). Raportul de expertiză din 19 iunie 2020 a stabilit că munițiile sunt funcționale și destinate tragerilor cu arme de foc cu țeavă ghintuită. Glonțul tras ridicat este de la o armă de calibrul 9 x 19 mm, probabil de tip Glock (f.d. 65–70, vol. I). Procesul-verbal din 27 mai 2020 a confirmat că registrele și dosarele ridicate conțineau evidența armelor, a actelor permisive și a documentelor personale ale Emiliei Roman, Gheorghe Golban și Dorin Lașco (f.d. 71–72, vol. I).

Dorin Lașco a refuzat să dea declarații în faza urmăririi penale (f.d. 141, 148, vol. II). În instanță el a negat acuzațiile, susținând că a acționat în calitate de ofițer superior responsabil de eliberarea permiselor și ridicarea armelor deținute ilegal. Cele două arme confiscate (vezi para. 9) au fost transmise Comisiei de Stat pentru bonificare. Ele au fost achiziționate ulterior de de la un magazin autorizat din Chișinău și revândute prin anunț pe site-ul „999.md”. El a refuzat vânzarea către Renat Roman, dar a permis achiziția prin soția acestuia. A doua armă a fost transmisă către Gheorghe Golban. Referitor la munițiile ridicate, nu le cunoștea, deoarece se aflau într-un pachet cu acte de serviciu adus acasă pentru arhivare în pandemie, precum și că erau ruginite (f.d. 188–193, vol. I; f.d. 101, vol. II).

Martorul Liviu Vașchevici a declarat că arma sa pneumatică „T-Rex Raptor 3 Compact Plus 6.35” a fost confiscată în 2019 de Dorin Lașco. Ulterior, a văzut arma sa într-un anunț publicat pe site-ul „999.md”, postat de Lașco. El nu a fost informat despre eventuala bonificare sau vânzare legală (f.d. 121–125, vol. I).

Martora Emilia Roman a relatat că, în iarna anului 2020, soțul ei, Renat Roman, a văzut pe site-ul „999.md” arma care îi fusese confiscată. Sunând la numărul din anunț, a înțeles că discută cu Dorin Lașco. Întrucât soțul avea interdicție, Emilia Roman a achiziționat ambele arme, achitând oficial câte 350 lei, deși real a plătit de 1.000 de euro. Contractele de donație au fost perfectate în biroul lui Lașco. Ulterior, una dintre arme a fost vândută lui Gheorghe Golban, actele fiind perfectate tot de Lașco (f.d. 125, 179–183, vol. I; f.d. 77, vol. II).

Martorul Gheorghe Golban, coleg de serviciu cu Lasco, a declarat că l-a condus pe Renat Roman la biroul lui Lașco, deoarece acesta era interesat de armele plasate pe internet. Ulterior, Roman i-a propus să cumpere arma lui Vașchevici, spunând că acesta nu o mai dorește. El a acceptat, achitând suma de 8.700 de lei și semnând un contract de donație. Formalitățile au fost perfectate de Dorin Lașco (f.d.123, 184-183, vol. I).

Martorul Renat Roman, fiind audiat doar în instanța de apel, a declarat că, anterior, a procurat o armă de pe un site online, și a plecat în Germania. La întoarcere, a mers împreună cu Liviu Vașchevici la un iaz, unde au tras cu armele. În drum spre casă, au fost opriți de poliție, iar armele le-au fost ridicate. Ulterior, a fost informat de polițistul Dorin Lașco că armele au fost confiscate. La scurt timp, a observat că una dintre ele a fost scoasă la vânzare pe internet. A discutat telefonic cu Lașco și au convenit răscumpărarea armelor contra sumei de 1.000 de euro. A fost întocmit un act, a depozitat arma în safeu și a plecat din nou în 3 Germania. Arma care a aparținut lui Vașchevici a fost vândută ulterior lui Gheorghe Golban. Soția sa a ridicat arma de la Dorin Lașco. Lașco a întocmit un act de donație, în care figura ca proprietar al armei. După aproximativ trei luni, Lașco i-a comunicat că armele au fost ridicate de procuratură, fapt confirmat și de Golban. Martorul nu l-a întrebat pe Lașco cum a intrat în posesia armei care îi aparținuse anterior (f.d. 78–80, vol. II). c. Alte probe, care nu au fost menționate în rechizitoriu

Confirmarea eliberată de managerul Valeriu Palii din cadrul Magazinului de Arme nr. 1 al Asociației Obștești „Societatea Vânătorilor și Pescarilor din RM”, confirmă că armele pneumatice au fost procurate de Dorin Lașco la 28 noiembrie 2019. Bonul fiscal emis atestă achitarea sumei de 1.100 lei pentru arme prin card bancar. La dosar sunt anexate cererile din 06 decembrie 2019, prin care Lașco a solicitat luarea la evidență a armelor „T-Rex Raptor 3 Long 6.35mm” și „T-Rex Raptor 3 Coplus 6.35mm”, cu eliberarea certificatelor de deținător. La 11 decembrie 2019, au fost emise încheierile privind eliberarea permiselor de armă tip D aferente armelor sus-menționate. La dosar au fost anexate contractele de donație din 04 și 20 februarie 2020 privind donarea armei „T-Rex Raptor 3 Long 6.35mm” (nr. 10929E) către Emilia Roman și a armei „T-Rex Raptor 3 Coplus 6.35mm” către Gheorghe Golban, precum și certificatele de deținător eliberate pe numele Emiliei Roman și Gheorghe Golban (f.d. 74–119, vol. I). d. Sentința

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, din 05 mai 2021, Dorin Lașco a fost achitat în baza art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal, întrucât nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Totodată, acesta a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 290 alin. (1) Cod penal și condamnat la o amendă de 700 de unități convenționale (35.000 de lei).

Referitor la capătul de acuzare în baza art. 290 alin. (1) Cod penal, instanța a reținut că Dorin Lașco a păstrat, fără autorizație corespunzătoare, 15 cartușe letale, depistate și ridicate în urma percheziției din 18 mai 2020 efectuată la domiciliul inculpatului din or. Sîngerei. Potrivit raportului de expertiză criminalistică din 19 iunie 2020, aceste muniții erau funcționale, aparțineau unor calibre diferite și erau destinate tragerilor cu arme de foc cu țeavă ghintuită. Argumentul inculpatului, potrivit căreia munițiile s-ar fi aflat din eroare într-o sacoșă cu documente de serviciu adusă acasă în contextul pandemiei COVID-19 a fost respins. Instanța a constatat că munițiile au fost găsite în spațiul de depozitare al patului din dormitor, distinct de locul unde se aflau actele de serviciu. În aceste condiții, ea a conchis că munițiile au fost păstrate intenționat, cu știința inculpatului și în lipsa unei autorizații legale.

Pe capătul de acuzare formulat în temeiul art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal, instanța a constatat că normele invocate de acuzator (art. 25 și 26 din Legea nr. 320/2012) au caracter general și nu indică o obligație legală expresă încălcată, 4 care să poată fundamenta răspunderea penală. Aplicarea art. 327 Cod penal poate interveni doar ca ultim resort, în cazul încălcării dovedite a unei atribuții prevăzute expres prin lege, în sensul art. 72 din Constituție. Din probele administrate a rezultat că Dorin Lașco a procurat legal cele două arme pneumatice la 28 noiembrie 2019 dintr-un magazin autorizat, cu bon fiscal și achitare prin card bancar personal (f.d. 74–76, vol. I). Ulterior, el le-a transmis prin contract către soția unui fost proprietar, în calitate de donator, nu beneficiar. Nu s-a dovedit că inculpatul ar fi folosit funcția sa în legătură cu aceste tranzacții, ori că ar fi obținut vreun folos sau ar fi cauzat un prejudiciu în proporții considerabile. e. Apelul și decizia instanței de apel

La 18 mai 2021, procurorul Alexandru Gordilă a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei, recunoașterea vinovăției și condamnarea lui Dorin Lașco pentru ambele capete de acuzare. Pentru fapta prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal, el a cerut aplicarea unei amenzi de 1.500 de unități convenționale și interdicția de a ocupa funcții în cadrul MAI timp de opt ani. Pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 alin. (1) Cod penal, procurorul a cerut amendă de 800 de unități convenționale. În baza art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor, el a solicitat aplicarea unei pedepse sub formă de amendă în mărime de 2.000 de unități convenționale, cu menținerea interdicției profesionale. Procurorul a reiterat că fapta reținută întrunește elementele infracțiunii de abuz de serviciu, care trebuie distinsă de răspunderea disciplinară sau contravențională. Folosirea situației de serviciu presupune comiterea unor acțiuni contrare atribuțiilor legale, de către persoane cu funcție de răspundere, cu trimitere la art. 25 alin. (1) și art. 26 alin. (1) lit. a) și j) din Legea nr. 320/2012. Potrivit acuzării, inculpatul a acționat cu intenție directă, folosindu-se de funcția deținută pentru a intra în posesia armelor și a obține un folos personal.

La 20 mai 2021, avocatul Andrei Starîi a declarat apel în numele inculpatului, solicitând casarea sentinței, în partea ce ține de condamnarea pentru art. 290 alin. (1) Cod penal, și aplicarea art. 55 Cod penal. Avocatul a susținut că pedeapsa aplicată este excesivă și că inculpatul nu a cunoscut despre existența munițiilor, acestea fiind păstrate într-o sacoșă cu documente folosite pentru activitatea la distanță. El a considerat că sunt întrunite condițiile pentru aplicarea art. 55 Cod penal și stabilirea unei amenzi contravenționale în mărime de 150 de unități convenționale. Apărarea a invocat buna reputație a inculpatului, lipsa unui pericol social al inculpatului, lipsa sancțiunilor disciplinare și faptul că acesta este singurul întreținător al familiei.

În ședința de apel, avocatul Denis Duca a susținut apelul, invocând și alte motive. El a menționat că fapta prevăzută la art. 290 Cod penal a fost comisă în 2020, iar termenul de prescripție era expirat. Procurorul a susținut această solicitare (f.d. 100, vol. II).

La 29 octombrie 2024, Curtea de Apel Bălți a admis apelurile. Instanța a 5 casat parțial sentința și a pronunțat o nouă hotărâre, dispunând liberarea lui Dorin Lașco de pedeapsa penală aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 alin. (1) Cod penal, ca urmare a intervenirii termenului de prescripție. În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a reținut că, în privința capătului de acuzare întemeiat pe art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal, procurorul nu a indicat concret în ce ar consta fapta imputată lui Dorin Lașco. În actul de învinuire nu sunt precizate obligațiile de serviciu despre care s-ar pretinde că au fost încălcate, acțiunile concrete ale inculpatului, modul în care ar fi comis presupusul abuz, eventualul prejudiciu cauzat ori persoanele vătămate. Dorin Lașco a acționat în exercitarea atribuțiilor sale legale. El a documentat contravențiile comise, a întocmit materialele necesare, a participat la examinarea cauzei în instanță, iar după pronunțarea hotărârilor de sancționare, a executat măsura de confiscare, predând armele autorității competente. Ulterior, armele au fost examinate de o comisie specială și predate spre vânzare unui magazin autorizat. Inculpatul nu a avut nicio calitate sau atribuție care i-ar fi permis să influențeze decizia comisiei sau stabilirea prețului. Armele au fost repuse legal în circuitul civil, iar inculpatul le-a achiziționat ca persoană fizică, cu bon fiscal, și le-a înregistrat pe numele său. După procurare, el le-a înstrăinat, fapt permis de lege. Faptul că, ulterior, beneficiarii armelor au fost rudele foștilor contravenienți nu poate fi imputat inculpatului, în condițiile în care anunțul de vânzare a fost public. Lașco nu a acționat în favoarea lor în perioada anterioară achiziției. În plus, cererile acestora privind înregistrarea armelor i-au fost repartizate inculpatului de către superiorii săi, care cunoșteau situația. Înregistrarea a fost efectuată în temeiul documentelor legale, fiind o obligație de serviciu. Normele invocate de acuzator din Legea nr. 320/2012 (art. 25 și art. 26) nu sunt raportate la o conduită concretă, ci au caracter general. Mai mult, donațiile încheiate între Dorin Lașco și beneficiari nu pot fi calificate drept încălcări ale obligațiilor funcționale, întrucât acesta a fost donatorul, nu beneficiarul vreunui avantaj. Instanța a reținut că nu s-a dovedit existența unei intervenții abuzive din partea inculpatului asupra comisiei sau magazinului de arme, asupra prețului stabilit ori asupra procesului de distribuire a armelor. Toate etapele au fost realizate în conformitate cu dispozițiile legale. Chiar și presupunând anumite nereguli procedurale, acestea nu pot fi calificate ca fapte penale. Nu s-a dovedit nici că inculpatul ar fi urmărit vreun folos necuvenit sau că ar fi existat o intenție de a obține beneficii personale prin exercitarea funcției.

Referitor la capătul de acuzare prevăzut la art. 290 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a constatat că sentința de condamnare a fost legală, fiind întemeiată pe probele administrate și verificate în apel. Apărarea a solicitat inițial aplicarea art. 55 Cod penal, dar ulterior a pledat pentru intervenirea prescripției, poziție susținută și de inculpat. Instanța a reținut că, prin Legea nr. 136/2024, în vigoare din 07 septembrie 2024, pedeapsa maximă prevăzută de art. 290 alin. (1) Cod penal a fost redusă de la trei la doi ani închisoare, ceea ce face ca fapta să fie 6 calificată drept infracțiune ușoară, pentru care termenul de tragere la răspundere penală era de doi ani. Cum fapta a fost comisă până la 18 mai 2020 și au trecut mai mult de patru ani, termenul de prescripție prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal era expirat. f. Recursul

La 26 decembrie 2024, procurorul Liliana Pasat a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El a solicitat casarea deciziei și rejudecarea cauzei în instanța de apel. Recursul vizează capătul de acuzare întemeiat pe art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal. Procurorul a susținut că hotărârea instanței de apel este contradictorie și nemotivată. Pe de o parte, instanța a menținut achitarea pentru lipsa faptei, iar pe de altă parte a constatat că acțiunile inculpatului nu au depășit limitele atribuțiilor, fără a stabili clar temeiul juridic al achitării. Nu s-au analizat împrejurările în care Dorin Lașco a intrat în posesia armelor confiscate și nici influența funcției sale în dobândirea acestora. Procurorul a semnalat lipsa unei examinări a disproporției dintre prețul achitat (1.650 de lei) și suma cerută ulterior la revânzare (1.100 de euro), ceea ce demonstrează un scop patrimonial evident. Inculpatul a acționat în baza funcției și cunoștințelor sale pentru a achiziționa preferențial armele și a le transmite ulterior, prin acte formale de donație, dar în realitate prin vânzare, către persoane apropiate contravenienților. Tranzacțiile s-au realizat chiar în biroul său de serviciu. Declarațiile martorilor Renat Roman, Emilia Roman și Gheorghe Golban, alături de bonurile de plată, actele de donație și permisele de armă, confirmă învinuirea. Instanțele nu au analizat raportul dintre atribuțiile funcționale ale inculpatului și comportamentul adoptat.

Curtea Supremă de Justiție nu a solicitat prezentarea referinței la recurs.

În perioada relevantă, art. 327 alin. (2) pct. b1) Cod penal prevedea următoarele: „Articolul 327. Abuzul de putere sau abuzul de serviciu (1) Folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, 7 … (2) Aceeași acțiune: b1) săvîrșită din interes material, în scopul realizării altor interese personale sau în interesul unei terțe persoane; se pedepsește cu amendă în mărime de la 1350 la 2350 unități convenționale sau cu închisoare de la 2 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul procurorului se întemeiază pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de pct. 6) în decizia nr. 1ra-1085/2024 și în încheierea nr. 1ra-1251/2024. Dezacordul cu motivarea instanței de apel nu este temei de recurs. Pentru a admite un recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul urmează să probeze că decizia instanței de apel este „arbitrară”, sau se „bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 42). Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau vădit nerezonabile atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nicio bază legală și nu stabilește nicio legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 39).

Recurentul contestă decizia instanței de apel în ceea ce privește achitarea pentru fapta prevăzută la art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal. Acesta susține că inculpatul a utilizat situația de serviciu contrar prevederilor art. 25 alin. (1) și art. 26 alin. (1) lit. a) și j) din Legea nr. 320/2012, pentru a intra în posesia unor arme confiscate, pe care ulterior le-a revândut în interes propriu. Se invocă o contradicție între temeiul juridic al achitării. Potrivit recurentului, motivarea este confuză, întrucât nu rezultă clar dacă achitarea s-a bazat pe inexistența faptei ori pe lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii. 8

Instanța de apel a analizat întreaga conduită a inculpatului – de la confiscarea armelor, evaluarea acestora de către comisia specializată, transmiterea către un magazin autorizat și achiziția ulterioară de către inculpat din circuitul civil, până la donațiile efectuate – și a constatat că toate etapele s-au realizat în condiții de legalitate, fără ingerințe, intervenții sau înțelegeri prealabile (vezi para. 24). Prețul de vânzare a armelor a fost stabilit de magazin, iar diferențele față de prețul de achiziție a armelor de către Lașco și cel de vânzare a armelor de către acesta nu se datorează acțiunilor abuzive ale inculpatului. Instanța de apel a mai conchis că o parte dintre arme au fost de facto vândute ulterior rudelor foștilor contravenienți. Totuși, această vânzare, efectuată peste câteva luni după înregistrarea armelor pe numele inculpatului, fără nicio dovadă a unei înțelegeri prealabile sau a unei legături funcționale în contextul contravențiilor, nu reprezintă un abuz de putere sau de serviciu. Instanța nu găsește această apreciere a probelor drept vădit nerezonabil. De asemenea, completul nu consideră această interpretare a art. 327 Cod penal drept arbitrară.

Completul de asemenea notează că, în esență, instanța de apel a constatat lipsa în comportamentul lui Lașco a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 327 Cod penal, deoarece nu a fost dovedită folosirea situației de serviciu de către condamnat la procurarea armelor. Totuși, instanța menționează că Lașco a fost achitat de învinuirea de abuz în serviciu din lipsa faptei infracțiunii. Aceasta contradicție nu este suficientă pentru a casa decizia instanței de apel, deoarece ea nu poate pune în discuție caracterul rațional al concluziilor din paragraful precedent.

Prin urmare, recursul procurorului este vădit neîntemeiat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul procurorului Liliana Pasat împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 29 octombrie 2024. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Ghenadie Eremciuc 9