1ra-169/25 — art.327 alin. 2, lit b/1 CP

1ra-169/25 — art.327 alin. 2, lit b/1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului

învinuirea lui

Dorin Lașco

(art. 327 alin.(2) lit. b1) și art. 290 alin.(1) Cod penal)

(Dosarul nr. 1ra-169/25

1-20099326-01-1ra-04042025)

Recurs inadmisibil depus de procuror după 01 septembrie 2023; Aprecierea

probelor dată de instanța de apel nu este irațională; Având în vedere

motivarea deciziei, confuzia în ceea ce privește temeiul achitării nu este

suficientă pentru admiterea recursului.

17 iulie 2025

Au judecat anterior cauza judecătorii

Prima instanță – Hristina Craveț

Instanța de apel – Gherghe Scutelnic, Oleg Moraru, Viorel Pușcaș

Textul corespunde originalului

Judecând în lipsa părților recursul în cauza penală privind învinuirea lui

Dorin Lașco,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Vladislav Gribincea, Președinte,

Leonid Chirtoacă

Ghenadie Eremciuc, judecători,

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

serviciu (art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal) și de păstrarea ilegală a munițiilor

(art. 290 alin. (1) Cod penal).

Bălți, sediul Sîngerei, din 05 mai 2021, Dorin Lașco a fost achitat de învinuirea

adusă în baza art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal și condamnat în baza art. 290

alin. (1) Cod penal la amendă.

în numele lui Dorin Lașco. La 29 octombrie 2024, Curtea de Apel Bălți a admis

apelurile. Instanța a casat parțial sentința și a pronunțat o nouă hotărâre,

dispunând liberarea lui Dorin Lașco de pedeapsa penală aplicată pentru

infracțiunea prevăzută de art. 290 alin. (1) Cod penal ca urmare a intervenirii

termenului de prescripție. În rest, sentința a fost menținută.

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea

deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare.

lit. b¹) Cod penal, iar la 25 iunie 2020 a fost extinsă și pentru art. 290 alin. (1)

Cod penal. Urmărirea penală s-a finalizat la 06 august 2020. Prima instanță a

examinat cauza în perioada 17 august 2020 – 5 mai 2021, iar cea de apel în

perioada 30 iunie 2021 – 29 octombrie 2024. Cauza a ajuns la Curtea Supremă de

Justiție la 04 aprilie 2025.

ÎN FAPT

a. Învinuirea adusă

inspector superior al Serviciului supraveghere armament și activități licențiate al

Inspectoratului de Poliție Sîngerei, a comis abuz în serviciu, acționând contrar

1

atribuțiilor legale în scopul obținerii de foloase necuvenite. La 06 iunie 2019, în

cadrul unui dosar contravențional privind păstrarea ilegală a armelor pneumatice,

au fost ridicate două arme: „T-Rex Raptor 3 Long 6.35” (seria 10929E) și „T-Rex

Raptor 3 Compact Plus 6.35”, deținute fără acte de Liviu Vașchevici și Renat

Roman. Dorin Lașco a inițiat în privința acestora procese contravenționale în

temeiul art. 361 alin. (3) și (4) Cod contravențional. Prin hotărârea Judecătoriei

Bălți, sediul Sîngerei, din 02 iulie 2019, ambii au fost sancționați cu amendă și

confiscarea armelor în folosul statului. Dorin Lașco a intrat în posesia armelor,

achitând suma de 1.650 de lei, și le-a înregistrat pe numele său la 06 decembrie

la un preț de 1.100 de euro. Pentru a disimula tranzacția, la 04 februarie 2020, a

fost întocmite contracte de donație pe numele Emiliei Roman, soția primului

proprietar. Prin aceste acțiuni, Lașco a încălcat obligațiile prevăzute de art. 25 alin.

(1) și art. 26 alin. (1) lit. a), j) din Legea nr. 320/2012 privind activitatea poliției și

statutul polițistului. Fapta a fost încadrată conform art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod

penal – abuz în serviciu.

în cadrul unei percheziții efectuate la domiciliul său din orașul Sîngerei, au fost

depistate și ridicate 15 cartușe de diferite calibre. Expertiza a confirmat că aceste

muniții erau funcționale și se încadrau în categoria munițiilor letale. Dorin Lașco

nu deținea autorizația necesară pentru păstrarea lor, încălcând astfel prevederile

art. 5 alin. (1) lit. a) și art. 71 alin. (1) din Legea nr. 130/2012 privind regimul

armelor și al munițiilor cu destinație civilă, precum și art. 25 alin. (5) pct. 27 din

Legea nr. 320/2012. Fapta a fost încadrată conform art. 290 alin. (1) Cod penal –

păstrarea ilegală a munițiilor.

b. Probele acuzării

Roman și Liviu Vașchevici au fost recunoscuți vinovați de comiterea contravenției

prevăzute de art. 361 alin. (3) Cod contravențional, sancționați cu amendă de 60 de

unități convenționale și privați de dreptul de port armă pentru doi ani. Armele

pneumatice „T-Rex Raptor 3 Long” și „T-Rex Raptor 3 Compact Plus” au fost

confiscate în folosul statului (f.d. 18–19, vol. I).

armament IP Sîngerei și la domiciliul lui Dorin Lașco, au fost ridicate registre,

dosare și 15 cartușe de luptă de diferite calibre (7.62x39 mm, 5.45x39 mm,

9x20SR), un glonț tras de calibrul 9x19 mm și două cartușe de semnalizare vizuală

de calibrul 15 mm (f.d. 25, 35, 65–70, vol. I). Tot în aceeași zi, de la Emilia

Roman a fost ridicată o armă pneumatică de tip «T-Rex», iar de la Gheorghe

Golban – o armă fără denumire sau inscripții, cu pat din lemn și țeavă metalică,

despre care acesta a declarat că a cumpărat-o de la Emilia Roman. Aceste arme au

fost recunoscute ca corpuri delicte prin ordonanța din 31 iulie 2020 (f.d. 51,

2

53–54, vol. I). Raportul de expertiză din 19 iunie 2020 a stabilit că munițiile sunt

funcționale și destinate tragerilor cu arme de foc cu țeavă ghintuită. Glonțul tras

ridicat este de la o armă de calibrul 9 x 19 mm, probabil de tip Glock (f.d. 65–70,

vol. I). Procesul-verbal din 27 mai 2020 a confirmat că registrele și dosarele

ridicate conțineau evidența armelor, a actelor permisive și a documentelor

personale ale Emiliei Roman, Gheorghe Golban și Dorin Lașco (f.d. 71–72, vol. I).

148, vol. II). În instanță el a negat acuzațiile, susținând că a acționat în calitate de

ofițer superior responsabil de eliberarea permiselor și ridicarea armelor deținute

ilegal. Cele două arme confiscate (vezi para. 9) au fost transmise Comisiei de Stat

pentru bonificare. Ele au fost achiziționate ulterior de de la un magazin autorizat

din Chișinău și revândute prin anunț pe site-ul „999.md”. El a refuzat vânzarea

către Renat Roman, dar a permis achiziția prin soția acestuia. A doua armă a fost

transmisă către Gheorghe Golban. Referitor la munițiile ridicate, nu le cunoștea,

deoarece se aflau într-un pachet cu acte de serviciu adus acasă pentru arhivare în

pandemie, precum și că erau ruginite (f.d. 188–193, vol. I; f.d. 101, vol. II).

3 Compact Plus 6.35” a fost confiscată în 2019 de Dorin Lașco. Ulterior, a văzut

arma sa într-un anunț publicat pe site-ul „999.md”, postat de Lașco. El nu a fost

informat despre eventuala bonificare sau vânzare legală (f.d. 121–125, vol. I).

Roman, a văzut pe site-ul „999.md” arma care îi fusese confiscată. Sunând la

numărul din anunț, a înțeles că discută cu Dorin Lașco. Întrucât soțul avea

interdicție, Emilia Roman a achiziționat ambele arme, achitând oficial câte 350 lei,

deși real a plătit de 1.000 de euro. Contractele de donație au fost perfectate în

biroul lui Lașco. Ulterior, una dintre arme a fost vândută lui Gheorghe Golban,

actele fiind perfectate tot de Lașco (f.d. 125, 179–183, vol. I; f.d. 77, vol. II).

condus pe Renat Roman la biroul lui Lașco, deoarece acesta era interesat de

armele plasate pe internet. Ulterior, Roman i-a propus să cumpere arma lui

Vașchevici, spunând că acesta nu o mai dorește. El a acceptat, achitând suma de

8.700 de lei și semnând un contract de donație. Formalitățile au fost perfectate de

Dorin Lașco (f.d.123, 184-183, vol. I).

anterior, a procurat o armă de pe un site online, și a plecat în Germania. La

întoarcere, a mers împreună cu Liviu Vașchevici la un iaz, unde au tras cu armele.

În drum spre casă, au fost opriți de poliție, iar armele le-au fost ridicate. Ulterior, a

fost informat de polițistul Dorin Lașco că armele au fost confiscate. La scurt timp,

a observat că una dintre ele a fost scoasă la vânzare pe internet. A discutat

telefonic cu Lașco și au convenit răscumpărarea armelor contra sumei de 1.000 de

euro. A fost întocmit un act, a depozitat arma în safeu și a plecat din nou în

3

Germania. Arma care a aparținut lui Vașchevici a fost vândută ulterior lui

Gheorghe Golban. Soția sa a ridicat arma de la Dorin Lașco. Lașco a întocmit un

act de donație, în care figura ca proprietar al armei. După aproximativ trei luni,

Lașco i-a comunicat că armele au fost ridicate de procuratură, fapt confirmat și de

Golban. Martorul nu l-a întrebat pe Lașco cum a intrat în posesia armei care îi

aparținuse anterior (f.d. 78–80, vol. II).

c. Alte probe, care nu au fost menționate în rechizitoriu

Arme nr. 1 al Asociației Obștești „Societatea Vânătorilor și Pescarilor din RM”,

confirmă că armele pneumatice au fost procurate de Dorin Lașco la 28 noiembrie

bancar. La dosar sunt anexate cererile din 06 decembrie 2019, prin care Lașco a

solicitat luarea la evidență a armelor „T-Rex Raptor 3 Long 6.35mm” și „T-Rex

Raptor 3 Coplus 6.35mm”, cu eliberarea certificatelor de deținător. La 11

decembrie 2019, au fost emise încheierile privind eliberarea permiselor de armă

tip D aferente armelor sus-menționate. La dosar au fost anexate contractele de

donație din 04 și 20 februarie 2020 privind donarea armei „T-Rex Raptor 3 Long

6.35mm” (nr. 10929E) către Emilia Roman și a armei „T-Rex Raptor 3 Coplus

6.35mm” către Gheorghe Golban, precum și certificatele de deținător eliberate pe

numele Emiliei Roman și Gheorghe Golban (f.d. 74–119, vol. I).

d. Sentința

Lașco a fost achitat în baza art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal, întrucât nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii. Totodată, acesta a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 290 alin. (1) Cod penal și condamnat la o

amendă de 700 de unități convenționale (35.000 de lei).

a reținut că Dorin Lașco a păstrat, fără autorizație corespunzătoare, 15 cartușe

letale, depistate și ridicate în urma percheziției din 18 mai 2020 efectuată la

domiciliul inculpatului din or. Sîngerei. Potrivit raportului de expertiză

criminalistică din 19 iunie 2020, aceste muniții erau funcționale, aparțineau unor

calibre diferite și erau destinate tragerilor cu arme de foc cu țeavă ghintuită.

Argumentul inculpatului, potrivit căreia munițiile s-ar fi aflat din eroare într-o

sacoșă cu documente de serviciu adusă acasă în contextul pandemiei COVID-19 a

fost respins. Instanța a constatat că munițiile au fost găsite în spațiul de depozitare

al patului din dormitor, distinct de locul unde se aflau actele de serviciu. În aceste

condiții, ea a conchis că munițiile au fost păstrate intenționat, cu știința

inculpatului și în lipsa unei autorizații legale.

penal, instanța a constatat că normele invocate de acuzator (art. 25 și 26 din Legea

nr. 320/2012) au caracter general și nu indică o obligație legală expresă încălcată,

4

care să poată fundamenta răspunderea penală. Aplicarea art. 327 Cod penal poate

interveni doar ca ultim resort, în cazul încălcării dovedite a unei atribuții prevăzute

expres prin lege, în sensul art. 72 din Constituție. Din probele administrate a

rezultat că Dorin Lașco a procurat legal cele două arme pneumatice la 28

noiembrie 2019 dintr-un magazin autorizat, cu bon fiscal și achitare prin card

bancar personal (f.d. 74–76, vol. I). Ulterior, el le-a transmis prin contract către

soția unui fost proprietar, în calitate de donator, nu beneficiar. Nu s-a dovedit că

inculpatul ar fi folosit funcția sa în legătură cu aceste tranzacții, ori că ar fi obținut

vreun folos sau ar fi cauzat un prejudiciu în proporții considerabile.

e. Apelul și decizia instanței de apel

casarea sentinței, rejudecarea cauzei, recunoașterea vinovăției și condamnarea lui

Dorin Lașco pentru ambele capete de acuzare. Pentru fapta prevăzută de art. 327

alin. (2) lit. b¹) Cod penal, el a cerut aplicarea unei amenzi de 1.500 de unități

convenționale și interdicția de a ocupa funcții în cadrul MAI timp de opt ani.

Pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 alin. (1) Cod penal, procurorul a cerut

amendă de 800 de unități convenționale. În baza art. 84 Cod penal, prin cumul

parțial al pedepselor, el a solicitat aplicarea unei pedepse sub formă de amendă în

mărime de 2.000 de unități convenționale, cu menținerea interdicției profesionale.

Procurorul a reiterat că fapta reținută întrunește elementele infracțiunii de abuz de

serviciu, care trebuie distinsă de răspunderea disciplinară sau contravențională.

Folosirea situației de serviciu presupune comiterea unor acțiuni contrare

atribuțiilor legale, de către persoane cu funcție de răspundere, cu trimitere la art.

25 alin. (1) și art. 26 alin. (1) lit. a) și j) din Legea nr. 320/2012. Potrivit acuzării,

inculpatul a acționat cu intenție directă, folosindu-se de funcția deținută pentru a

intra în posesia armelor și a obține un folos personal.

inculpatului, solicitând casarea sentinței, în partea ce ține de condamnarea pentru

art. 290 alin. (1) Cod penal, și aplicarea art. 55 Cod penal. Avocatul a susținut că

pedeapsa aplicată este excesivă și că inculpatul nu a cunoscut despre existența

munițiilor, acestea fiind păstrate într-o sacoșă cu documente folosite pentru

activitatea la distanță. El a considerat că sunt întrunite condițiile pentru aplicarea

art. 55 Cod penal și stabilirea unei amenzi contravenționale în mărime de 150 de

unități convenționale. Apărarea a invocat buna reputație a inculpatului, lipsa unui

pericol social al inculpatului, lipsa sancțiunilor disciplinare și faptul că acesta este

singurul întreținător al familiei.

motive. El a menționat că fapta prevăzută la art. 290 Cod penal a fost comisă în

2020, iar termenul de prescripție era expirat. Procurorul a susținut această

solicitare (f.d. 100, vol. II).

5

casat parțial sentința și a pronunțat o nouă hotărâre, dispunând liberarea lui Dorin

Lașco de pedeapsa penală aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 alin.

(1) Cod penal, ca urmare a intervenirii termenului de prescripție. În rest, sentința a

fost menținută.

art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal, procurorul nu a indicat concret în ce ar consta

fapta imputată lui Dorin Lașco. În actul de învinuire nu sunt precizate obligațiile

de serviciu despre care s-ar pretinde că au fost încălcate, acțiunile concrete ale

inculpatului, modul în care ar fi comis presupusul abuz, eventualul prejudiciu

cauzat ori persoanele vătămate. Dorin Lașco a acționat în exercitarea atribuțiilor

sale legale. El a documentat contravențiile comise, a întocmit materialele necesare,

a participat la examinarea cauzei în instanță, iar după pronunțarea hotărârilor de

sancționare, a executat măsura de confiscare, predând armele autorității

competente. Ulterior, armele au fost examinate de o comisie specială și predate

spre vânzare unui magazin autorizat. Inculpatul nu a avut nicio calitate sau

atribuție care i-ar fi permis să influențeze decizia comisiei sau stabilirea prețului.

Armele au fost repuse legal în circuitul civil, iar inculpatul le-a achiziționat ca

persoană fizică, cu bon fiscal, și le-a înregistrat pe numele său. După procurare, el

le-a înstrăinat, fapt permis de lege. Faptul că, ulterior, beneficiarii armelor au fost

rudele foștilor contravenienți nu poate fi imputat inculpatului, în condițiile în care

anunțul de vânzare a fost public. Lașco nu a acționat în favoarea lor în perioada

anterioară achiziției. În plus, cererile acestora privind înregistrarea armelor i-au

fost repartizate inculpatului de către superiorii săi, care cunoșteau situația.

Înregistrarea a fost efectuată în temeiul documentelor legale, fiind o obligație de

serviciu. Normele invocate de acuzator din Legea nr. 320/2012 (art. 25 și art. 26)

nu sunt raportate la o conduită concretă, ci au caracter general. Mai mult, donațiile

încheiate între Dorin Lașco și beneficiari nu pot fi calificate drept încălcări ale

obligațiilor funcționale, întrucât acesta a fost donatorul, nu beneficiarul vreunui

avantaj. Instanța a reținut că nu s-a dovedit existența unei intervenții abuzive din

partea inculpatului asupra comisiei sau magazinului de arme, asupra prețului

stabilit ori asupra procesului de distribuire a armelor. Toate etapele au fost

realizate în conformitate cu dispozițiile legale. Chiar și presupunând anumite

nereguli procedurale, acestea nu pot fi calificate ca fapte penale. Nu s-a dovedit

nici că inculpatul ar fi urmărit vreun folos necuvenit sau că ar fi existat o intenție

de a obține beneficii personale prin exercitarea funcției.

instanța de apel a constatat că sentința de condamnare a fost legală, fiind

întemeiată pe probele administrate și verificate în apel. Apărarea a solicitat inițial

aplicarea art. 55 Cod penal, dar ulterior a pledat pentru intervenirea prescripției,

poziție susținută și de inculpat. Instanța a reținut că, prin Legea nr. 136/2024, în

vigoare din 07 septembrie 2024, pedeapsa maximă prevăzută de art. 290 alin. (1)

Cod penal a fost redusă de la trei la doi ani închisoare, ceea ce face ca fapta să fie

6

calificată drept infracțiune ușoară, pentru care termenul de tragere la răspundere

penală era de doi ani. Cum fapta a fost comisă până la 18 mai 2020 și au trecut

mai mult de patru ani, termenul de prescripție prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. a)

Cod penal era expirat.

f. Recursul

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El a solicitat casarea deciziei și

rejudecarea cauzei în instanța de apel. Recursul vizează capătul de acuzare

întemeiat pe art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal. Procurorul a susținut că hotărârea

instanței de apel este contradictorie și nemotivată. Pe de o parte, instanța a

menținut achitarea pentru lipsa faptei, iar pe de altă parte a constatat că acțiunile

inculpatului nu au depășit limitele atribuțiilor, fără a stabili clar temeiul juridic al

achitării. Nu s-au analizat împrejurările în care Dorin Lașco a intrat în posesia

armelor confiscate și nici influența funcției sale în dobândirea acestora. Procurorul

a semnalat lipsa unei examinări a disproporției dintre prețul achitat (1.650 de lei)

și suma cerută ulterior la revânzare (1.100 de euro), ceea ce demonstrează un scop

patrimonial evident. Inculpatul a acționat în baza funcției și cunoștințelor sale

pentru a achiziționa preferențial armele și a le transmite ulterior, prin acte formale

de donație, dar în realitate prin vânzare, către persoane apropiate contravenienților.

Tranzacțiile s-au realizat chiar în biroul său de serviciu. Declarațiile martorilor

Renat Roman, Emilia Roman și Gheorghe Golban, alături de bonurile de plată,

actele de donație și permisele de armă, confirmă învinuirea. Instanțele nu au

analizat raportul dintre atribuțiile funcționale ale inculpatului și comportamentul

adoptat.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

următoarea:

„(1) Recursul este admis dacă:

...

6) hotărârea este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor”

următoarele:

„Articolul 327. Abuzul de putere sau abuzul de serviciu

(1) Folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu,

dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice

sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau

juridice,

7

…

(2) Aceeași acțiune:

b1) săvîrșită din interes material, în scopul realizării altor interese personale

sau în interesul unei terțe persoane;

se pedepsește cu amendă în mărime de la 1350 la 2350 unități convenționale

sau cu închisoare de la 2 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de

a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen

de la 5 la 10 ani.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

motivate a instanței de apel, adică a fost depus în termen.

legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere

nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele

invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice

instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de

recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

procedură penală. Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs

prevăzut de pct. 6) în decizia nr. 1ra-1085/2024 și în încheierea nr. 1ra-1251/2024.

Dezacordul cu motivarea instanței de apel nu este temei de recurs. Pentru a admite

un recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul

urmează să probeze că decizia instanței de apel este „arbitrară”, sau se „bazează în

mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu este suficient ca

aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie

evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional (decizia nr.

1ra-1085/2024, § 42). Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau

vădit nerezonabile atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe

care nicio instanță rezonabilă nu ar comite vreodată, inclusiv când hotărârea

judecătorească nu are nicio bază legală și nu stabilește nicio legătură între faptele

litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (încheierea nr. 1ra-1251/2024, §

39).

pentru fapta prevăzută la art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal. Acesta susține că

inculpatul a utilizat situația de serviciu contrar prevederilor art. 25 alin. (1) și art.

26 alin. (1) lit. a) și j) din Legea nr. 320/2012, pentru a intra în posesia unor arme

confiscate, pe care ulterior le-a revândut în interes propriu. Se invocă o

contradicție între temeiul juridic al achitării. Potrivit recurentului, motivarea este

confuză, întrucât nu rezultă clar dacă achitarea s-a bazat pe inexistența faptei ori

pe lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii.

8

confiscarea armelor, evaluarea acestora de către comisia specializată, transmiterea

către un magazin autorizat și achiziția ulterioară de către inculpat din circuitul

civil, până la donațiile efectuate – și a constatat că toate etapele s-au realizat în

condiții de legalitate, fără ingerințe, intervenții sau înțelegeri prealabile (vezi para.

24). Prețul de vânzare a armelor a fost stabilit de magazin, iar diferențele față de

prețul de achiziție a armelor de către Lașco și cel de vânzare a armelor de către

acesta nu se datorează acțiunilor abuzive ale inculpatului. Instanța de apel a mai

conchis că o parte dintre arme au fost de facto vândute ulterior rudelor foștilor

contravenienți. Totuși, această vânzare, efectuată peste câteva luni după

înregistrarea armelor pe numele inculpatului, fără nicio dovadă a unei înțelegeri

prealabile sau a unei legături funcționale în contextul contravențiilor, nu reprezintă

un abuz de putere sau de serviciu. Instanța nu găsește această apreciere a probelor

drept vădit nerezonabil. De asemenea, completul nu consideră această interpretare

a art. 327 Cod penal drept arbitrară.

lipsa în comportamentul lui Lașco a elementelor constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 327 Cod penal, deoarece nu a fost dovedită folosirea situației de

serviciu de către condamnat la procurarea armelor. Totuși, instanța menționează că

Lașco a fost achitat de învinuirea de abuz în serviciu din lipsa faptei infracțiunii.

Aceasta contradicție nu este suficientă pentru a casa decizia instanței de apel,

deoarece ea nu poate pune în discuție caracterul rațional al concluziilor din

paragraful precedent.

procedură penală,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul procurorului Liliana Pasat împotriva deciziei

Curții de Apel Bălți din 29 octombrie 2024.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Vladislav Gribincea

Judecători Leonid Chirtoacă

Ghenadie Eremciuc

9