1cs-127/2024 — art.46-49CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.46-49CPP
- Temei legal
- art.46-49CPP
1cs-127/2024 — art.46-49CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 1cs-127/2024
1-10115456-01-1cc-1503024
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
Î N C H E I E R E
03 aprilie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată în componența:
Președinte Talpă Boris
Judecători Roic-Botezatu Lilia
Eremciuc Ghenadie
examinând sesizarea Curții de Apel Chișinău, privind soluționarea
conflictului negativ de competență apărut la judecarea cererii de revizuire depuse
de avocații Colenco Aureliu, Calaida Denis și Cotorobai Radu, în interesele lui
Barbăneagră Gheorghe, privind revizuirea sentinței Judecătoriei Buiucani din 02
decembrie 2009, a deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2010 și a
deciziei Curții Supreme de Justiție din 17 ianuarie 2012.
c o n s t a t ă :
1.În fapt, prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, din 02
decembrie 2009, Barbăneagră Gheorghe a fost recunoscut vinovat de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită
pedeapsa cu închisoare pe termen de 8 ani cu executare în penitenciar de tip
semiînchis, cu privarea dreptului de a ocupa funcții publice în organele
administrației publice centrale și locale pe termen de 5 ani.
1.1. Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Cuțulab Petru în
interesele inculpatului Barbăneagră Gheorghe, care a solicitat casarea sentinței,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie
2010, a fost respins, ca nefondat apelul declarat de avocatul Cuțulab Petru în
interesele inculpatului Barbăneagră Gheorghe și menținută sentința Judecătoriei
Buiucani fără modificări.
1.2. Legalitatea și temeinicia sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de
apel au fost contestate cu recurs ordinar de către avocatul Cuțulab Petru în
interesele inculpatului Barbăneagră Gheorghe, care a solicitat casarea deciziilor
contestate cu reîncadrarea acțiunilor inculpatului din prevederile art. 328 alin.(3)
lit.b) Cod penal în cele ale art. 328 alin. (1) Cod penal și încetarea procesului penal
în baza art.53 lit.g) și 60 alin.(1) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de
prescripție.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 17
ianuarie 2012, a fost admis recursul ordinar, declarat de avocatul Cuțulab Petru în
interesele inculpatului Barbăneagră Gheorghe și casată parțial sentința Judecătoriei
1
Buiucani, mun.Chișinău din 02 decembrie 2009 și decizia Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2010, în latura pedepsei, rejudecată
cauza și pronunțată o nouă hotărâre, lui Barbăneagră Gheorghe fiindu-i stabilită o
pedeapsă, în baza art.328 alin.(3) lit.b) Cod penal de 6 (șase) ani închisoare cu
executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții
publice în organele administrației publice centrale și locale pe termen de 5 ani.
Termenul de executare a pedepsei lui Barbăneagră Gheorghe s-a dispus a se
calcula din momentul reținerii acestuia, cu includerea perioadei aflării în stare de
arest de la 13 iunie 2005 până la 15 iunie 2005. În rest, hotărârile atacate s-au
menținut.
2.La 30 ianuarie 2023, avocații Colenco Aureliu, Calaida Denis și Cotorobai
Radu, acționând în interesele lui Barbăneagră Gheorghe au înaintat Judecătoriei
Chișinău, sediul Buiucani, o cerere de revizuire a hotărârilor judecătorești de
condamnare a lui Barbăneagră Gheorghe în baza art.328 alin.(3) lit.b) Cod penal.
2.1.Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03 octombrie
2023 s-a dispus declinarea competenței la examinarea cererii depuse de avocații
Colenco Aureliu, Calaida Denis și Cotorobai Radu în interesele lui Barbăneagră
Gheorghe privind revizuirea sentinței Judecătoriei Buiucani din 02 decembrie 2009
și deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2010, în favoarea Curții de
Apel Chișinău.
În esență, argumentele care fundamentează declinarea competenței vizează
faptul că din materialele cauzei, rezultă că ultima instanță care s-a pronunțat asupra
fondului cauzei este Curtea de Apel Chișinău.
2.2. Prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21
decembrie 2023, s-a dispus declinarea competenței de la examinarea cererii depuse
de avocații Colenco Aureliu, Calaida Denis și Cotorobai Radu în interesele lui
Barbăneagră Gheorghe privind revizuirea sentinței Judecătoriei Buiucani din 02
decembrie 2009 și deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2010, cu
expedierea cauzei la Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea conflictului
negativ de competență.
În argumentarea soluției sale, instanța de apel a invocat că prin decizia Curții
de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2010 adoptată în privința lui Barbăneagră
Gheorghe nu s-a intervenit în sentința instanței de fond prin pronunțarea unei
hotărâri noi, iar competența la examinarea cererii depuse de avocații Colenco
Aureliu, Calaida Denis și Cotorobai Radu în interesele lui Barbăneagră Gheorghe
privind revizuirea sentinței Judecătoriei Buiucani din 02 decembrie 2009 și
deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2010, nu ține de competența
Curții de Apel Chișinău, dar conform prevederilor art.460 alin.(4) Cod de
procedură penală revine instanței de judecată care ultima s-a pronunțat asupra
fondului cauzei – Judecătoria Chișinău.
În drept, în cuprisul încheierii sunt indicate prevederile art.44 alin.(1), art.45
alin.(1-2), art.458 alin.(3) pct.1-4), art.460 alin.(3-4) Cod de procedură penală.
Examinând conflictul de competență, studiind materialele dosarului și
raportându-le, per asamblu, la prevederile legale ce guvernează speța, completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.
2
Conform art. 44 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de judecată,
constatând că nu este competentă de a judeca cauza penală, prin încheiere, își
declină competența și trimite dosarul instanței de judecată competente.
Potrivit art. 45 alin. (1) din Codul de procedură penală, când două sau mai
multe instanțe se consideră competente de a judeca aceeași cauză (conflict pozitiv
de competență) ori își declină competența (conflict negativ de competență),
conflictul se soluționează de instanța ierarhic superioară comună.
Alin.(2) al aceluiași articol prevede că instanța ierarhic superioară comună
este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanța care ultima s-a declarat
competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanța care ultima și-a declinat
competența.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în speța dată,
apariția conflictului negativ de competență a fost generat de faptul că de către
instanțele de judecată nu a fost determinată instanța competentă să soluționeze
cererea de revizuire depusă de avocații Colenco Aureliu, Calaida Denis și
Cotorobai Radu, în interesele lui Barbăneagră Gheorghe, privind revizuirea
sentinței Judecătoriei Buiucani din 02 decembrie 2009, a deciziei Curții de Apel
Chișinău din 25 noiembrie 2010 și a deciziei Curții Supreme de Justiție din 17
ianuarie 2012.
Astfel, în speța dată se solicită revizuirea hotărârilor pronunțate pe o cauză
penală, și deci, devin aplicabile dispozițiile Codului de procedură penală
referitoare la procedura de revizuire a procesului penal.
Prin urmare, norma stipulată la art. 458 alin. (1) Cod de procedură penală,
prevede că, hotărârile judecătorești irevocabile pot fi supuse revizuirii atât cu
privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă, la cererea persoanelor
menționate la art. 460.
În conținutul art. 458 alin. (3) din Codul de procedură penală sunt
reglementate cazurile de exercitare a acestei căi extraordinare de atac – revizuirea
procesului penal.
Temeiul juridic al revizuirii în cauza dedusă, conform cererii de revizuire
constituie prevederile art.458 alin.(3) pct.4) Cod de procedură penală: Curtea
Constituțională a recunoscut drept neconstituțională prevederea legii aplicată în
cauza respectivă.
Potrivit art.460 alin.(4) Cod de procedură penală, cererile de revizuire
menționate la art. 458 alin. (3) pct. 1)–4) sunt de competența instanței de judecată
ultima care s-a pronunțat asupra fondului cauzei. Cererile de revizuire depuse în
temeiul art. 458 alin. (3) pct. 5) și 6) sunt de competența Curții Supreme de Justiție.
Așadar, competența de soluționare a cererilor de revizuire aparține instanței
care ultima s-a pronunțat asupra fondului cauzei, mai puțin în situația în care
cererea de revizuire este întemeiată pe dispozițiile art. 458 alin. (3) pct. 5) și 6)
Cod de procedură penală, când competența aparține Curții Supreme de Justiție.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că sunt hotărâri
prin care se rezolvă fondul cauzei acelea prin care instanța se pronunță asupra
raportului juridic de drept penal material și asupra raportului juridic procesual
penal principal. Cu alte cuvinte, prin pronunțarea asupra fondului cauzei în materie
penală, instanța rezolvă cauza penală și pronunță, după caz, condamnarea, cu
3
aplicarea pedepsei sau liberarea de răspundere penală, achitarea sau încetarea
procesului penal.
Reieșind din materialele cauzei, se constată că prin pronunțarea deciziei Curții
de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2010, sentința Judecătoriei Buiucani,
mun.Chișinău din 02 decembrie 2009 a fost menținută, iar ulterior, după utilizarea
căii de atac de recurs ordinar, în legătură cu excluderea unei agravante din textul
hotărârilor contestate, instanța de recurs a individualizat pedeapsa în sensul
reducerii, casând parțial hotărârile primei instanțe și a instanței de apel în latura
pedepsei, în acest sens, instanța ierarhic superioară nu a procedat la analizarea
stării de fapt prin recalificarea faptei sau prin completarea sau readministrarea
probatoriului.
Or, este evident că modificarea adusă art.460 Cod de procedură penală, care
stabilește competența instanței de judecată la revizuirea procesului penal nu poate
fi înțeleasă izolat, limitat la lectura prevederilor acestui articol, ci în mod extins la
situațiile când instanța ierarhic superioară doar confirmă efectele juridice unor
fapte pe deplin stabilite de instanța de fond și mențin fără modificări hotărârile
supuse căilor de atac, la caz Curtea de Apel Chișinău menținând sentința primei
instanțe care în cauza dedusă a determinat existența faptei săvârșite, a clarificat
împrejurările în care fapta a fost comisă, a statuat asupra existenței condițiilor
legale pentru tragerea la răspundere penală, precum și a stabilit încadrarea juridică
a faptei și a pedepsei aplicate, prin urmare instanța care ultima care s-a pronunțat
asupra fondului cauzei rămâne a fi Judecătoria Buiucani, mun.Chișinău.
Astfel, completul de judecată, având la bază prevederile art. 458 alin. (3) pct.
1)–4) Cod de procedură penală, conchide că pentru examinarea cererii de revizuire
depusă de avocații Colenco Aureliu, Calaida Denis și Cotorobai Radu, în interesele
lui Barbăneagră Gheorghe, privind revizuirea sentinței Judecătoriei Buiucani din
02 decembrie 2009, a deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2010 și a
deciziei Curții Supreme de Justiție din 17 ianuarie 2012, instanța competentă
urmează a fi stabilită Judecătoria Chișinău.
4.În conformitate cu prevederile art. 44-45 Cod de procedură penală,
completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Se stabilește competența Judecătoriei Chișinău pentru examinarea cererii de
revizuire depuse de avocații Colenco Aureliu, Calaida Denis și Cotorobai Radu, în
interesele lui Barbăneagră Gheorghe, privind revizuirea sentinței Judecătoriei
Buiucani din 02 decembrie 2009, a deciziei Curții de Apel Chișinău din 25
noiembrie 2010 și a deciziei Curții Supreme de Justiție din 17 ianuarie 2012.
Încheierea este definitivă.
Președinte Talpă Boris
Judecători Roic-Botezatu Lilia
Eremciuc Ghenadie
4