1ra-1106/2021 — Art. 42 alin. 5, 248 alin. 5 lit. b, d; art. 42 alin. 2, 46, 217 prim alin. 4 lit. b, d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03 mai 2019, Pozdneacov Petru XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 323 Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii stabilită lui Pozdneacov Petru XXXXX a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani. 1 Pozdneacov Petru XXXXX a fost achitat pe capătul de învinuire înaintat în baza art. 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, pe motivul lipsei faptei infracțiunii. Prin aceeași sentință a fost achitat și Paladi Gheorghe XXXXX pe capătul de învinuire înaintat în baza art. 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, pe motivul lipsei faptei infracțiunii. Cauza penală reluată în privința lui Paladi Gheorghe XXXXX prin ordonanța Procurorului General din 13.03.2017 în temeiul art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal a fost încetată. S-a dispus ridicarea sechestrului aplicat asupra automobilului de model BMW X5 n/î XXXXX, ce aparține lui Paladi Gheorghe. 1.1. Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a reținut că, Pozdneacov Petru, în perioada de timp cuprinsă între lunile septembrie 2014 - martie 2015 a favorizat punerea în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, și anume a contribuit la împărțirea amfetaminei, prin contribuirea la împachetarea acestora și ascunderea într-un borcan îngropat în s. XXXXX, r-nul XXXXX, de către persoane în privința cărora cauza penală a fost disjunsă, iar fragmentul dreptunghiular de hașiș fiind transmis lui Bagrinovschi Dumitru pentru comercializare. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 323 Cod penal adică, favorizarea infracțiunii deosebit de grave. De către organul de urmărire penală, lui Paladi Gheorghe, Pozdneacov Petru și persoanei în privința căreia cauza a fost disjunsă, li s-a înaintat învinuirea pentru faptul că, urmărind scopul comiterii infracțiunii de contrabandă cu droguri, în perioada de timp cuprinsă între lunile septembrie 2014 - martie 2015, fiind în înțelegere prealabilă, de comun acord și împreună cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, au elaborat un plan criminal în vederea trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a drogurilor: amfetamină, hașiș și pastile extazy (MDMA). Astfel, în perioada de timp cuprinsă între lunile septembrie 2014 - martie 2015, Paladi Gheorghe, fiind în înțelegere prealabilă și de comun acord cu Pozdneacov Petru, o persoană în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, și alte persoane neidentificate până la moment de organul de urmărire penală, acționând prin participație complexă, în calitate de autor, la trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice și psihotrope, aflându-se în apropiere de orașul Iași, România, a procurat de la persoane neidentificate până la moment de organul de urmărire penală, droguri sub formă de 1 (un) kilogram de amfetamină, învelit într-un pachet improvizat din bandă adezivă, la prețul de 6 800 euro și a primit cu titlu gratuit 150 grame de hașiș, sub forma unui fragment dreptunghiular, împăturit în polietilenă, pe care le-a ascuns în automobilul său și pe care le-a introdus pe teritoriul Republicii Moldova prin postul vamal Leușeni-Albița, pentru a le înstrăina. De către organul de urmărire penală acțiunile lui Pozdneacov Petru și Paladi 2 Gheorghe au fost încadrate juridic în baza art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, complicitate la contrabandă, adică trecerea frontierei vamale a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, psihotrope, tăinuindu-le de controlul vamal prin ascunderea în locuri special pregătite și adaptate în acest scop, de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari. Tot Paladi Gheorghe, Pozdneacov Petru și o persoană în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, fiind în înțelegere prealabilă, de comun acord cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de organizator și autor pentru procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu drogurile, pe parcursul perioadei de timp cuprinse între lunile septembrie 2014 - martie 2015 au efectuat operațiuni ilegale în vederea păstrării și înstrăinării drogurilor pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, Paladi Gheorghe, în repetate rânduri contacta telefonic persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, cu care negocia comercializarea și păstrarea drogurilor: amfetamină, hașiș și pastile extazy - 3.4 - methylendioximetamphetamini (MDMA) în proporții deosebit de mari. După ce, conform planului criminal stabilit cu membrii grupului criminal organizat, le împărțea în doze mai mici și le comercializa persoanelor dependente de consumul de droguri, printre care și Bagrinovschi Dumitru, care organiza transmiterea acestor substanțe altor membri ai grupului criminal organizat, care se ocupau de înstrăinarea acestora pe teritoriul Republicii Moldova, preponderent în mun. Chișinău. În aceste condiții, Paladi Gheorghe, în perioada de timp cuprinsă între lunile septembrie 2014 - martie 2015, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, a transmis spre realizare droguri sub forma de 1 (un) kilogram de amfetamină și 148.85 grame de hașiș, lui Pozdneacov Petru și persoanei în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, care urmau să le vândă consumatorilor de droguri la diverse prețuri, primind pentru aceasta suma de 10 000 euro. Astfel, Pozdneacov Petru și persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, au comercializat o parte din amfetamina primită de la Paladi Gheorghe consumatorilor de droguri din mun. Chișinău, iar o parte au împărțit-o în câteva pachete și au ascuns-o într- un borcan pe care l-au îngropat în s. XXXXX, r-nul XXXXX, iar fragmentul dreptunghiular de hașiș l-au transmis lui Bagrinovschi Dumitru pentru comercializare. La data de 21 februarie 2015, în rezultatul percheziției corporale efectuate de către membrii grupului de urmărire penală, la cet. Bagrinovschi Dumitru în apropiere de sediul SA ”JLC” pe adresa str. Sarmisegetusa. 90 din mun. Chișinău, a fost depistat și ridicat un fragment dreptunghiular de substanță solidă, împăturită în polietilenă, de culoare cafeniu- închisă, sub formă de plastină cu miros specific, la un capăt fiind farâmițată neuniform. 3 Potrivit raportului de expertiză fizico-chimică nr. 2219 din 23.02.2015, s-a stabilit că substanța solidă cleioasă de culoare cafenie-închisă, presată în formă de brichetă, reprezintă hașiș, care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea substanței narcotice (hașiș), constituie 148.85 grame. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 148.85 grame de hașiș, constituie proporții deosebit de mari. La data de 28 martie 2015, în rezultatul verificării declarațiilor la fața locului efectuate de către membrii grupului de urmărire penală, în păduricea din marginea s. Ciuciuleni, r- nul Hîncești, într-o groapă de lângă un copac, la adâncimea de aproximativ 20 cm de la suprafața solului a fost depistat și ridicat un borcan din sticlă, în care se aflau cinci pachete cu substanță vâscoasă și mai multe pachete cu urme ale unei substanțe albe. Potrivit raportului de expertiză fizico-chimică nr. 3124 din 06.04.2015, s-a stabilit că substanța vâscoasă de culoare albă din cele cinci pachete și depunerile de substanță de culoare albă de pe suprafața celor două pachete din polimer și a fragmentului de pachet din polimer, ridicate la 28.03.2015, în rezultatul verificării declarațiilor la locul comiterii infracțiunii, reprezintă amfetamina, care se atribuie la droguri. Cantitatea substanței psihotrope (amfetamina), recalcul la masa uscată, constituie 238.415 grame (216.487 grame + 21.928 grame). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 238.415 grame de amfetamina, constituie proporții deosebit de mari. Tot el, fiind în înțelegere prealabilă, de comun acord și împreună cu ceilalți membri ai grupului criminal din care face parte, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, acționând în interesele grupului criminal organizat al cărui organizator este, prin intermediul lui Pozdneacov Petru și persoanei în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, i-a comercializat lui Guțu Vadim, de mai multe ori droguri, și anume, amfetamină în proporții deosebit de mari, pentru ce a primit suma de 20 000 lei. Ulterior, Pozdneacov Petru și persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, cunoscând că prin intermediul lui Guțu Vadim ar putea păstra și realiza amfetamina pe care o dețineau și pe care au primit-o de la Paladi Gheorghe, i-au transmis lui Guțu Vadim trei pachețele în care se află substanță sub formă de praf de culoare albă, un pachețel din polietilenă cu depuneri neînsemnate de substanță de culoare albă în interior, despre care știa cu certitudine că reprezintă droguri - amfetamină și un cântar electronic, cu care diviza amfetamina în doze mai mici. 4 La data de 24 martie 2015, în rezultatul percheziției efectuate de către membrii grupului de urmărire penală, la domiciliul lui Guțu Vadim în mun. Chișinău, str. XXXXX, au fost depistate și ridicate obiectele și drogurile – amfetamina, primită de la Pozdneacov Petru și persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă. Potrivit raportului de expertiză fizico-chimică nr. 3019 din 26 martie 2015, s-a stabilit că substanțele sub formă de praf de culoare albă, cu greutate de 27.085 gr., 15.78 gr., 4.787 gr. și 2.125 gr., din patru pachețele, depistate și ridicate la data de 24.03.2015 în cadrul percheziției la domiciliul cet. Vadim Guțu, reprezintă amfetamină, care se referă la substanțele psihotrope, utilizate în scopuri medicinale. Pe suprafață interioară a pachețelului (0.029 gr.) și pe suprafața cântarului electronic (0.0l gr.), care au fost depistate și ridicate tot de acolo, s-a depistat amfetamina, care se referă la substanțele psihotrope, utilizate în scopuri medicale. Cantitatea substanței psihotrope (amfetamina), din obiectele descrise, constituie în total 49.816 gr. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 49.816 gr. de amfetamină, constituie proporții deosebit de mari. Astfel, de către organul de urmărire penală acțiunile lui Pozdneacov Petru și Paladi Gheorghe au fost încadrate juridic în baza art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, adică circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, manifestată prin procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu drogurile, săvârșite de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

Nefiind de acord cu sentința nominalizată, împotriva acesteia au declarat apel: - procurorul, care a solicitat casarea acesteia, rejucarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: Paladi Gheorghe, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (2), art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, cu stabilirea unei pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani și de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (2), art. 46, art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă închisoare pe un termen de 12 ani. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial, lui Paladi Gheorghe să îi fie stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 14 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis. Pozdneacov Petru să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (2), art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, și de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (2), art. 46, art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial, lui 5 Pozdneacov Petru să îi fie stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 13 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis. A dispune confiscarea extinsă a automobilului de model BMW X5 cu n/î KGP 007, ce aparține lui Paladi Gheorghe pus sub sechestru în timpul urmăririi penale, aflat la păstrare la inculpatul Paladi Gheorghe. Pentru a susține cele solicitate în apel, acuzatorul de stat a explicat că în cadrul cercetării judecătorești a fost stabilită existența tuturor semnelor obligatorii ale infracțiunilor incriminate lui Paladi Gheorghe și Pozdneacov Petru în baza art. 248 alin. (5) lit. b), d) și art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, iar sentința pronunțată în această cauză, este una neîntemeiată, ilegală, bazată pe concluzii pripite și pe o apreciere subiectivă și eronată a circumstanțelor de fapt, motiv pentru care aceasta urmează a fi casată, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță. În acest sens, s-a menționat că instanța greșit și-a argumentat soluția de a reîncadra juridic acțiunile lui Pozdneacov Petru din cele ale art. 2171 alin. (4) în cele ale art. 323 Cod penal, de vreme ce însuși inculpatul prin declarațiile sale și-a recunoscut vina în răspândirea drogurilor, și nu de favorizare a acțiunilor altor persoane, or favorizarea trebuie să fie dinainte nepromisă − circumstanță care nu se regăsește în acțiunile lui Pozdneacov Petru, întrucât acesta deliberat împacheta, sorta, ascundea și păstra droguri. În aceeași ordine de idei, partea acuzării a mai invocat că, prima instanță nici nu a examinat probatoriul acumulat în cauza penală de învinuire a lui Paladi Gheorghe, dar a dispus încetarea procesului, pe motiv că acesta a fost liberat de răspundere penală în temeiul art. 217 alin. (5) Cod penal. Luând acest fapt ca pe o putere a lucrului judecat, instanța de judecată urma să analizeze și declarațiile de recunoaștere a vinovăției a lui Paladi Gheorghe despre faptul cum a introdus drogurile în proporții deosebit de mari din România în Republica Moldova, precum și să analizeze circumstanțele comiterii infracțiunii de către Pozdneacov Petru. La fel, a fost criticată și soluția de respingere a demersului de a da citire declarațiilor inculpatului Paladi Gheorghe date la urmărirea penală, care erau în contradicție cu cele date în fața instanței, în acest sens fiind invocată și audierea martorului Furdui Ghenadie, prin intermediul căruia urmau a fi examinate declarațiile date de Paladi, însă instanța de fond a respins și această solicitare. Mai invocă acuzarea, că hotărârea prin care Paladi Gheorghe a fost liberat de răspundere penală, nu întrunește rigorile stipulate în art. 217 alin. (5) Cod penal, or, Paladi Gheorghe a contribuit la identificarea câtorva realizatori de droguri de un nivel mult mai mic decât gruparea criminală din care face parte el personal. Totuși, el nu a divulgat careva informație relevantă pentru destructurarea membrilor grupării din care face parte personal și cu care a săvârșit infracțiunile incriminate. Prin urmare, instanța a admis neîntemeiat versiunea inculpaților Paladi Gheorghe și Pozdneacov Petru, apreciindu-le ca fiind veridice; 6 - avocatul Bordian Radion în numele inculpatului Pozdneacov Petru, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Pozdneacov Petru să fie achitat în temeiul art. 390 alin. (l) pct. 3) Cod de procedură penală, pe motiv că fapta incriminată prevăzută la art. 323 Cod penal nu întrunește elementele infracțiunii. Prin urmare, apărătorul a relatat că unica probă relevantă pentru a încadra acțiunile lui Pozdneacov Petru în baza art. 323 Cod penal, constituie declarațiile proprii ale inculpatulul Pozdneacov Petru, cât și a martorulul Bagrinovschi Dumitru, care a relatat în cadrul ședinței de judecată, că el a primit hașișul de la Pavel Pozdneacov. A mai notat apelantul că, declarațiile inculpatulul nu pot fi puse la baza autoacuzării sale, motiv pentru care, Pozdneacov Petru nu putea fi recunoscut culpabil nici în baza elementelor acestei infracțiuni, or probele administrate de către organul de urmărire penală și susținute de acuzatorul de stat, puse la dispoziția instanței, nu dau temei la o stabilire sigură a vinovăției lui Pozdneacov Petru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 323 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2020, apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări. 3.1. În vederea adoptării soluției pronunțate în cauza penală vizată, instanța de apel, analizând declarațiile inculpaților Pozdneacov Petru, Paladi Gheorghe, declarațiile martorilor Bagrinovschi Dumitru, Carțîn Maxim, Plăcintă Eugeniu, Călugăreanu Tatiana și Argatu Vasile, procesele verbale de ridicare, procesele verbale de percheziție, rapoartele de expertiză efectuate în cadrul urmării penale, și apreciindu-le din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, a ajuns la concluzia că ele nu demonstrează vina inculpaților Pozdneacov Petru și Paladi Gheorghe în comiterea infracțiunii imputate de acuzatorul de stat în baza art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, iar prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept. Având în vedere cele statuate, instanța de apel s-a referit la declarațiile martorilor Carțîn Maxim, Călugăreanu Tatiana și Plăcintă Eugeniu, stabilind din relatările acestora că, împreună cu inculpatul Paladi Gheorghe au ieșit din țară, deplasându-se la un mall din or. Iași, România, iar pe perioada aflării în orașul Iași nu s-au separat, au petrecut timpul împreună inclusiv au trecut un control riguros la frontiera vamală, din motiv că mașina era destul de masivă și sânt persoane care transportă țigări peste forntiera vamală, însă careva abateri la ei nu au fost depistate. În același context, instanța de apel a considerat întemeiată concluzia primei instanțe formată și în baza informației parvenită de la Poliția de Frontieră a Republicii Moldova, din care rezultă că Paladi Gheorghe și Pozdneacov Petru nu au traversat niciodată împreună sau în aceeași zi frontiera de stat. Totodată, corect s-a remarcat că potrivit rechizitoriului, deplasarea în România a avut 7 loc cu un automobil de model ”Peugeot 307” de culoare albă, însă în cadrul ședinței de judecată acest lucru nu a fost confirmat. Nu în ultimul rând, instanța a precizat că învinuirea înaintată în baza art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, poartă un caracter abstract bazat pe presupuneri, or actul de învinuire nu conține date despre metoda prin care a fost comisă infracțiunea, iar divergențele ce s-au conținut în actul de învinuire nu au fost înlăturate în cadrul urmăririi penale, din care considerente orice dubiu urmează a fi interpretat în favoarea inculpaților. Cu referire la acuzația de complicitate înaintată inculpaților Pozdneacov Petru și Paladi Gheorghe, ca fiind membri ai unui grup criminal organizat, care puneau în circulație drogurile și comiteau contrabanda acestora, instanța de apel a susținut poziția primei instanțe precum că nu a fost posibil de stabilit coautoratul lui Pozdneacov Petru și Pozdneacov Pavel în punerea în circulație a drogurilor și coautoratul lui Paladi Gheorghe și Pozdneacov Petru în contrabanda cu droguri. Or, corect s-a relevat, că existența participației la calificarea infracțiunii este condiționată de pluritatea de infractori, adică să contribuie la comiterea uneia și aceleiași infracțiuni două sau mai multe persoane în calitate de autor, instigator, organizator sau complice. Aceștia trebuie să întrunească condițiile art. 42 Cod penal, adică să fie constatată indubitabil legătura subiectivă între participanți, că persoanele au cooperat cu intenție la comiterea infracțiunii. Astfel, dacă nu există intenția comună, atunci nu există nici participația propriu-zisă. Intenția participantului sub aspectul prevederii se caracterizează prin faptul, că acesta cunoștea acțiunea, inacțiunea pe care urmează să o comită autorul și că ea produce o anumită urmare periculoasă prevăzută de legea penală. Prin urmare, instanța de apel a conchis că nici declarațiile martorilor și nici o altă probă materială invocată de partea acuzării nu indică la faptul, că aceștia au constituit o reuniune stabilă și că au întreprins acțiuni de cooperare intenționată dintre Paladi Gheorghe și Pozdneacov Petru în comiterea pretinsei infracțiuni de contrabandă, circumstanțe ce indică că în învinuire lipsește indicarea legăturilor existente între membrii grupului criminal organizat, lipsește constatarea existenței comunității obiective și subiective create în scopul săvârșirii unei sau mai multor infracțiuni, lipsește indicarea scopului pretinsului grup criminal organizat. Astfel că, lipsa stabilirii unei legături strânse și permanente între inculpați, cât și metodelor individuale, specifice activității acestora, lipsa constatării unei anumite comunități obiective și subiective în scopul săvârșirii unei sau mai multor infracțiuni, lipsa scopului unic al grupului criminal organizat, confirmă neclaritatea învinuirii înaintate. Cu referire la capătul de învinuire înaintat lui Paladi Gheorghe în baza art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, instanța de apel a reținut că prin ordonanța procurorului Procuraturii Generale, Zgureanu Alexandru din 28.12.2015, în privința lui Paladi Gheorghe s-a dispus liberarea de răspundere penală cu aplicarea prevederilor art. 217 alin. (5) Cod 8 penal. Ulterior, prin ordonanța Procurorului General din 13.03.2017, ordonanța procuro- rului Procuraturii Generale, Alexandru Zgureanu din 28.12.2015 a fost anulată în temeiul art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală, pe motivul apariției unor fapte noi. Astfel, din materialele cauzei rezultă că, ordonanța Procurorului General din 13.03.2017 a fost contestată de către avocat în interesele lui Paladi Gheorghe, în ordinea prevederilor art. 313 Cod de procedură penală, solicitându-se anularea acesteia, astfel că examinarea plângerii date, prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 27.04.2017, a fost declinată în favoarea instanței de judecată căreia i-a fost deferită judecarea fondului cauzei penale. Prin urmare, instanța de apel a considerat ca fiind întemeiată concluzia instanței de fond precum că ordonanța Procurorului General contravine prevederilor art. 22 Cod de procedură penală și soluția de anulare a ordonanței procurorului General din 13 martie 2017, prin care a fost anulată ordonanța procurorului Procuraturii Generale, Zgureanu Alexandru din 28.12.2015. În sensul dat, a remarcat că însuși acuzatorul de stat a pus la baza vinovăției inculpatului Paladi Gheorghe în săvârșirea infracțiunilor incriminate, declarațiile acestuia din 31.03.2015 date în calitate de bănuit (f.d. 4-9, vol. II), în care ultimul declara despre procurarea drogurilor de la un cetățean al României, adică despre aceste circumstanțe s-a adus la cunoștința organului de urmărire penală încă în anul 2015 și nu abia la 06.03.2017, cum se indică în ordonanța procurorului General din 13.03.2017. Făcând o concluzie asupra celor reținute la caz, instanța de apel a subliniat că omisiunile sau erorile autorităților trebuie să servească în beneficiul bănuitului, învinuitului, inculpatului. Cu alte cuvinte, riscul oricărei erori comise de organul de urmărire penală, sau chiar de o instanță, urmează să fie suportat de către stat, iar corectarea acesteia nu trebuie să fie pusă în sarcina persoanei în cauză. În continuare, cu referire la criticile invocate de către avocat în numele inculpatului Pozdneacov Petru și de către procuror, privind reîncadrarea acțiunilor inculpatului Pozdneacov Petru în prevederile art. 323 Cod penal, instanța de ape le-a respins ca nefondate și a constatat că concluzia primei instanțe în acest sens este întemeiată, or corect s-a reținut că acțiunile ce țin de punerea în circulație a drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor acestora și a precursorilor nu se referă la persoana inculpatului Pozdneacov Petru, ci se referă la persoana în privința căruia cauza penală a fost disjunsă, cât și în privința lui Bagrinovschi Dumitru. Astfel că, prima instanță just a concluzionat că în urma perchezițiilor efectuate la mai multe locuri de domiciliu temporar ale lui Pozdneacov Petru careva droguri, etnobotanice sau analoage ale acestora și a precursorilor lor nu au fost depistate. Mai mult, din declarațiile martorului Bagrinovschi Dumitru și inclusiv Guțu Vadim (declarațiile cărora au fost date citire în sedința de judecată a instanței de apel), rezultă că Pozdneacov Pavel, era cel inițiat în circulația substanțelor narcotice. 9 Așadar, probele administrate de acuzare nu confirmă vinovăția inculpatului Pozdneacov Petru de punere în circulație a substanțelor narcotice, ci reflectă acțiunile altor persoane, iar complicitatea lor, cât și existența grupului criminal organizat nu s-a demonstrat. Or, partea acuzării nu a prezentat instanței nici o probă directă ce ar demonstra vinovăția inculpatului Pozdneacov Petru în circulația ilegală a substanțelor narcotice ce presupune elaborarea, producerea, fabricarea, extragerea, prelucrarea, deținerea, păstrarea, eliberarea, comercializarea, distribuirea, procurarea, livrarea, expedierea, importul, exportul sau nimicirea lor. La individualizarea pedepsei penale, instanța de apel a reținut faptul că nu au fost stabilite careva circumstanțe agravante și nici circumstanțe atenuante și că infracțiunea prevăzută de art. 323 Cod penal se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare. În acest mod, instanța a considerat ca fiind legală și echitabilă pedeapsa stabilită inculpatului Pozdneacov Petru, iar executarea acesteia în condiții neprivative de libertate, va fi pe măsură să atingă scopul legii penale, să restabilească echitatea socială, să corecteze persoana inculpatului și să prevină săvârșirea de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și din partea altor persoane.

Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului declarat, recurentul indică faptul că martorul Bagrinovschi Dumitru a relatat atât la urmărirea penală, cât și în instanțele de fond că „...au mers acasă la Petru Pozdneacov, Petru a ieșit afară și au procurat 3 pastile de culoare albastră în formă asemănătoare ca o caracatiță, la prețul de 150 lei bucata, după care s-au întors înapoi la acea zi de naștere. Atunci el cu Petru Pozdneacov nu a vorbit nimic, tratativele le-a dus Vaseatka... Știind că Vaseatka a vobit cu Petru Pozdneacov despre el, el a mers de unul singur la Petru Pozdneacov acasă în ogradă și i-a dat banii în sumă de 1050 lei. Petru Pozdneacov a numărat banii și i-a spus să-l aștepte vreo 5 minute. A plecat într-o direcție necunoscută și a revenit peste cinci minute. El i-a dat 7 pastile extazy de culoare roz, rotunde cu o inimioară încrustată pe ea, după care a plecat... Totodată, el i-a spus lui Denis că la dânsul este la păstrare o bucată de hașiș. Denis l-a întrebat cât vrea pe dânsa, la ce el i-a răspuns că trebuie să întrebe băieții care i-au dat-o care e prețul. Imediat l-a sunat pe Petru Pozdneacov și l-a întrebat cât vrea pe plita cu hașiș, la ce Petru Pozdneacov pe telefon i-a spus că prețul ei este de 500 euro, din care 50 de euro vor fi ai lui pentru faptul că a păstrat-o. El i-a spus lui Denis depsre prețul de 500 euro pentru plita de hașiș și ultimul a fost de acord să o cumpere.” Nu mai puțin concludente sânt declarațiile martorului Guțu Vadim, care a relatat că „...Astfel, în urma discuțiilor respective, Pozdneacov Petru i-a făcut cunoștință cu vărul lui - Pozdneacov Pavel. Aceștia i-au propus să-i vândă amfetamină cu 500 lei gramul, iar el ulterior urma 10 să-l vândă cu prețul care dorea. Pozdneacov Petru i-a zis că el va ține legătura doar cu Pozdneacov Pavel. Prin urmare Pozdneacov Pavel venea la dânsul și-i aducea câte 20-30 grame de amfetamină. Tot acesta i-a adus și cântarul electronic de culoare sură, cu care urma să cântărească marfa. Când Pozdneacov Petru venea la dânsul, acesta mai avea cu el și capsule de anabolice de culoare sură combinată cu negru sau albastru întunecat. Ei desfaceau capsulele și amestecau cu amfetamina, pentru a nu perde în gramaj, deoarece amfetamina se evapora în proporție de 40 %, după care o întăreau și o puneau în frigider.” Astfel, fiind audiați în calitate de martori atât Bagrinovschi Dumitru, cât și Guțu Vadim, au confirmat circumstanțele puse la baza actului de învinuire. Chiar dacă de către acuzare nu a fost posibil să asigure în apel prezența lui Guțu Vadim și Bagrinovschi Dumitru, de către procuror au fost întreprinse toate acțiunile posibile în vederea asigurării prezenței în fața instanței a acestor martori, însă acest fapt nu a fost posibil de realizat. Totuși, declarațiile lui Guțu Vadim sânt conținute în procesele verbale de audiere a învinuitului, care au fost recunoscute în calitate de probe la cauza penală de învinuire a acestuia din urmă, de către o altă instanță de judecată. Aceeași situație se regăsește și prin analiza declarațiilor lui Pozdneacov Pavel, care nu a putut fi audiat în ședința de judecată pe motiv că se află anunțat în căutare, iar locul aflării lui, la moment nu este cunoscut. Nu în ultimul rând, este de menționat și faptul că în cadrul urmăririi penale, inculpații Pozdneacov Pavel și Pozdneacov Petru, precum și Paladi Gheorghe au depus declarații cu privire la rolul pe care l-au avut în activitatea grupării criminale. Mai consideră partea acuzării că, urmau a fi apreciate critic declarațiile martorilor prezentați la inițiativa lui Paladi Gheorghe în instanța de fond, or fiecare din ei au depus declarații în favoarea acestuia, confirmând că sânt în relații apropiate, de amiciție, circumstanțe care le impun compasiunea referitor la situația în care se află prietenul său. Anume acest fapt pune la îndoială obiectivitatea acestor declarații cu referire la introducerea amfetaminei de către Paladi Gheorghe în Republica Moldova din România. Aceste declarații au fost date urmărindu-se un singur scop − evitarea răspunderii penale de către Paladi Gheorghe. 4.1. Pe marginea recursului declarat de procuror, a depus referință avocatul Pascal Iuliana în numele inculpatului Paladi Gheorghe, care a solicitat respingerea acestuia, cu menținerea deciziei contestate.

Judecând recursul în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța 11 de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau contravențional au fost corect aplicate. Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. Revenind la textul recursului ordinar declarat de către procuror se constată, că recurentul invocă temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, evidențiind faptul, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția cât și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. La acest capitol, Colegiul menționează că hotărârile pronunțate de către instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. Revenind la cauza dedusă judecății, instanța de recurs constată că prima instanță a stabilit următoarea faptă criminală în sarcina inculpatului Pozdneacov Petru, care a fost încadrată juridic în baza art. 323 Cod penal: Pozdneacov Petru, în perioada de timp cuprinsă între lunile septembrie 2014 - martie 2015 a favorizat punerea în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, și anume a contribuit la împărțirea amfetaminei, prin contribuirea la 12 împachetarea acestora și ascunderea într-un borcan îngropat în s. Ciuciuleni, r-nul Hîncești, de către persoane în privința cărora cauza penală a fost disjunsă, iar fragmentul dreptunghiular de hașiș fiind transmis lui Bagrinovschi Dumitru pentru comercializare. În opinia instanței de recurs fapta reținută nu se referă la infracțiunea prevăzută la art. 323 alin. (1) Cod penal, nefiind indicat prin ce anume s-a manifestat acțiunea lui Pozdneacov Petru de favorizare a infracțiunii deosebit de grave. În acest sens, Colegiul penal consideră necesar de a preciza că prin favorizare se înțelege tăinuirea infractorului, a instrumentelor, mijloacelor de săvârșire a infracțiunii, ascunderea sau distrugerea urmelor infracțiunii, ascunderea bunurilor dobândite pe cale criminală. În același timp, se impune a concretiza că linia de demarcație între complicitate și favorizare se referă la faptul că favorizarea trebuie să fie nepromisă din timp, în cazul în care a fost promisă din timp, acțiunea făptuitorului devine complicitate la infracțiunea comisă de autorul acesteia. Altfel spus, complicele cunoaște din timp când, cum și unde autorul va comite infracțiunea, pe când favorizatorul nu știe nimic despre aceasta. Favorizatorul ia cunoștință de toate aceastea numai după săvârșirea faptei prejudiciabile. Din materialele cauzei, direct din declarațiile inculpatului Pozdneacov Petru rezultă că acesta cunoștea cu certitudine despre faptul că Pozdneacov Pavel, practica comercializarea și punerea în circulație a amfetaminei, pastilelor extazy și hașișului. Mai mult de atât, tot din aceleași declarații date instanței de judecată acesta a relatat că: „...Cunoaște însă, că Bagrinovschi Dumitru consuma substanțe narcotice, așa se vorbea prin curte. Personal lui Bagrinovschi Dumitru nu i-a transmis niciodată substanțe narcotice, doar i-a făcut cunoștință cu Pavel Pozdneacov.” (f.d. 155, vol. IX). Cele consemnate mai sus, demonstrează în mod incontestabil că Pozdneacov Petru cunoștea despre activitatea criminală pe care o practica Pozdneacov Pavel, făcându-i cunoștință cu consumatorii de droguri, adică cu „potențialii clienți”. În contrast, Colegiul lărgit consideră pripite și eronate concluziile instanțelor ierarhic inferioare, care la baza achitării și reîncadrării juridice a faptelor comise de Pozdneacov Petru au reținut că în urma perchezițiilor efectuate la domiciliile acestuia nu au fost ridicate careva substanțe narcotice sau psihotrope, iar din declarațiile martorilor, cât și a inculpatului, se afirmă că Pozdneacov Petru nu a comercializat niciodată asemenea substanțe, întrucât aceasta se înfăptuia de către Pozdneacov Pavel. Pe lângă aceasta, Colegiul penal atestă că au rămas fără apreciere din partea instanțelor de fond, declarațiile martorului Bagrinovschi Dumitru, care descrie amănunțit acțiunile inculpatului Pozdneacov Petru. Astfel că, Bagrinoschi Dumitru a mers de unul singur la Petru Pozdneacov acasă în ogradă și i-a dat banii în sumă de 1050 lei. Petru Pozdneacov a numărat banii și i-a spus să-l aștepte vreo 5 minute. A plecat într-o direcție necunoscută și a revenit peste cinci minute. El i-a dat 7 pastile extazy de culoare roz, rotunde cu o inimioară încrustată pe ea, după care 13 el a plecat…l-a contactat pe Pozdneacov Petru care i-a spus că plita de hașiș costă 500 euro, dintre care 50 de euro sunt ai lui…A doua zi, întâmplător s-a întilnit cu Pozdneacov Petru, care i-a zis că poate să facă rost de 35 kg de hașiș pe săptămână (f.d. 156, vol. IX). Din aceleași considerente enunțate mai sus, instanța de recurs nu poate reține ca fiind justificată concluzia instanței de apel referitoare la lipsa participației, și anume, grup criminal organizat, prin care se afirmă că la caz, lipsește legătura subiectivă între participanți, adică persoanele nu au cooperat cu intenție unică la comiterea infracțiunii de comercializare și distribuire a substanțelor narcotice (a se vedea pct. 3.1 din prezenta decizie). Subsidiar, Colegiul penal precizează că, soluția primei instanțe prin care cauza penală reluată în privința lui Paladi Gheorghe Ion prin ordonanța Procurorului General din 13.03.2017 în temeiul art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal a fost încetată − este una confuză și vagă. Mai mult de atât, deși prima instanță a decis anularea ordonanței Procurorului General din 13.03.2017, prin menționarea faptului dat în partea descriptivă a sentinței, această soluție nu se regăsește în partea dispozitivă a hotărârii pronunțate de către această instanță. Astfel, punctele de reper consemnate în prezenta decizie, formează concluzia că prima instanță s-a referit în mod selectiv asupra unor probe din dosar, fapt care a lăsat fără soluționare fondul cauzei, deoarece instanța de judecată nu a cercetat și verificat minuțios și obiectiv fiecare probă separat sub toate aspectele, prin prisma pertinenței, concludenții, iar în ansamblu − din punct de vedere al coroborării lor. Concomitent, instanța de apel, prin menținerea sentinței primei instanțe, nu a supus unei analize obiective cumulul de probe adus în susținerea capetelor de învinuire înaintate inculpaților Paladi Gheorghe și Pozdneacov Petru, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, dând apreciere declarațiilor inculpaților și credibilitate stării de fapt relatate de aceștia, concluzionând că acuzarea nu a prezentat probe suficiente pentru confirmarea vinovăției acestora în comiterea infracțiunilor incriminate prin actul de învinuire. Din considerentele menționate, Colegiul lărgit conchide că, instanța de apel nu a judecat fondul cauzei, ci doar s-a limitat la motivarea soluției de menținere a sentinței, considerând că concluziile acesteia sânt întemeiate, fiind omis faptul că sentința conține divergențe și erori judiciare, care nu pot fi corectate de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece această instanță nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind instanța ce a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale. Astfel că, în prezenta cauză penală, instanța de recurs stabilește ca fiind incidente temeiurile pentru recurs prescrise la art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, și din aceste motive consideră necesar de a admite recursul de pe rol, cu casarea deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de rejudecare și 14 limitele acesteia, să se pronunțe în modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legale asupra motivelor indicate în apelurile declarate, să cerceteze, să verifice și să aprecieze detaliat probele administrate pe parcursul procesului penal, în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o apreciere obiectivă, să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, ținând cont și de motivele casării deciziei atacate și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2020, în cauza penală în privința lui Pozdneacov Petru XXXXX și Paladi Gheorghe XXXXX și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Pronunțată integral la 16 decembrie 2021. Președinte Nadejda Toma Judecători Ion Guzun Liliana Catan Iurie Diaconu Victor Boico 15