1ra-262/2017 — art.145 alin.2 lit. j CP

Dosarul nr. 1ra-262/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

21 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Nicolaev Ghenadie

judecători Toma Nadejda

Moraru Petru

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

condamnat, prin care se solicită casarea încheierii Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău din 29 iunie 2016 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 13 octombrie 2016, în cauza penală în privința lui

Răbdău Iurie Petru, născut la XXX,

originar și domiciliat XXXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

Răbdău Iurie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (2)

lit. j) Cod penal la 14 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis.

Termenul executării pedepsei, calculându-se din 20 iunie 2011, cu

includerea termenului aflării în stare de arest din 23 noiembrie 2010 până la

20 iunie 2011.

2011, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpat și de avocatul

său, Bucicov Sergiu, cu menținerea sentinței.

22 mai 2012, a fost respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de inculpatul

Răbdău Iurie și de avocatul său, Bucicov Sergiu, cu menținerea hotărârilor

atacate.

1

2013, s-a dispus inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnat și

avocatul său, Bucicov S., ca fiind vădit neîntemeiat.

de judecată o cerere în care a solicitat deschiderea procedurii de revizuire

reieșind din prevederile pct. 2 lit. d) al Hotărârii Curții Constituționale privind

excepția de neconstituționalitate a alineatelor (3), (5), (8) și (9) ale art. 186 Cod

de procedură penală, nr.7g/2016 din 23 februarie 2016, mandatul de arest se

eliberează pentru un termen de până la 30 de zile. Fiecare prelungire a duratei

arestării preventive nu poate depăși 30 de zile, atât la etapa urmăririi penale, cât

și la etapa judecării cauzei.

A indicat că la etapa urmăririi penale și la etapa examinării cauzei în instanța

de judecată s-a aflat în arest preventiv de la 23.11.2010 până la 21.12.2011, mai

mult de 12 luni, potrivit prevederilor art. 189 alin. (9) Cod de procedură penală,

din care de la 20.06.2011 până la 21.12.2011, mai mult de 6 luni fără mandat de

arestare, contrar prevederilor art. 186 alin. (11) Cod de procedură penală,

termenul de arestare a fost prelungit o singură dată cu 90 de zile în conformitate

cu prevederile art. 186 alin. (5) Cod de procedură penală, contrar prevederilor

art. 25 alin. (4) din Constituție.

Totodată, a menționat, că temei de deschidere a procedurii de revizuire este

faptul că în perioada de la 23.11.2010 până la 30.11.2010 (7 zile) a fost deținut în

Izolatorul de urmărire penală al MAI, contrar prevederilor art. 175 alin. (9) și

art. 303 alin. (1) din Codul de executare.

fost respinsă ca neîntemeiată cererea condamnatului Răbdău Iurie, privind

deschiderea procedurii de revizuire a sentinței Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău din 20 iunie 2011.

deținut în Izolatorul de detenție provizorie în conformitate cu legislația și actele

normative în vigoare. Mai mult, acest argument invocat de revizuent, nu

constituie temei pentru acceptarea cererii de deschidere a procedurii de revizuire

a procesului penal, deoarece nu întrunește exigențele legislației în vigoare, nu

sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 458 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură

penală.

încălcarea drepturilor sale procesuale, iar instanța de fond nu s-a expus asupra

tuturor argumentelor invocate de el în cererea de revizuire înaintată.

2016 a fost admis apelul, din alte motive, casată încheierea și pronunțată o nouă

hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost respinsă

ca nefondată cererea condamnatului Răbdău Iurie, privind revizuirea sentinței

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20 iunie 2011.

2

judecând cererea de revizuire a sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din

20.06.2011, prin care Răbdău Iurie a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2)

lit. j) Cod penal la 14 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis, depusă de condamnat, eronat a emis actul judecătoresc în formă de

încheiere judecătorească, făcând trimitere la prevederile art. 342 Cod de

procedură penală și nu în formă de sentință.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat, că instanța de fond

corect a ajuns la concluzia de a respinge cererea de revizuire înaintată de

condamnat, însă prin prisma prevederilor art. 462 alin. (4), 460 alin. (6/1) Cod de

procedură penală, în cazul respingerii cererii de revizuire, urma să adopte actul

judecătoresc în formă de sentință, care potrivit prevederilor art. 465 Cod de

procedură penală, se atacă cu apel.

Referitor la motivele invocate în cererea de revizuire de către condamnat,

instanța de apel a relevat că, din materialele cauzei penale reiese, că Răbdău Iurie

a fost reținut în conformitate cu prevederile art. 166, 167 Cod de procedură

penală, la 23.11.2010, ora 16.20 și prin încheierea judecătorului de instrucție al

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 26.11.2010 în privința acestuia a fost

aplicată măsura preventivă sub formă de arestare preventivă pe un termen de 30

de zile cu calcularea termenului din 23.11.2010, ora 16.20.

Prin încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 22.12.2010, în privința lui Răbdău Iurie a fost prelungit termenul

arestării preventive cu 30 de zile, până la 21.01.2011, ora 17.00.

Ulterior, potrivit încheierilor Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din

20.01.2011 și 13.04.2011, a fost prelungit termenul arestării preventive în

privința lui Răbdău Iurie cu 90 de zile, până la 21.04.2011, ora 17.00, și respectiv,

de la 20.07.2011, ora 17.00.

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 20.06.2011, Răbdău

Iurie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. j) Cod

penal la 14 ani închisoare, cu menținerea stării de arest, cu calcularea termenului

executării pedepsei de la 20 iunie 2011 cu includerea în aceste termen perioada

aflării sub arest preventiv de la 23 noiembrie 2010 până la 20 iunie 2011,

sentință, care a fost menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din

21.12.2011, cu calcularea termenului executării pedepsei de la 21.12.2011, cu

includerea în termen perioada arestării preventive de la 23.11.2010 până la

21.12.2011.

Potrivit informației prezentate de administrația Penitenciarului nr. 9,

Pruncul DIP MJ, conform dosarului personal al condamnatului Răbdău Iurie,

acesta a fost reținut la 23.11.2010, iar la 03.12.2010 a fost transferat în

Penitenciarul nr. 13, Chișinău.

Astfel, legislația în vigoare prevede că revizuirea poate fi cerută în cazurile în

care Curtea Constituțională a recunoscut drept neconstituțională prevederea legii

3

aplicată în cauza respectivă, însă, la caz, instanța de apel a considerat, că

declararea neconstituționalității prevederilor legislației procesuale penale în

vigoare la momentul examinării cauzei și care se referă la termenul în limitele

căruia instanța de judecată poate dispune prelungirea deținerii persoanei în arest

preventiv, nu afectează în careva mod soluția adoptată de către instanțele de

judecată asupra culpabilității persoanei recunoscute vinovate de comiterea

infracțiunii și termenului de pedeapsă stabilit, deoarece Hotărârea Curții

Constituționale nr. 7g/2016 din 23.02.2016 nu se referă în careva mod la

noțiunea de infracțiune, gradul prejudiciabil al infracțiunii, la răspunderea penală,

componența de infracțiune, la noțiunea și scopul pedepsei penale, calificarea

infracțiunii, obiectul protejat prin norma penală aplicată la caz sau la procedura

de administrare și apreciere a probelor.

Prin urmare, instanța de apel a subliniat, că adoptarea hotărârii menționate

nu poate servi drept temei pentru admiterea cererii înaintate de condamnat, cu

dispunerea revizuirii actelor de condamnare adoptate în privința lui.

Totodată, instanța de apel a accentuat, că existența unei hotărâri a Curții

Constituționale, prin care s-a constatat neconstituționalitatea prevederilor

alin. (3), (5), (8) și (9) ale art. 186 Cod de procedură penală, nu este suficientă, în

sine, din perspectiva condițiilor impuse de art. 458 alin. (3) pct. 4) Cod de

procedură penală, să ducă la revizuirea hotărârii de condamnare, fiind necesară

stabilirea faptului, că la caz continuă să se producă „consecințele grave ale

încălcării” și acestea să nu poată fi remediate în alt fel decât pe calea revizuirii.

În acest sens instanța de apel a indicat, că în speță nu sunt întrunite aceste

condiții, în situația în care, ulterior pronunțării actelor de condamnare, a fost

adoptată Hotărârea Curții Constituționale, prin care s-au declarat

neconstituționale unele prevederi din legislația procesuală, care reglementează

durata termenului arestării preventive, urmând a fi menționat și faptul că în

prezent condamnatul este plasat în detenție pentru executarea pedepsei penale.

Astfel, instanța de apel a relevat, că alegațiile condamnatului sunt

neîntemeiate, deoarece sentința de condamnare a fost pronunțată la 20.06.2011,

iar detenția ulterioară corespunde prevederilor art. 5 § 1 lit. a) CtEDO.

Referitor la argumentul revizuentului, că de la 23.11.2010 până la

03.12.2010 (7 zile) a fost deținut în Izolatorul de urmărire penală al MAI, fiind

menționate prevederile art. 175 alin. (9), 303 alin. (1) din Codul de executare,

instanța de apel l-a considerat neîntemeiat, deoarece ultimul a fost deținut în

izolator în conformitate cu legislația și actele normative în vigoare. Mai mult,

acest argument nu poate constitui temei pentru acceptarea cererii de revizuire a

procesului penal, deoarece nu întrunește exigențele legislației procesuale penale

în vigoare.

condamnat, solicitând casarea acestora, cu deschiderea procedurii de revizuire a

procesului penal, invocând faptul, că instanța de apel a interpretat în defavoarea

4

sa prevederile art. 458 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură, considerând că acestea

pot fi aplicabile.

În opinia recurentului, neconstituționalitatea prevederilor art. 186 Cod de

procedură penală se răsfrâng și asupra sa, iar o altă opinie în acest sens îl supune

discriminării.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel

corect a menținut concluzia primei instanțe privind respingea cererii de revizuire

înaintată de condamnatul Răbdău Iurie, fiind casată doar prin prisma

prevederilor art. 462 alin. (4), 460 alin. (6/1) Cod de procedură penală, adică, în

cazul respingerii cererii de revizuire, instanța de fond urma să adopte actul

judecătoresc sub formă de sentință, care, potrivit prevederilor art. 465 Cod de

procedură penală, se atacă cu apel, și nicidecum sub formă de încheiere

judecătorească, potrivit art. 342 Cod de procedură penală.

Instanța de recurs conchide că, instanța de apel la judecarea apelului

declarat de condamnat, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 5 din prezenta decizie,

soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră

necesară.

Mai mult ca atât, instanța de recurs reține și faptul, că argumentele invocate

de recurent, au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în prima

instanță și în instanța de apel, și asupra acestora instanțele judecătorești s-au

expus argumentat în hotărârile pronunțate.

În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată

prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece

instanța de apel n-a admis o eroare gravă de fapt, care ar afecta soluția acesteia.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de

art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar, declarat de

condamnatul Răbdău Iurie Petru se declară inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

5

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de condamnatul Răbdău Iurie

Petru împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

13 octombrie 2016, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 13 aprilie 2017.

Președinte Nicolaev Ghenadie

Judecător Toma Nadejda

Judecător Moraru Petru

6