1ra-609/2023 — art. 151 alin.4 CP

1ra-609/2023 — art. 151 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-609/23

1-21096619-01-1ra-19042023

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

04 iulie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Guzun Ion,

judecători – Eremciuc Ghenadie, Țurcan Anatolie, Talpă Boris, Donos Aliona,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Terziman Alexandru în numele inculpatului Pîrnău Petru, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 29 noiembrie

2021 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2023, în

cauza penală privindu-l pe

Pîrnău Petru Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din Xxxxx și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Pîrnău Petru a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151

alin. (4) Cod penal, aplicându-i în baza acestei legi o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 12 (doisprezece) ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

S-a admis cererea acuzatorului de stat procuror în Procuratura municipiul

Chișinău, oficiul reprezentare a învinuirii în instanța de judecată, Popa Sergiu

privind încasarea din contul inculpatului Pîrnău Petru a cheltuielilor de judecată în

legătură cu efectuarea expertizei judiciare, în mărime de 4008 lei.

S-a încasat din contul lui Pîrnău Petru în beneficiul statului cheltuielile judiciare

în mărime totală de 4008 (patru mii opt) lei, în legătură cu efectuarea raportului de

expertiză judiciară nr. 202103C0892 din 10 iunie 2021.

Pîrnău Petru, la 22.05.2021, aproximativ la ora 06:00, fiind în stare de ebrietate

alcoolică și aflându-se în odaia de bucătărie a domiciliului situat pe adresa mun.

Chișinău, com. Trușeni, loc. Dumbrava, Xxxxx, unde se afla și Sandu Petru, urmare

a unui schimb de expresii și reproșuri avute cu ultimul, fără careva motive întemeiate

1

a inițiat un conflict cu Sandu Petru și urmărind scopul cauzării vătămărilor corporale

s-a apropiat de ultimul.

Tot atunci, Pîrnău Petru în vederea realizării scopului infracțional avut,

conștientizând faptul că Sandu Petru este în imposibilitate de a se apăra și a opune

rezistență, acționând prin intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil

al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea

acestora, în lipsa unor motive întemeiate a continuat să se exprime cu cuvinte

obscene și de amenințare în adresa lui Sandu Petru, după care intenționat i-a aplicat

o lovitură cu pumnul în regiunea capului, în rezultatul căreia ultimul a căzut,

lovindu-se cu capul de un scaun, iar în urma traumelor primite a decedat.

În rezultatul acțiunilor violente comise de Pîrnău Petru, victimei Sandu Petru i-

a fost cauzată traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin excoriații pe cap,

echimoze suborbital pe stânga, pe pavilionul auricular stâng și sub bărbie, hemoragii

subarahnoidiene pe ambele emisfere cerebrale, sânge în ventriculii cerebrali,

microfocare de contuzie cerebrală și hemoragii perivasculare în trunchiul cerebral,

traumă închisă a toracelui manifestată prin fractură directă a coastei 5 pe stânga cu

hemoragii roș-închise în țesuturile moi adiacente, traumatisme care potrivit

raportului de expertiză medico-judiciară cu nr. 202103C0892 din 10 iunie 2021 se

califică ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, produse prin acțiunea

traumatică cu corp contondent, sau/și la lovirea de acesta și care sunt în legătură

cauzală directă cu decesul victimei Sandu Petru.

Astfel, Pîrnău Petru a săvîrșit infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod

penal - vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care

este periculoasă pentru viață, săvârșită cu profitarea stării de neputință evidentă a

victimei și cu deosebită cruzime, care au provocat decesul victimei.

inculpatului Pîrnău Petru, a depus în termen apel, prin care a solicitat admiterea

apelului, casarea totală a sentinței din 29 noiembrie 2021 a Judecătoriei Ungheni, în

privința inculpatului, rejudecarea cauzei penale cu adoptarea unei noi hotărâri, cu

casarea totală a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit,

pentru prima instanță prin care Pîrnău Petru să fie achitat. Anularea măsurii

preventive - arestarea preventivă a lui Pîrnău Petru. Eliberarea inculpatului Pîrnău

Petru de sub arest preventiv precum și respingerea solicitării acuzatorului de stat

privind încasarea din contul inculpatului Pîrnău Petru a cheltuielilor judiciare în

mărime de 4008 lei.

În motivarea apelului apărarea a invocat că, în conformitate cu art. 390 alin. (1)

pct.5) Cod de procedură penală sentința de achitare se adoptă dacă există una din

cauzele care înlătură caracterul penal al faptei prevăzute de art. 36 Cod penal,

legitimă apărare.

A menționat apelantul că, conform rechizitoriului, Pîrnău Petru este învinuit de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, - vătămarea

intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă

2

pentru viață, săvârșită cu profitarea stării de neputință a victimei, și cu deosebită

cruzime care au provocat decesul victimei. A susținut apelantul că, instanța de

judecată la adoptarea sentinței a apreciat greșit circumstanțele în care a avut loc

fapta. Din declarațiile martorului Bambuleac Maxim se ajunge la concluzia, că

Pîrnău Petru a încercat să respingă un atac direct, care punea în pericol viața acestuia.

Din cele declarate reiese că în momentul cînd a avut loc fapta, prezent în cameră era

doar martorul Bambuleac Maxim. Acesta a văzut personal cum au derulat

evenimentele și potrivit căruia, victima Sandu Petru a început conflictul, ulterior

acesta cel puțin de 3 ori a atentat la viața și sănătatea lui Pîrnău Petru. 1) Inițial,

victima a dorit să stingă mucul de țigară de corpul lui Pîrnău Petru; 2) A luat

scândura și l-a lovit pe Pîrnău Petru. 3) L-a împins în perete și avea intenția să-l bată

pe Pîrnău Petru. Nu este o coincidență nici locul unde îl bătea. Intre tumbă robinet,

zonă de pericol sporit pentru viața și sănătate și totodată loc unde Pîrnău Petru nu ar

fi avut posibilitatea să se elibereze de la atacul lui Sandu Petru. Prin urmare, se

concluzionează că victima Sandu Petru avea o intenție directă în a-i aplica vătămări

corporale cu un grad avansat de pericol pentru viața și sănătatea lui Pîrnău Petru.

Asupra declarațiilor lui Șaufert Vera, a susținut apelantul că, instanța de judecată

a precizat că „Sandu Petru era inițiatorul la conflicte de obicei, era mai corpolent.

Pîrnău Petru era acolo și i-a comunicat că Sandu Petru nu dorea să se culce și că

acesta a sărit la bătaie. Nu dorea să-l lovească, dar i-a spus că l-a lovit, deoarece

Sandu Petru l-a lovit și s-a adresat cu cuvinte urâte, la ce el s-a aprins.

Avocatul a menționat că, martorul Ciobanu Victor a declarat „că Pîrnău Petru

dormea, iar Sandu Petru a venit acasă pe la 5 dimineață de la prietenii lui din

Durlești, în stare de ebrietate și l-a trezit pe Pîrnău Petru din somn să consume

băuturi alcoolice. Ultimul l-a refuzat categoric, însă Sandu Petru insista, până cînd a

fost nevoit să iasă afară din cameră și să servească bere cu Sandu Petru. Ulterior,

Sandu Petru, ca de obicei cu vorbe necenzurate a început să se adreseze față de

Maxim și Pîrnău, în urma căruia, Sandu a stins țigara de capul lui Pîrnău și l-a lovit

pe Pîrnău, care a spus că Petru Sandu e mult mai zdravăn decât Pîrnău Petru. Astfel,

a considerat apelantul că în situația descrisă din cuvintele martorilor rezultă că

victima Sandu Petru a comis un atac direct, imediat, material și real îndreptat

împotriva lui Pîrnău Petru.

A invocat că, legitima apărare se referă la cazurile în care situația de conflict este

de așa natură încât salvarea interesului legitim de la pericolul care îl amenință nu e

posibilă decât printr-o acțiune de apărare imediată, efectuată de către cel aflat în

primejdie.

A afirmat apelantul că, din conținutul probelor administrate, rezultă că până la

aplicarea loviturii de către inculpat, din partea lui Sandu Petru a existat un atac direct,

imediat, material și real asupra acestuia, deoarece acesta i-a aplicat lui Pîrnău Petru

mai multe lovituri, a fost o tentativă de asfixiere a lui Pîrnău Petru, iar

comportamentul lui Sandu Petru era unul vădit îndreptat împotriva vieții și sănătății

lui Pîrnău Petru. Acesta a dorit să-și manifeste superioritatea fizică, autoritatea

3

criminală și umilirea lui Pîrnău Petru. Astfel, ilegalitatea și imoralitatea acestor

acțiuni a victimei au dus la survenirea consecințelor negative pentru victimă. A

reiterat apelantul că, Sandu Petru a fost anterior condamnat pentru infracțiuni

îndreptate împotriva vieții și sănătății (Deciza CSJ din 23 septembrie 2021, Dosar

nr lra-1268/2014).

Avocatul a menționat că instanța de fond nejustificat a dispus încasarea din

contul inculpatului cheltuielile judiciare în sumă de 21450 lei, or organul de urmărire

penală nu a făcut dovada transferului a unor sume bănești către organele solicitante,

iar cheltuielile figurând ca unele ipotetice, indicate pe hârtie. Inculpatul nu dispune

de surse financiare, de un venit, mai mult ca atât fiind privat de libertate va fi în

imposibilitate de a achita această sumă.

3.1. La fel, inculpatul Pîrnău Petru a declarat apel în termen, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea sentinței din 29 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii prin care să-i fie

stabilită o pedeapsă mai blândă.

apelul declarat de avocatul Terziman Alexandru și de inculpatul Pîrnău Petru

împotriva sentinței din 29 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani),

a fost admis din alte motive, și s-a casat parțial sentința menționată în partea

pedepsei, și în această parte a fost pronunțată a hotărâre nouă, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, după cum urmează.

Cererea lui Pîrnău Petru împotriva administrației instituției penitenciare nr.13

Chișinău referitoare la condițiile de detenție care afectează grav drepturile

condamnatului sau ale prevenitului, a fost admisă.

S-a constatat deținerea lui Pîrnău Petru în condiții contrare prevederilor art.3 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cu statut

de prevenit în perioada 25.05.2021 - 29.11.2021, ceea ce constituie 189 (una sută

optzeci și nouă) de zile.

În conformitate cu art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, pentru încălcarea

dreptului la detenție în instituția penitenciară în condiții garantate de art.3 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

pedeapsa aplicată condamnatului Pîrnău Petru prin sentința din 29 noiembrie 2021

a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) a fost redusă, cu titlu de compensare, cu

189 (una sută optzeci și nouă) de zile.

Termenul pedepsei cu închisoare s-a calculat de la 24.01.2023 cu includerea în

termenul pedepsei executate perioada aflării în arest preventiv de la 25.05.2021 până

la 29.11.2021, și perioada executării pedepsei cu închisoare conform sentinței

atacate de la 29.11.2021 până la 24.01.2023.

În rest dispozițiile sentința primei instanțe, au fost menținute fără modificări.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că, prima instanță a

analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării și just a

4

adoptat o sentință de condamnare în privința inculpatului Pîrnău Petru în baza art.

151 alin. (4) Cod penal.

Instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului,

cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale

privind administrarea probelor.

Astfel, deși în ședința instanței de fond inculpatul Pîrnău Petru a refuzat să facă

declarații cu privire la circumstanțele infracțiunii în temeiul prevederilor art. 66

alin.(2) pct. 8) din Codul de procedură penală, dreptul inculpatului de a nu face

declarații, cât și în instanța de apel, inculpatul Pîrnău Petru a refuzat sa facă declarații

la fel, însă și-a recunoscut vinovația în cele încriminate, iar vinovăția lui se confirmă

integral și se dovedește prin ansamblul de probe concludente și pertinente cercetate

în instanța de fond și verificate în instanța de apel.

Astfel, în cadrul cercetării judecătorești, întru constatarea existenței infracțiunii,

identificarea făptuitorului și stabilirea vinovăției, au fost administrate următoarele

mijloace de probă incluse în rechizitoriu, apreciate în cadrul cercetării judecătorești

și verificate în ședința instanței de apel: declarațiile succesorului părții vătămate,

Bejenaru Constantin (f. d. 182-183, vol. I), martorului Saufert Vera (f. d. 184-185,

vol. I), martorului Bambuleac Maxim (f. d. 195-196, vol. I), martorului Vlas Victor

(f. d. 197-198, vol. I), martorului Ciobanu Victor (f. d. 23-24, vol. II), cît și probele

scrise.

Reieșind din cele relatate, instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect

a constatat că, prin acțiunile sale inculpatul Pîrnău Petru a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal - vătămarea intenționată gravă a integrității

corporale și a sănătății, care este periculoasă pentru viață, săvârșită cu profitarea

stării de neputință evidentă a victimei, și cu deosebită cruzime care au provocat

decesul victimei.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a argumentat

deplin poziția adoptată, cât din punct de vedere a cercetării în ansamblu a

circumstanțelor cauzei, atât și din punct de vedere a prevederilor legale.

Instanța de apel a menționat că, nu pot fi reținute argumentele avocatului precum

că, acțiunile întreprinse de Pîrnău Petru întrunesc condițiile legitimei apărării, or,

instanța de fond a reținut că, asupra corpului victimei au fost aplicate mai multe

lovituri de către inculpat, fapt ce se confirmă prin raportul de expertiză judiciară nr.

202103C0892 din 10 iunie 2021, potrivit concluziilor căruia la examinarea medico-

legală a cadavrului s-a depistat: - Traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin

excoriații pe cap, echimoze suborbital pe stânga, pe pavilionul auricular stâng și sub

bărbie, hemoragii subarahnoidiene pe ambele emisfere cerebrale, sânge în ventriculii

cerebrali, microfocare de contuzie cerebrală și hemoragii perivasculare în trunchiul

cerebral. Traumă închisă a toracelui manifestată prin fractură directă a coastei 5 pe

stânga cu hemoragii roș-închise în țesuturile moi adiacente.

Totodată, instanța de apel a reiterat că, legitima apărare se caracterizează prin

existența unui atac, a unei agresiuni care pune în pericol grav persoana sau drepturile

5

celui atacat ori interesul public și care impun cu necesitate acțiuni de apărare pentru

ocrotirea și protejarea valorilor sociale menționate expres de lege.

Instanța de apel a reținut că, partea apărării critică aprecierea probelor anexate la

materialele cauzei făcută de către instanța de fond, indicând că, prima instanță eronat

a reținut elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod

penal în acțiunile inculpatului Pîrnău Petru, invocând că, din probele administrate la

materialele cauzei nu se constată intenția inculpatului de a comite această

infracțiune, or, instanța de fond corect a reținut că, în absența intenției directe sau

indirecte față de decesul produs, care a survenit în urma vătămării grave a integrității

corporale sau a sănătății, cele comise urmează a fi calificate potrivit art. 151 alin. (4)

Cod penal, iar în planul laturii subiective, fapta examinată se caracterizează prin

intenție față de urmările prejudiciabile primare și anume vătămarea gravă a

integrității corporale sau a sănătății și prin imprudență față de urmările prejudiciabile

secundare - decesul victimei.

Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut că, prin apelul declarat de către

inculpat însuși, acesta solicită aplicarea unei pedepse mai blânde, iar în ședința

instanței de apel, inculpatul a declarat despre recunoașterea vinovăției, însă refuzând

să facă declarații în calitate de inculpat (s-a folosit de dreptul lui procedural),

circumstanțe care combat argumentele și alegațiile avocatului în numele inculpatului

expuse în cerere de apel, cu privire la achitarea inculpatului, or solicitarea unei

pedepse mai blânde denotă că inculpatul recunoaște vina în cele comise, iar achitare

acestuia nu poate fi reținută la caz.

Totodată, instanța de apel a reținut că refuzul inculpatului de a face declarații

este dreptul procedural a inculpatului, de care acesta din urmă poate să se folosească

nestingherit, însă în circumstanțele cauzei penale în care declarațiile inculpatului se

cer a fi făcute, iar acesta refuză să facă declarații referitor la circumstanțele faptice

ale infracțiunii imputate, rezultă că inculpatul nu face declarații, deoarece nu are ce

explica și de a relata contrar probelor prezentate de către partea acuzării referitor la

vinovăția lui.

De asemenea, instanța de apel a reținut că, pe parcursul judecării cauzei penale

nu s-au constatat circumstanțe, care ar putea provoca dubii în veridicitatea

declarațiilor martorilor audiați, deoarece în cadrul urmăririi penale și în cadrul

cercetării judecătorești aceștea au dat aceleași declarații consecutiv, care se

coroborează reciproc și se află în corespundere cu circumstanțele și materialele

cauzei penale, din care motiv instanța de apel nu a reținut ca plauzibile argumentele

invocate de apărătorul inculpatului Pîrnău Petru precum că, acesta urmează a fi

achitat.

Instanța de apel a respins și celelalte argumente expuse de către partea apărării

în susținerea apelului înaintat, or, instanța a atestat că, instanțele nu sunt obligate să

ofere un răspuns detaliat la fiecare argument avansat de părți, iar extinderea la care

se aplică această obligație de a prezenta motive poate să varieze în dependență de

caracterul deciziei și circumstanțele cauzei, important fiind date răspunsuri la

6

argumentele principale, argumentele cheie a poziției părții apărării, ceea ce și s-a

argumentat în prezenta decizie mai sus.

În deplin acord cu cele enunțate supra, instanța de apel a conchis că, nu pot fi

reținute ca fiind plauzibile argumentele apărării privind achitarea inculpatului, ori

de către prima instanță au fost cercetare probele, verificate în ședința instanței de

apel, fiind analizate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al coroborării lor. Astfel, instanța de fond a argumentat deplin poziția

adoptată, cât din punct de vedere a cercetării în ansamblu a circumstanțelor cauzei,

atât și din punct de vedere a prevederilor legale.

În general, argumentele aduse de către inculpatul Pîrnău Petru, și de către avocat

său, în cererile de apel au făcut obiectul cercetării în instanța de fond și nu și-au găsit

confirmarea, sentința fiind una legală, motivată și întemeiată.

Totodată, instanța de apel a considerat că, la determinarea tipului și măsurii de

pedeapsă, instanța de fond a ținut cont de prevederile art.75-77 Cod penal adică, de

pericolul social al infracțiunii comise de Pîrnău Petru, de gravitatea infracțiunii

comise, care se califică ca infracțiune deosebit de gravă, anterior a fost condamnat

de mai multe ori, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, iar în privința

ultimului careva circumstanțe agravante sau atenuante nu au fost reținute.

Deci, la aplicarea pedepsei instanța de apel a reținut că, prima instanță a ținut

cont că, scopul aplicării pedepselor penale este de protejare a societății de infractori

și de infracțiunile comise de ei, de apărare a societății împotriva celor mai grave

fapte antisociale și prevenirea lor, de persoana inculpatului care a recunoscut

vinovăția, unde prima instanță corect, legal și întemeiat a aplicat în privința

inculpatului o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 12 (doisprezece)

ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, pedeapsă pe care

a considerat-o echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei.

În atare situație, starea de fapt și de drept constatată de prima instanță concordă

cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relevate în cuprinsul sentinței.

Totodată, cu referire la argumentul invocat de către apărător în numele

inculpatului prin care consideră ca neîntemeiat instanța de fond a dispus încasarea

cheltuielilor de judecată din contul inculpatului, instanța de apel a reținut că, soluția

instanței de fond prin care ultima a dispus încasarea sumei de 4008 (patru mii opt)

lei din contul inculpatului, este una justificată, întemeiată și legală, or, acestea sunt

cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului

necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate, și vinovat de comiterea căreia este anume inculpatul.

Din materialele cauzei penale, rezultă că printre probele ce confirmă vinovăția

inculpatului Pîrnău Petru, se regăsește raportul de expertiză judiciară nr.

202103C0892 din 10 iunie 2021 costul efectuării expertizei, fiind în sumă de 4008

lei (f.d. 39-42).

Cu referire la cererea avocatului Terziman Alexandru în numele inculpatului

Pîrnău Petru privind aplicarea prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală

7

în privința termenului pedepsei aplicate ultimului de către prima instanță, instanța

de apel a concluzionat că această cerere este întemeiată și urmează a fi admisă, din

următoarele considerente.

Conform art.385 alin.(4) Cod de procedură penală, dacă în cursul urmăririi

penale sau judecării cauzei, s-au constatat încălcări care au afectat grav drepturile

inculpatului ce derivă din calitatea procesuală a inculpatului, instanța examinează

posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului drept compensare pentru aceste

încălcări.

În conformitate cu art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, în cazul constatării

încălcărilor drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va

calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.

În temeiul pct. 464 din „Statutul executării pedepsei de către condamnați”,

aprobat prin Hotărârea nr. 583 din 26 mai 2006 a Guvernului Republicii Moldova,

fiecare deținut se asigură cu spațiu de cazare în mărime nu mai mică de 4 metri

pătrați, care trebuie să fie iluminat natural și artificial, încălzit și ventilat conform

normativelor de construcții.

Instanța de apel a conchis că din materialele prezentei cauze penale urmează că,

inculpatul a avut aplicată măsura preventivă - arest preventiv și în perioada

25.05.2021 - 29.11.2021 s-a deținut în izolatorul de detenție preventivă -

Penitenciarul nr. 13 din mun. Chișinău în calitate de prevenit.

Potrivit raportului/informației nr.7/t-9/23 din 19.01.2023 prezentată de

administrația Penitenciarului nr.13 mun. Chișinău, privind condițiile de detenție a

inculpatului Pîrnău Petru, s-a stabilit că ultimul s-a deținut în perioada 25.05.2021 -

08.06.2021 în celula nr. 38, cu 10 paturi și suprafața de 22,6 m2; în perioada

08.06.2021 - 03.09.2021 în celula nr. 43, cu 6 paturi, și suprafața de 8,4 m2; în

perioada 03.09.2021 - 26.09.2022 în celula nr.16 cu 16 paturi și suprafața de 31 m2;

în perioada 26.09.2022 - 27.09.2022 în celula nr. 36 cu 4 paturi și suprafața de 8,4

m2; în perioada 27.09.2022 - 16.01.2023 în celula nr. 115 cu 4 paturi și suprafața de

11,2 m2, astfel, nefiind respectată limita suprafeței de 4m2 care urmează să revină

fiecăruia deținut în celulă, nefiind luate în calcul încăperile auxiliare din celula

respectivă, cum ar fi blocul sanitar și suprafața ocupată cu mobilier.

Instanța de apel a remarcat că, în mai multe cauze, Curtea a notat cu îngrijorare

repetarea problemelor în privința condițiilor precare de detenție în Penitenciarul nr.

13 - Chișinău. Aceasta notează că, în repetate rânduri, a constatat încălcarea

articolului 3 din Convenție în privința acestui penitenciar, însă această problemă

sistemică continuă să persiste (cauza Shishanov c. Moldovei, 15 decembrie 2015, §

127).

Fiind călăuzită de jurisprudența internațională cu privire la drepturile omului,

conjugată la concluziile Consiliului pentru Prevenirea Torturii, instanța de apel s-a

expus asupra condițiilor de detenție a inculpatului Pîrnău Petru, prin prisma

8

principiului statuat în articolul 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului

și a libertăților fundamentale, în conformitate cu care, nimeni nu poate fi supus

torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.

Având în vedere concluziile din Raportul CPT citat supra, cu privire la

supraaglomerație în penitenciarul vizat, cât și lipsa probelor din partea instituției

penitenciare privind numărul persoanelor deținute concomitent cu inculpatul în

celulele menționate și pe care conform legii a fost obligată să prezinte anume

instituția penitenciară, instanța de apel a concluzionat că a avut loc încălcarea

dreptului inculpatului la detenție în condițiile conform art. 3 din Convenție, ori,

condițiile materiale de detenție a inculpatului în Penitenciarul nr. 13, Chișinău a

depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și a atins pragul de severitate

contrar legislației, fiind calificată ca tratament inuman și degradant.

Conform comunicatului nr.7/t-9/23 din 19.01.2023 prezentat de administrația

Penitenciarului nr.13 Chișinău, raportat la datele din prezentul dosar penal privindu-

l pe inculpatul Pîrnău Petru, referitor la perioada de detenție în calitate de prevenit,

instanța de apel a reținut că, inculpatul s-a aflat în arest preventiv în condiții contrare

garanțiilor art.3 CEDO, pe parcursul a 189 de zile în perioada 25.05.2021-

29.11.2022.

Instanța de apel a menționat că pornind de la principiul privind reducerea

pedepsei în baza calculului stabilit de art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, și

avînd în vedere că în temeiul art.88 alin.(3) Cod penal, zilele din arest preventiv se

deduc din termenul pedepsei cu închisoare, calculându-se o zi pentru o zi, rezultă că

inculpatul va beneficia de reducerea cu 189 de zile din pedeapsa cu închisoare

aplicată prin sentința primei instanțe.

Având în vedere faptul că, instanța de apel a examinat prezenta cauza penală în

ordine de apel, la apelul declarat doar de către avocat în numele inculpatului și apelul

declarat de către inculpat, pentru intervenirea în sentință în vederea admiterii cererii

avocatului în numele inculpatului vizând condițiile de detenție contrare art.3 CEDO,

s-a constatat necesitatea admiterii apelului avocatului și apelul inculpatului din alte

motive, iar sentința în această parte a fost casată parțial, inclusiv și din oficiu,

conform art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, or prin intervenția respectivă nu

se agravează situația inculpatului.

Prin urmare, termenul de pedeapsă definitivă stabilit prin sentința din 29

noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani inculpatului Pîrnău Petru de

12 (doisprezece) ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis, a fost redus cu 189

zile.

avocatul Terziman Alexandru în numele inculpatului Pîrnău Petru, prin care indicînd

temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită

casarea hotărîrilor atacate, și pronunțarea unei noi hotărîri în partea individualizării

pedepsei lui Pîrnău Petru, reducerea pedepsei pentru încălcarea dreptului la detenție

în instituția penitenciară în condiții garantate de art. 3 din Convenția Europeană

9

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale pentru perioada

25.05.2021 pînă la 24.01.2023 conform prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de

procedură penală, cu calcularea a două zile de închisoare pentru o zi de arest

preventiv.

În motivarea cererii de recurs recurentul indică următoarele:

- în privința lui Pîrnău Petru instanța de apel a aplicat în mod eronat prevederile

art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, reducând pedeapsa după formula o zi de

închisoare pentru o zi de arest preventiv deși Codul de procedură penală expres

prevede la art. 385 alin. (5) formula de două zile de închisoare pentru o zi de arest

preventiv;

- instanța de apel eronat a stabilit faptul că statutul de prevenit este aplicabil doar

până la pronunțarea sentinței instanței de fond, deși în privința inculpatului pe durata

scursă între contestarea sentinței instanței de fond și pronunțarea unei sentințe

definitive în instanța de apel acesta continuă să păstreze statutul de prevenit.

Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele

considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de

procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a

agrava situația condamnaților. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

În conformitate cu art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel, reieșind din temeiurile stipulate de acest articol, iar potrivit pct.

10) al normei vizate, aceste temeiuri de casare pot fi aplicate când s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Din conținutul recursului rezultă că partea apărării este de acord cu starea de

fapt stabilită de instanța de fond, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului Pîrnău Petru, și critică decizia instanței de apel, în partea aplicării

pedepsei și în partea ce ține de aplicarea incorectă a prevederilor art.385 alin. (5)

10

Cod de procedură penală.

Instanța de recurs ordinar, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub

acest aspect, constată că instanța, la examinarea apelurilor în partea menționată,

nu a respectat întru totul prevederile art.414 alin.(1), 417 alin.(1) pct. 8) Cod de

procedură penală.

Colegiul penal lărgit constată că, la rejudecarea apelurilor, instanța de apel

nu a dat deplină eficiență prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală,

nemotivându-și suficient soluția în acest sens.

Cu referire la criticile invocate de avocatul Terziman Alexandru în numele

inculpatului Pîrnău Petru cu privire la soluționarea chestiunii prevăzute de art. 385

alin.(5) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit consideră că acestea sunt

întemeiate, urmează a fi casată parțial decizia recurată, din următoarele considerente.

Potrivit dispozitivului deciziei, lui Pîrnău Petru în conformitate cu art. 385 alin.

(5) Cod de procedură penală, pedeapsa aplicată prin sentință s-a redus cu 189 zile,

pentru încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

Reținând aceste constatări, precum că Pîrnău Petru a fost deținut în perioada

25.05.2021 până la 29.11.2021 în Penitenciarul nr.13 - Chișinău, timp de 189 zile în

condiții contrare prevederilor art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului

și libertăților fundamentale, instanța de apel nu a respectat întru totul prevederile art.

414 alin.(1), 417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, iar hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în acest sens.

Prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, stipulează că în cazul

constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va

calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.

Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel reținând faptul aflării lui Pîrnău

Petru în Penitenciarul nr. 13 – Chișinău, în condiții contrare prevederilor art. 3 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în

perioada 25.05.2021 până la 29.11.2021 (timp de 189 zile), eronat a aplicat

prevederile art. 88 alin. (3) Cod penal (se calculează o zi pentru o zi) pentru perioada

în care inculpatului, conform sentinței, i-a fost menținută măsura preventivă - arestul

preventiv și incorect a aplicat formula de calcul cu care a operat.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează că, la cazul din speța dată se

reține că, instanța de apel a pronunțat o soluție incorectă, erori ce contravin

prevederilor art., art. 385 alin. (5), 10 alin. (31) și 29 alin. (4) Cod de procedură

penală, care prescriu expres că în cazul constatării încălcării drepturilor privind

condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de

închisoare pentru o zi de arest preventiv. Sarcina probațiunii neaplicării torturii și

11

a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante îi revine autorității în

a cărei custodie se află persoana privată de libertate, plasată la dispoziția unui organ

de stat sau la indicația acestuia. În cazul în care părțile invocă încălcarea Convenției

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, încheiată la Roma

la 4 noiembrie 1950 și ratificată de Republica Moldova prin Hotărîrea Parlamentului

nr.l298-XII din 24 iulie 1997, instanțele de judecată au obligația să se pronunțe

motivat, în hotărârile emise, dacă a avut loc sau nu încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului prin prisma jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului.

Mai mult ca atât potrivit prevederilor art. 4732 alin. (2) Cod de procedură penală,

constatarea condițiilor de detenție se efectuează inclusiv prin intermediul

explicațiilor/declarațiilor altor condamnați sau preveniți.

Însă, art.10 alin. (31) Cod de procedură penală, indică expres sarcina probațiunii

neaplicării torturii și a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante

îi revine autorității în a cărei custodie se află persoana privată de libertate, plasată

la dispoziția unui organ de stat sau la indicația acestuia, sau cu acordul ori

consimțămîntul său tacit.

De asemenea art.29 alin.(4) Cod de procedură penală, prevede că în cazul în

care părțile invocă încălcarea Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950 și ratificată de

Republica Moldova prin Hotărîrea Parlamentului nr.1298-XII din 24 iulie 1997,

instanțele de judecată au obligația să se pronunțe motivat, în hotărîrile emise, dacă

a avut loc sau nu încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului prin

prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

Astfel, odată ce apărarea a invocat deținerea lui Pîrnău Petru în condiții contrare

prevederilor art. 3 din CEDO, instanța de judecată era obligată să analizeze minuțios

aceste afirmații, cu oferirea unor răspunsuri legale, pentru a îndeplini cerința unui

proces echitabil în sensul art. 6 §1 din Convenție, cu atât mai mult sarcina

probațiunii neaplicării tratamentelor inumane și degradante nici nu revenea apărării.

La caz, Colegiul penal lărgit menționează că art. 385 Cod de procedură penală,

prevede chestiunile pe care trebuie să le soluționeze instanța de judecată la

adoptarea sentinței.

Generalizând cele expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că, în speța, și-a

găsit confirmare temeiul prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

penală, ceea ce duce la casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea aplicării

prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, în privința lui Pîrnău Petru

cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată,

deoarece erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea

procedurii de recurs, fiindcă instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a

judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a

judecat apelul, cu încălcarea prevederilor procesual penale la pronunțarea hotărârii

judecătorești.

12

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să înlăture erorile menționate, în partea aplicării art. 385 alin. (5) Cod de

procedură penală, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de

casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură

penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Terziman Alexandru în

numele inculpatului Pîrnău Petru, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2023 în partea aplicării prevederilor art.385 alin.(5)

Cod de procedură penală, în cauza penală privindu-l pe Pîrnău Petru Xxxxx, și

dispune rejudecarea cauzei în această parte de către aceeași instanță, în alt complet

de judecată.

În rest decizia contestată, se menține.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac în partea dispusă rejudecării, în rest

este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 27 iulie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Eremciuc Ghenadie

Țurcan Anatolie

Talpă Boris

Donos Aliona

13