1ra-1106/2021 — art. 42 alin. 5, 248 alin. 5 lit. b, d; art. 42 alin. 2, 46, 217 prim alin. 4 lit. b, d CP

1ra-1106/2021 — art. 42 alin. 5, 248 alin. 5 lit. b, d; art. 42 alin. 2, 46, 217 prim alin. 4 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1106/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Nadejda Toma,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Iurie Diaconu și Victor Boico,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2020, în cauza penală

în privința lui

Pozdneacov Petru XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX și domiciliat

în XXXXX

și

Paladi Gheorghe XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX și domiciliat

în XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 14.04.2017 − 03.05.2019;

Instanța de apel: 24.06.2019 − 21.10.2020;

Instanța de recurs: 12.03.2021 − 15.11.2021.

Asupra recursului ordinar în cauză, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă:

Petru XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 323 Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 2 (doi) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii stabilită lui Pozdneacov

Petru XXXXX a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani.

1

Pozdneacov Petru XXXXX a fost achitat pe capătul de învinuire înaintat în baza art.

42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, pe motivul lipsei faptei infracțiunii.

Prin aceeași sentință a fost achitat și Paladi Gheorghe XXXXX pe capătul de învinuire

înaintat în baza art. 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, pe motivul lipsei faptei

infracțiunii.

Cauza penală reluată în privința lui Paladi Gheorghe XXXXX prin ordonanța

Procurorului General din 13.03.2017 în temeiul art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal a fost

încetată.

S-a dispus ridicarea sechestrului aplicat asupra automobilului de model BMW X5 n/î

XXXXX, ce aparține lui Paladi Gheorghe.

1.1. Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a reținut că,

Pozdneacov Petru, în perioada de timp cuprinsă între lunile septembrie 2014 - martie 2015

a favorizat punerea în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, și anume a

contribuit la împărțirea amfetaminei, prin contribuirea la împachetarea acestora și

ascunderea într-un borcan îngropat în s. XXXXX, r-nul XXXXX, de către persoane în privința

cărora cauza penală a fost disjunsă, iar fragmentul dreptunghiular de hașiș fiind transmis

lui Bagrinovschi Dumitru pentru comercializare.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate

în baza art. 323 Cod penal adică, favorizarea infracțiunii deosebit de grave.

De către organul de urmărire penală, lui Paladi Gheorghe, Pozdneacov Petru și

persoanei în privința căreia cauza a fost disjunsă, li s-a înaintat învinuirea pentru faptul că,

urmărind scopul comiterii infracțiunii de contrabandă cu droguri, în perioada de timp

cuprinsă între lunile septembrie 2014 - martie 2015, fiind în înțelegere prealabilă, de comun

acord și împreună cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, au elaborat

un plan criminal în vederea trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a

drogurilor: amfetamină, hașiș și pastile extazy (MDMA).

Astfel, în perioada de timp cuprinsă între lunile septembrie 2014 - martie 2015, Paladi

Gheorghe, fiind în înțelegere prealabilă și de comun acord cu Pozdneacov Petru, o persoană

în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, și alte persoane neidentificate până la moment

de organul de urmărire penală, acționând prin participație complexă, în calitate de autor, la

trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice și psihotrope,

aflându-se în apropiere de orașul Iași, România, a procurat de la persoane neidentificate

până la moment de organul de urmărire penală, droguri sub formă de 1 (un) kilogram de

amfetamină, învelit într-un pachet improvizat din bandă adezivă, la prețul de 6 800 euro și

a primit cu titlu gratuit 150 grame de hașiș, sub forma unui fragment dreptunghiular,

împăturit în polietilenă, pe care le-a ascuns în automobilul său și pe care le-a introdus pe

teritoriul Republicii Moldova prin postul vamal Leușeni-Albița, pentru a le înstrăina.

De către organul de urmărire penală acțiunile lui Pozdneacov Petru și Paladi

2

Gheorghe au fost încadrate juridic în baza art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal,

complicitate la contrabandă, adică trecerea frontierei vamale a Republicii Moldova a substanțelor

narcotice, psihotrope, tăinuindu-le de controlul vamal prin ascunderea în locuri special pregătite și

adaptate în acest scop, de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari.

Tot Paladi Gheorghe, Pozdneacov Petru și o persoană în privința căreia cauza penală

a fost disjunsă, fiind în înțelegere prealabilă, de comun acord cu alte persoane nestabilite de

organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în

scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat,

distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de organizator și autor pentru

procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, precum și alte operațiuni

ilegale cu drogurile, pe parcursul perioadei de timp cuprinse între lunile septembrie 2014 -

martie 2015 au efectuat operațiuni ilegale în vederea păstrării și înstrăinării drogurilor pe

teritoriul Republicii Moldova.

Astfel, Paladi Gheorghe, în repetate rânduri contacta telefonic persoana în privința

căreia cauza penală a fost disjunsă și alte persoane neidentificate de organul de urmărire

penală, cu care negocia comercializarea și păstrarea drogurilor: amfetamină, hașiș și pastile

extazy - 3.4 - methylendioximetamphetamini (MDMA) în proporții deosebit de mari. După

ce, conform planului criminal stabilit cu membrii grupului criminal organizat, le împărțea

în doze mai mici și le comercializa persoanelor dependente de consumul de droguri, printre

care și Bagrinovschi Dumitru, care organiza transmiterea acestor substanțe altor membri ai

grupului criminal organizat, care se ocupau de înstrăinarea acestora pe teritoriul Republicii

Moldova, preponderent în mun. Chișinău.

În aceste condiții, Paladi Gheorghe, în perioada de timp cuprinsă între lunile

septembrie 2014 - martie 2015, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în

scop de înstrăinare, a transmis spre realizare droguri sub forma de 1 (un) kilogram de

amfetamină și 148.85 grame de hașiș, lui Pozdneacov Petru și persoanei în privința căreia

cauza penală a fost disjunsă, care urmau să le vândă consumatorilor de droguri la diverse

prețuri, primind pentru aceasta suma de 10 000 euro.

Astfel, Pozdneacov Petru și persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă,

au comercializat o parte din amfetamina primită de la Paladi Gheorghe consumatorilor de

droguri din mun. Chișinău, iar o parte au împărțit-o în câteva pachete și au ascuns-o într-

un borcan pe care l-au îngropat în s. XXXXX, r-nul XXXXX, iar fragmentul dreptunghiular

de hașiș l-au transmis lui Bagrinovschi Dumitru pentru comercializare.

La data de 21 februarie 2015, în rezultatul percheziției corporale efectuate de către

membrii grupului de urmărire penală, la cet. Bagrinovschi Dumitru în apropiere de sediul

SA ”JLC” pe adresa str. Sarmisegetusa. 90 din mun. Chișinău, a fost depistat și ridicat un

fragment dreptunghiular de substanță solidă, împăturită în polietilenă, de culoare cafeniu-

închisă, sub formă de plastină cu miros specific, la un capăt fiind farâmițată neuniform.

3

Potrivit raportului de expertiză fizico-chimică nr. 2219 din 23.02.2015, s-a stabilit că

substanța solidă cleioasă de culoare cafenie-închisă, presată în formă de brichetă, reprezintă

hașiș, care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea substanței narcotice (hașiș),

constituie 148.85 grame.

Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărârea

Guvernului R. Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 148.85 grame de hașiș, constituie

proporții deosebit de mari.

La data de 28 martie 2015, în rezultatul verificării declarațiilor la fața locului efectuate

de către membrii grupului de urmărire penală, în păduricea din marginea s. Ciuciuleni, r-

nul Hîncești, într-o groapă de lângă un copac, la adâncimea de aproximativ 20 cm de la

suprafața solului a fost depistat și ridicat un borcan din sticlă, în care se aflau cinci pachete

cu substanță vâscoasă și mai multe pachete cu urme ale unei substanțe albe.

Potrivit raportului de expertiză fizico-chimică nr. 3124 din 06.04.2015, s-a stabilit că

substanța vâscoasă de culoare albă din cele cinci pachete și depunerile de substanță de

culoare albă de pe suprafața celor două pachete din polimer și a fragmentului de pachet din

polimer, ridicate la 28.03.2015, în rezultatul verificării declarațiilor la locul comiterii

infracțiunii, reprezintă amfetamina, care se atribuie la droguri. Cantitatea substanței

psihotrope (amfetamina), recalcul la masa uscată, constituie 238.415 grame (216.487 grame

+ 21.928 grame).

Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 238.415 grame de amfetamina,

constituie proporții deosebit de mari.

Tot el, fiind în înțelegere prealabilă, de comun acord și împreună cu ceilalți membri

ai grupului criminal din care face parte, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a

drogurilor în scop de înstrăinare, acționând în interesele grupului criminal organizat al cărui

organizator este, prin intermediul lui Pozdneacov Petru și persoanei în privința căreia cauza

penală a fost disjunsă, i-a comercializat lui Guțu Vadim, de mai multe ori droguri, și anume,

amfetamină în proporții deosebit de mari, pentru ce a primit suma de 20 000 lei.

Ulterior, Pozdneacov Petru și persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă,

cunoscând că prin intermediul lui Guțu Vadim ar putea păstra și realiza amfetamina pe care

o dețineau și pe care au primit-o de la Paladi Gheorghe, i-au transmis lui Guțu Vadim trei

pachețele în care se află substanță sub formă de praf de culoare albă, un pachețel din

polietilenă cu depuneri neînsemnate de substanță de culoare albă în interior, despre care

știa cu certitudine că reprezintă droguri - amfetamină și un cântar electronic, cu care diviza

amfetamina în doze mai mici.

4

La data de 24 martie 2015, în rezultatul percheziției efectuate de către membrii

grupului de urmărire penală, la domiciliul lui Guțu Vadim în mun. Chișinău, str. XXXXX,

au fost depistate și ridicate obiectele și drogurile – amfetamina, primită de la Pozdneacov

Petru și persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă.

Potrivit raportului de expertiză fizico-chimică nr. 3019 din 26 martie 2015, s-a stabilit

că substanțele sub formă de praf de culoare albă, cu greutate de 27.085 gr., 15.78 gr., 4.787

gr. și 2.125 gr., din patru pachețele, depistate și ridicate la data de 24.03.2015 în cadrul

percheziției la domiciliul cet. Vadim Guțu, reprezintă amfetamină, care se referă la

substanțele psihotrope, utilizate în scopuri medicinale. Pe suprafață interioară a

pachețelului (0.029 gr.) și pe suprafața cântarului electronic (0.0l gr.), care au fost depistate

și ridicate tot de acolo, s-a depistat amfetamina, care se referă la substanțele psihotrope,

utilizate în scopuri medicale. Cantitatea substanței psihotrope (amfetamina), din obiectele

descrise, constituie în total 49.816 gr.

Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 49.816 gr. de amfetamină,

constituie proporții deosebit de mari.

Astfel, de către organul de urmărire penală acțiunile lui Pozdneacov Petru și Paladi

Gheorghe au fost încadrate juridic în baza art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod

penal, adică circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, manifestată prin procurarea,

păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu drogurile,

săvârșite de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

- procurorul, care a solicitat casarea acesteia, rejucarea cauzei cu pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: Paladi Gheorghe, să

fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (2), art. 248 alin. (5)

lit. b), d) Cod penal, cu stabilirea unei pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 7

ani și de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (2), art. 46, art. 2171 alin. (4) lit. b),

d) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă închisoare pe un termen de 12 ani. În

baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial, lui Paladi Gheorghe să îi fie stabilită o

pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 14 ani, cu executarea acesteia

în penitenciar de tip închis.

Pozdneacov Petru să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.

42 alin. (2), art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de

închisoare pe un termen de 6 ani, și de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (2),

art. 46, art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de

închisoare pe un termen de 11 ani. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial, lui

5

Pozdneacov Petru să îi fie stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 13 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis.

A dispune confiscarea extinsă a automobilului de model BMW X5 cu n/î KGP 007, ce

aparține lui Paladi Gheorghe pus sub sechestru în timpul urmăririi penale, aflat la păstrare

la inculpatul Paladi Gheorghe.

Pentru a susține cele solicitate în apel, acuzatorul de stat a explicat că în cadrul

cercetării judecătorești a fost stabilită existența tuturor semnelor obligatorii ale infracțiunilor

incriminate lui Paladi Gheorghe și Pozdneacov Petru în baza art. 248 alin. (5) lit. b), d) și art.

2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, iar sentința pronunțată în această cauză, este una

neîntemeiată, ilegală, bazată pe concluzii pripite și pe o apreciere subiectivă și eronată a

circumstanțelor de fapt, motiv pentru care aceasta urmează a fi casată, cu pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

În acest sens, s-a menționat că instanța greșit și-a argumentat soluția de a reîncadra

juridic acțiunile lui Pozdneacov Petru din cele ale art. 2171 alin. (4) în cele ale art. 323 Cod

penal, de vreme ce însuși inculpatul prin declarațiile sale și-a recunoscut vina în răspândirea

drogurilor, și nu de favorizare a acțiunilor altor persoane, or favorizarea trebuie să fie

dinainte nepromisă − circumstanță care nu se regăsește în acțiunile lui Pozdneacov Petru,

întrucât acesta deliberat împacheta, sorta, ascundea și păstra droguri.

În aceeași ordine de idei, partea acuzării a mai invocat că, prima instanță nici nu a

examinat probatoriul acumulat în cauza penală de învinuire a lui Paladi Gheorghe, dar a

dispus încetarea procesului, pe motiv că acesta a fost liberat de răspundere penală în temeiul

art. 217 alin. (5) Cod penal. Luând acest fapt ca pe o putere a lucrului judecat, instanța de

judecată urma să analizeze și declarațiile de recunoaștere a vinovăției a lui Paladi Gheorghe

despre faptul cum a introdus drogurile în proporții deosebit de mari din România în

Republica Moldova, precum și să analizeze circumstanțele comiterii infracțiunii de către

Pozdneacov Petru.

La fel, a fost criticată și soluția de respingere a demersului de a da citire declarațiilor

inculpatului Paladi Gheorghe date la urmărirea penală, care erau în contradicție cu cele date

în fața instanței, în acest sens fiind invocată și audierea martorului Furdui Ghenadie, prin

intermediul căruia urmau a fi examinate declarațiile date de Paladi, însă instanța de fond a

respins și această solicitare. Mai invocă acuzarea, că hotărârea prin care Paladi Gheorghe a

fost liberat de răspundere penală, nu întrunește rigorile stipulate în art. 217 alin. (5) Cod

penal, or, Paladi Gheorghe a contribuit la identificarea câtorva realizatori de droguri de un

nivel mult mai mic decât gruparea criminală din care face parte el personal. Totuși, el nu a

divulgat careva informație relevantă pentru destructurarea membrilor grupării din care face

parte personal și cu care a săvârșit infracțiunile incriminate. Prin urmare, instanța a admis

neîntemeiat versiunea inculpaților Paladi Gheorghe și Pozdneacov Petru, apreciindu-le ca

fiind veridice;

6

- avocatul Bordian Radion în numele inculpatului Pozdneacov Petru, care a solicitat

casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Pozdneacov Petru să fie achitat în temeiul art. 390 alin. (l) pct. 3) Cod de

procedură penală, pe motiv că fapta incriminată prevăzută la art. 323 Cod penal nu

întrunește elementele infracțiunii. Prin urmare, apărătorul a relatat că unica probă relevantă

pentru a încadra acțiunile lui Pozdneacov Petru în baza art. 323 Cod penal, constituie

declarațiile proprii ale inculpatulul Pozdneacov Petru, cât și a martorulul Bagrinovschi

Dumitru, care a relatat în cadrul ședinței de judecată, că el a primit hașișul de la Pavel

Pozdneacov.

A mai notat apelantul că, declarațiile inculpatulul nu pot fi puse la baza autoacuzării

sale, motiv pentru care, Pozdneacov Petru nu putea fi recunoscut culpabil nici în baza

elementelor acestei infracțiuni, or probele administrate de către organul de urmărire penală

și susținute de acuzatorul de stat, puse la dispoziția instanței, nu dau temei la o stabilire

sigură a vinovăției lui Pozdneacov Petru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 323 Cod

penal.

apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări.

3.1. În vederea adoptării soluției pronunțate în cauza penală vizată, instanța de apel,

analizând declarațiile inculpaților Pozdneacov Petru, Paladi Gheorghe, declarațiile

martorilor Bagrinovschi Dumitru, Carțîn Maxim, Plăcintă Eugeniu, Călugăreanu Tatiana și

Argatu Vasile, procesele verbale de ridicare, procesele verbale de percheziție, rapoartele de

expertiză efectuate în cadrul urmării penale, și apreciindu-le din punct de vedere al

coroborării lor cu celelalte probe, a ajuns la concluzia că ele nu demonstrează vina

inculpaților Pozdneacov Petru și Paladi Gheorghe în comiterea infracțiunii imputate de

acuzatorul de stat în baza art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, iar prima instanță corect a

stabilit circumstanțele de fapt și de drept.

Având în vedere cele statuate, instanța de apel s-a referit la declarațiile martorilor

Carțîn Maxim, Călugăreanu Tatiana și Plăcintă Eugeniu, stabilind din relatările acestora că,

împreună cu inculpatul Paladi Gheorghe au ieșit din țară, deplasându-se la un mall din or.

Iași, România, iar pe perioada aflării în orașul Iași nu s-au separat, au petrecut timpul

împreună inclusiv au trecut un control riguros la frontiera vamală, din motiv că mașina era

destul de masivă și sânt persoane care transportă țigări peste forntiera vamală, însă careva

abateri la ei nu au fost depistate.

În același context, instanța de apel a considerat întemeiată concluzia primei instanțe

formată și în baza informației parvenită de la Poliția de Frontieră a Republicii Moldova, din

care rezultă că Paladi Gheorghe și Pozdneacov Petru nu au traversat niciodată împreună

sau în aceeași zi frontiera de stat.

Totodată, corect s-a remarcat că potrivit rechizitoriului, deplasarea în România a avut

7

loc cu un automobil de model ”Peugeot 307” de culoare albă, însă în cadrul ședinței de

judecată acest lucru nu a fost confirmat.

Nu în ultimul rând, instanța a precizat că învinuirea înaintată în baza art. 248 alin. (5)

lit. b), d) Cod penal, poartă un caracter abstract bazat pe presupuneri, or actul de învinuire

nu conține date despre metoda prin care a fost comisă infracțiunea, iar divergențele ce s-au

conținut în actul de învinuire nu au fost înlăturate în cadrul urmăririi penale, din care

considerente orice dubiu urmează a fi interpretat în favoarea inculpaților.

Cu referire la acuzația de complicitate înaintată inculpaților Pozdneacov Petru și

Paladi Gheorghe, ca fiind membri ai unui grup criminal organizat, care puneau în circulație

drogurile și comiteau contrabanda acestora, instanța de apel a susținut poziția primei

instanțe precum că nu a fost posibil de stabilit coautoratul lui Pozdneacov Petru și

Pozdneacov Pavel în punerea în circulație a drogurilor și coautoratul lui Paladi Gheorghe și

Pozdneacov Petru în contrabanda cu droguri. Or, corect s-a relevat, că existența participației

la calificarea infracțiunii este condiționată de pluritatea de infractori, adică să contribuie la

comiterea uneia și aceleiași infracțiuni două sau mai multe persoane în calitate de autor,

instigator, organizator sau complice. Aceștia trebuie să întrunească condițiile art. 42 Cod

penal, adică să fie constatată indubitabil legătura subiectivă între participanți, că persoanele

au cooperat cu intenție la comiterea infracțiunii. Astfel, dacă nu există intenția comună,

atunci nu există nici participația propriu-zisă.

Intenția participantului sub aspectul prevederii se caracterizează prin faptul, că

acesta cunoștea acțiunea, inacțiunea pe care urmează să o comită autorul și că ea produce

o anumită urmare periculoasă prevăzută de legea penală.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că nici declarațiile martorilor și nici o altă

probă materială invocată de partea acuzării nu indică la faptul, că aceștia au constituit o

reuniune stabilă și că au întreprins acțiuni de cooperare intenționată dintre Paladi Gheorghe

și Pozdneacov Petru în comiterea pretinsei infracțiuni de contrabandă, circumstanțe ce

indică că în învinuire lipsește indicarea legăturilor existente între membrii grupului criminal

organizat, lipsește constatarea existenței comunității obiective și subiective create în scopul

săvârșirii unei sau mai multor infracțiuni, lipsește indicarea scopului pretinsului grup

criminal organizat. Astfel că, lipsa stabilirii unei legături strânse și permanente între

inculpați, cât și metodelor individuale, specifice activității acestora, lipsa constatării unei

anumite comunități obiective și subiective în scopul săvârșirii unei sau mai multor

infracțiuni, lipsa scopului unic al grupului criminal organizat, confirmă neclaritatea

învinuirii înaintate.

Cu referire la capătul de învinuire înaintat lui Paladi Gheorghe în baza art. 2171 alin.

(4) lit. b), d) Cod penal, instanța de apel a reținut că prin ordonanța procurorului

Procuraturii Generale, Zgureanu Alexandru din 28.12.2015, în privința lui Paladi Gheorghe

s-a dispus liberarea de răspundere penală cu aplicarea prevederilor art. 217 alin. (5) Cod

8

penal.

Ulterior, prin ordonanța Procurorului General din 13.03.2017, ordonanța procuro-

rului Procuraturii Generale, Alexandru Zgureanu din 28.12.2015 a fost anulată în temeiul

art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală, pe motivul apariției unor fapte noi. Astfel, din

materialele cauzei rezultă că, ordonanța Procurorului General din 13.03.2017 a fost

contestată de către avocat în interesele lui Paladi Gheorghe, în ordinea prevederilor art. 313

Cod de procedură penală, solicitându-se anularea acesteia, astfel că examinarea plângerii

date, prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 27.04.2017, a fost declinată în

favoarea instanței de judecată căreia i-a fost deferită judecarea fondului cauzei penale.

Prin urmare, instanța de apel a considerat ca fiind întemeiată concluzia instanței de

fond precum că ordonanța Procurorului General contravine prevederilor art. 22 Cod de

procedură penală și soluția de anulare a ordonanței procurorului General din 13 martie

2017, prin care a fost anulată ordonanța procurorului Procuraturii Generale, Zgureanu

Alexandru din 28.12.2015.

În sensul dat, a remarcat că însuși acuzatorul de stat a pus la baza vinovăției

inculpatului Paladi Gheorghe în săvârșirea infracțiunilor incriminate, declarațiile acestuia

din 31.03.2015 date în calitate de bănuit (f.d. 4-9, vol. II), în care ultimul declara despre

procurarea drogurilor de la un cetățean al României, adică despre aceste circumstanțe s-a

adus la cunoștința organului de urmărire penală încă în anul 2015 și nu abia la 06.03.2017,

cum se indică în ordonanța procurorului General din 13.03.2017.

Făcând o concluzie asupra celor reținute la caz, instanța de apel a subliniat că

omisiunile sau erorile autorităților trebuie să servească în beneficiul bănuitului, învinuitului,

inculpatului. Cu alte cuvinte, riscul oricărei erori comise de organul de urmărire penală, sau

chiar de o instanță, urmează să fie suportat de către stat, iar corectarea acesteia nu trebuie

să fie pusă în sarcina persoanei în cauză.

În continuare, cu referire la criticile invocate de către avocat în numele inculpatului

Pozdneacov Petru și de către procuror, privind reîncadrarea acțiunilor inculpatului

Pozdneacov Petru în prevederile art. 323 Cod penal, instanța de ape le-a respins ca

nefondate și a constatat că concluzia primei instanțe în acest sens este întemeiată, or corect

s-a reținut că acțiunile ce țin de punerea în circulație a drogurilor, etnobotanicelor sau

analoagelor acestora și a precursorilor nu se referă la persoana inculpatului Pozdneacov

Petru, ci se referă la persoana în privința căruia cauza penală a fost disjunsă, cât și în privința

lui Bagrinovschi Dumitru. Astfel că, prima instanță just a concluzionat că în urma

perchezițiilor efectuate la mai multe locuri de domiciliu temporar ale lui Pozdneacov Petru

careva droguri, etnobotanice sau analoage ale acestora și a precursorilor lor nu au fost

depistate. Mai mult, din declarațiile martorului Bagrinovschi Dumitru și inclusiv Guțu

Vadim (declarațiile cărora au fost date citire în sedința de judecată a instanței de apel),

rezultă că Pozdneacov Pavel, era cel inițiat în circulația substanțelor narcotice.

9

Așadar, probele administrate de acuzare nu confirmă vinovăția inculpatului

Pozdneacov Petru de punere în circulație a substanțelor narcotice, ci reflectă acțiunile altor

persoane, iar complicitatea lor, cât și existența grupului criminal organizat nu s-a

demonstrat. Or, partea acuzării nu a prezentat instanței nici o probă directă ce ar demonstra

vinovăția inculpatului Pozdneacov Petru în circulația ilegală a substanțelor narcotice ce

presupune elaborarea, producerea, fabricarea, extragerea, prelucrarea, deținerea, păstrarea,

eliberarea, comercializarea, distribuirea, procurarea, livrarea, expedierea, importul,

exportul sau nimicirea lor.

La individualizarea pedepsei penale, instanța de apel a reținut faptul că nu au fost

stabilite careva circumstanțe agravante și nici circumstanțe atenuante și că infracțiunea

prevăzută de art. 323 Cod penal se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare. În acest mod,

instanța a considerat ca fiind legală și echitabilă pedeapsa stabilită inculpatului Pozdneacov

Petru, iar executarea acesteia în condiții neprivative de libertate, va fi pe măsură să atingă

scopul legii penale, să restabilească echitatea socială, să corecteze persoana inculpatului și

să prevină săvârșirea de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și din partea altor

persoane.

de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, care

invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură

penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

În motivarea recursului declarat, recurentul indică faptul că martorul Bagrinovschi

Dumitru a relatat atât la urmărirea penală, cât și în instanțele de fond că „...au mers acasă la

Petru Pozdneacov, Petru a ieșit afară și au procurat 3 pastile de culoare albastră în formă

asemănătoare ca o caracatiță, la prețul de 150 lei bucata, după care s-au întors înapoi la acea zi de

naștere. Atunci el cu Petru Pozdneacov nu a vorbit nimic, tratativele le-a dus Vaseatka... Știind că

Vaseatka a vobit cu Petru Pozdneacov despre el, el a mers de unul singur la Petru Pozdneacov acasă

în ogradă și i-a dat banii în sumă de 1050 lei. Petru Pozdneacov a numărat banii și i-a spus să-l

aștepte vreo 5 minute. A plecat într-o direcție necunoscută și a revenit peste cinci minute. El i-a dat

7 pastile extazy de culoare roz, rotunde cu o inimioară încrustată pe ea, după care a plecat... Totodată,

el i-a spus lui Denis că la dânsul este la păstrare o bucată de hașiș. Denis l-a întrebat cât vrea pe

dânsa, la ce el i-a răspuns că trebuie să întrebe băieții care i-au dat-o care e prețul. Imediat l-a sunat

pe Petru Pozdneacov și l-a întrebat cât vrea pe plita cu hașiș, la ce Petru Pozdneacov pe telefon i-a

spus că prețul ei este de 500 euro, din care 50 de euro vor fi ai lui pentru faptul că a păstrat-o. El i-a

spus lui Denis depsre prețul de 500 euro pentru plita de hașiș și ultimul a fost de acord să o cumpere.”

Nu mai puțin concludente sânt declarațiile martorului Guțu Vadim, care a relatat că

„...Astfel, în urma discuțiilor respective, Pozdneacov Petru i-a făcut cunoștință cu vărul lui -

Pozdneacov Pavel. Aceștia i-au propus să-i vândă amfetamină cu 500 lei gramul, iar el ulterior urma

10

să-l vândă cu prețul care dorea. Pozdneacov Petru i-a zis că el va ține legătura doar cu Pozdneacov

Pavel. Prin urmare Pozdneacov Pavel venea la dânsul și-i aducea câte 20-30 grame de amfetamină.

Tot acesta i-a adus și cântarul electronic de culoare sură, cu care urma să cântărească marfa. Când

Pozdneacov Petru venea la dânsul, acesta mai avea cu el și capsule de anabolice de culoare sură

combinată cu negru sau albastru întunecat. Ei desfaceau capsulele și amestecau cu amfetamina,

pentru a nu perde în gramaj, deoarece amfetamina se evapora în proporție de 40 %, după care o

întăreau și o puneau în frigider.”

Astfel, fiind audiați în calitate de martori atât Bagrinovschi Dumitru, cât și Guțu

Vadim, au confirmat circumstanțele puse la baza actului de învinuire. Chiar dacă de către

acuzare nu a fost posibil să asigure în apel prezența lui Guțu Vadim și Bagrinovschi

Dumitru, de către procuror au fost întreprinse toate acțiunile posibile în vederea asigurării

prezenței în fața instanței a acestor martori, însă acest fapt nu a fost posibil de realizat.

Totuși, declarațiile lui Guțu Vadim sânt conținute în procesele verbale de audiere a

învinuitului, care au fost recunoscute în calitate de probe la cauza penală de învinuire a

acestuia din urmă, de către o altă instanță de judecată.

Aceeași situație se regăsește și prin analiza declarațiilor lui Pozdneacov Pavel, care

nu a putut fi audiat în ședința de judecată pe motiv că se află anunțat în căutare, iar locul

aflării lui, la moment nu este cunoscut.

Nu în ultimul rând, este de menționat și faptul că în cadrul urmăririi penale, inculpații

Pozdneacov Pavel și Pozdneacov Petru, precum și Paladi Gheorghe au depus declarații cu

privire la rolul pe care l-au avut în activitatea grupării criminale.

Mai consideră partea acuzării că, urmau a fi apreciate critic declarațiile martorilor

prezentați la inițiativa lui Paladi Gheorghe în instanța de fond, or fiecare din ei au depus

declarații în favoarea acestuia, confirmând că sânt în relații apropiate, de amiciție,

circumstanțe care le impun compasiunea referitor la situația în care se află prietenul său.

Anume acest fapt pune la îndoială obiectivitatea acestor declarații cu referire la introducerea

amfetaminei de către Paladi Gheorghe în Republica Moldova din România. Aceste declarații

au fost date urmărindu-se un singur scop − evitarea răspunderii penale de către Paladi

Gheorghe.

4.1. Pe marginea recursului declarat de procuror, a depus referință avocatul Pascal

Iuliana în numele inculpatului Paladi Gheorghe, care a solicitat respingerea acestuia, cu

menținerea deciziei contestate.

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de

către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța

11

de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de

apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel

poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau

trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt:

dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de

inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau contravențional

au fost corect aplicate.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au

fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în

ordinea procedurii de recurs.

Revenind la textul recursului ordinar declarat de către procuror se constată, că

recurentul invocă temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de

procedură penală, evidențiind faptul, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția cât și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

La acest capitol, Colegiul menționează că hotărârile pronunțate de către instanțele

ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu

prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica

corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai

nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi

reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de

procedură.

Revenind la cauza dedusă judecății, instanța de recurs constată că prima instanță a

stabilit următoarea faptă criminală în sarcina inculpatului Pozdneacov Petru, care a fost

încadrată juridic în baza art. 323 Cod penal: Pozdneacov Petru, în perioada de timp cuprinsă între

lunile septembrie 2014 - martie 2015 a favorizat punerea în circulație ilegală a drogurilor în scop de

înstrăinare, și anume a contribuit la împărțirea amfetaminei, prin contribuirea la

12

împachetarea acestora și ascunderea într-un borcan îngropat în s. Ciuciuleni, r-nul

Hîncești, de către persoane în privința cărora cauza penală a fost disjunsă, iar fragmentul

dreptunghiular de hașiș fiind transmis lui Bagrinovschi Dumitru pentru comercializare.

În opinia instanței de recurs fapta reținută nu se referă la infracțiunea prevăzută la

art. 323 alin. (1) Cod penal, nefiind indicat prin ce anume s-a manifestat acțiunea lui

Pozdneacov Petru de favorizare a infracțiunii deosebit de grave.

În acest sens, Colegiul penal consideră necesar de a preciza că prin favorizare se

înțelege tăinuirea infractorului, a instrumentelor, mijloacelor de săvârșire a infracțiunii,

ascunderea sau distrugerea urmelor infracțiunii, ascunderea bunurilor dobândite pe cale

criminală.

În același timp, se impune a concretiza că linia de demarcație între complicitate și

favorizare se referă la faptul că favorizarea trebuie să fie nepromisă din timp, în cazul în

care a fost promisă din timp, acțiunea făptuitorului devine complicitate la infracțiunea

comisă de autorul acesteia. Altfel spus, complicele cunoaște din timp când, cum și unde

autorul va comite infracțiunea, pe când favorizatorul nu știe nimic despre aceasta.

Favorizatorul ia cunoștință de toate aceastea numai după săvârșirea faptei prejudiciabile.

Din materialele cauzei, direct din declarațiile inculpatului Pozdneacov Petru rezultă

că acesta cunoștea cu certitudine despre faptul că Pozdneacov Pavel, practica

comercializarea și punerea în circulație a amfetaminei, pastilelor extazy și hașișului. Mai

mult de atât, tot din aceleași declarații date instanței de judecată acesta a relatat că:

„...Cunoaște însă, că Bagrinovschi Dumitru consuma substanțe narcotice, așa se vorbea prin

curte. Personal lui Bagrinovschi Dumitru nu i-a transmis niciodată substanțe narcotice, doar i-a

făcut cunoștință cu Pavel Pozdneacov.” (f.d. 155, vol. IX).

Cele consemnate mai sus, demonstrează în mod incontestabil că Pozdneacov Petru

cunoștea despre activitatea criminală pe care o practica Pozdneacov Pavel, făcându-i

cunoștință cu consumatorii de droguri, adică cu „potențialii clienți”.

În contrast, Colegiul lărgit consideră pripite și eronate concluziile instanțelor ierarhic

inferioare, care la baza achitării și reîncadrării juridice a faptelor comise de Pozdneacov

Petru au reținut că în urma perchezițiilor efectuate la domiciliile acestuia nu au fost ridicate

careva substanțe narcotice sau psihotrope, iar din declarațiile martorilor, cât și a

inculpatului, se afirmă că Pozdneacov Petru nu a comercializat niciodată asemenea

substanțe, întrucât aceasta se înfăptuia de către Pozdneacov Pavel.

Pe lângă aceasta, Colegiul penal atestă că au rămas fără apreciere din partea

instanțelor de fond, declarațiile martorului Bagrinovschi Dumitru, care descrie amănunțit

acțiunile inculpatului Pozdneacov Petru. Astfel că, Bagrinoschi Dumitru a mers de unul singur

la Petru Pozdneacov acasă în ogradă și i-a dat banii în sumă de 1050 lei. Petru Pozdneacov a numărat

banii și i-a spus să-l aștepte vreo 5 minute. A plecat într-o direcție necunoscută și a revenit peste cinci

minute. El i-a dat 7 pastile extazy de culoare roz, rotunde cu o inimioară încrustată pe ea, după care

13

el a plecat…l-a contactat pe Pozdneacov Petru care i-a spus că plita de hașiș costă 500 euro, dintre

care 50 de euro sunt ai lui…A doua zi, întâmplător s-a întilnit cu Pozdneacov Petru, care i-a zis că

poate să facă rost de 35 kg de hașiș pe săptămână (f.d. 156, vol. IX).

Din aceleași considerente enunțate mai sus, instanța de recurs nu poate reține ca fiind

justificată concluzia instanței de apel referitoare la lipsa participației, și anume, grup

criminal organizat, prin care se afirmă că la caz, lipsește legătura subiectivă între

participanți, adică persoanele nu au cooperat cu intenție unică la comiterea infracțiunii de

comercializare și distribuire a substanțelor narcotice (a se vedea pct. 3.1 din prezenta decizie).

Subsidiar, Colegiul penal precizează că, soluția primei instanțe prin care cauza penală

reluată în privința lui Paladi Gheorghe Ion prin ordonanța Procurorului General din

13.03.2017 în temeiul art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal a fost încetată − este una confuză

și vagă. Mai mult de atât, deși prima instanță a decis anularea ordonanței Procurorului

General din 13.03.2017, prin menționarea faptului dat în partea descriptivă a sentinței,

această soluție nu se regăsește în partea dispozitivă a hotărârii pronunțate de către această

instanță.

Astfel, punctele de reper consemnate în prezenta decizie, formează concluzia că

prima instanță s-a referit în mod selectiv asupra unor probe din dosar, fapt care a lăsat fără

soluționare fondul cauzei, deoarece instanța de judecată nu a cercetat și verificat minuțios și

obiectiv fiecare probă separat sub toate aspectele, prin prisma pertinenței, concludenții, iar

în ansamblu − din punct de vedere al coroborării lor. Concomitent, instanța de apel, prin

menținerea sentinței primei instanțe, nu a supus unei analize obiective cumulul de probe

adus în susținerea capetelor de învinuire înaintate inculpaților Paladi Gheorghe și

Pozdneacov Petru, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, dând

apreciere declarațiilor inculpaților și credibilitate stării de fapt relatate de aceștia,

concluzionând că acuzarea nu a prezentat probe suficiente pentru confirmarea vinovăției

acestora în comiterea infracțiunilor incriminate prin actul de învinuire.

Din considerentele menționate, Colegiul lărgit conchide că, instanța de apel nu a

judecat fondul cauzei, ci doar s-a limitat la motivarea soluției de menținere a sentinței,

considerând că concluziile acesteia sânt întemeiate, fiind omis faptul că sentința conține

divergențe și erori judiciare, care nu pot fi corectate de către instanța de recurs în prezenta

procedură, deoarece această instanță nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond,

substituind instanța ce a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale. Astfel

că, în prezenta cauză penală, instanța de recurs stabilește ca fiind incidente temeiurile pentru

recurs prescrise la art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, și din aceste motive

consideră necesar de a admite recursul de pe rol, cu casarea deciziei contestate și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de rejudecare și

14

limitele acesteia, să se pronunțe în modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

legale asupra motivelor indicate în apelurile declarate, să cerceteze, să verifice și să aprecieze

detaliat probele administrate pe parcursul procesului penal, în strictă conformitate cu

cerințele legii, să le dea o apreciere obiectivă, să-și argumenteze clar concluziile în decizia

adoptată, ținând cont și de motivele casării deciziei atacate și să pronunțe o hotărâre legală

și întemeiată.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Plîngău Alexandru, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 21 octombrie 2020, în cauza penală în privința lui Pozdneacov Petru XXXXX

și Paladi Gheorghe XXXXX și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Pronunțată integral la 16 decembrie 2021.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Iurie Diaconu

Victor Boico

15