1ra-1588/2022 — Art. 145 alin. 1 CP

Prima instanță: 16.08.2021-15.03.2022;

Instanța de apel: 08.04.2022-28.09.2022;

Instanța de recurs: 21.11.2022-21.11.2023. CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 15 martie 2022 Silion Veaceslav a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.145 alin.(1) Cod penal, la 13 (treisprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. S-a dispus încasarea de la Silion Veaceslav, suma de 65 364 (șaizeci și cinci mii trei sute șaizeci și patru) lei în beneficiul statului, cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizelor judiciare. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1.1. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Silion Veaceslav în noaptea de 25 spre 26 aprilie 2021, aflând-se în xxxxx la domiciliul lui Praporșcic Petru, ambii fiind în stare de ebrietate alcoolică, în urma unui conflict inițiat, urmărind scopul de a omorî persoana, intenționat i-a aplicat mai multe lovituri lui Praporșcic Petru cu un corp contondent dur cu suprafața vulnerantă limitată. Astfel, victimei Praporșcic Petru i-au fost cauzate traumatism craniu-cerebral deschis cu fractura înfundată a osului temporal pe stânga, contuzie cerebrală, hemoragie subdurală lichidă, hemoragie subarahnoidală difuză, plagă contuză la țesuturile moi a capului în regiunea front- temporală stânga, care conform raportului de expertiză judiciară nr.202120C0067 din 02.06.2021 se califică ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață, care au dus la decesul persoanei. 1 Prin acțiunile sale intenționate, Silion Veaceslav a comis omorul unei persoane, infracțiune prevăzută de art.145 alin.(1) Cod penal. 2. Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Fortuna Dumitru în interesele inculpatului Silion Veaceslav, de către inculpatul Silion Veaceslav și de către procurorul în Procuratura r-nului Ungheni, Ciugureanu Maxim. 2.1. Avocatul Fortuna Dumitru în cerere de apel a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Silion Veaceslav să fie achitat din lipsa elementelor componenței de infracțiune, sau din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. În motivarea apelului apărarea a indicat că: - urmare a administrării probelor menționate în actul de învinuire, acestea sunt doar indirecte, care de fapt au dovedit nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii încriminate. Însă, în partea descriptivă a sentinței, instanța de judecată eronat a constatat că, „inculpatul a acționat cu intenție în producerea omorului, promovând o conduită care denotă incontestabil dorința de lipsire de viată a victimei”; - instanța de fond eronat a stabilit vinovăția lui Silion Veaceslav și neîntemeiat a stabilit o pedeapsă prea aspră de 13 ani, fără a ține cont de cumulul de circumstanțe cercetate în cadrul ședinței de judecată, cum ar fi relațiile de prietenie și suport reciproc între inculpat și victimă, boala inculpatului, subiectul inițierii conflictului. În această ordine de idei, enunță că, întru confirmarea învinuirii acuzatorul de stat urma să probeze toate argumentele invocate în învinuire, cu confirmarea existenței a tuturor elementelor și semnelor componenței de infracțiune încriminate inculpatului; - necătând la faptul că în cadrul ședinței de judecată nu a fost probat nici un semn și element a componenței de infracțiune, descrise în actul de învinuire, instanța a stabilit vinovăția inculpatului Silion Veaceslav, axându-se pe declarațiile succesorului părții vătămate, martorilor audiați, precum și a înscrisurilor anexate la materialele dosarului penal, care au fost date citirii parțiale în ședința de judecată. Declară că, dacă se analizează în ansamblu declarațiile martorilor prezentate, se constată ferm că inculpatul era prieten cu victima, precum si faptul că ultimul în data de 24.04.21 într-adevăr a fost în ospeție la partea vătămată Praporșcic Petru, fapt care nici nu a fost negat de inculpat. Potrivit declarațiilor martorilor, la fel s-a stabili că decedatul Praporșic Petru a mai avut careva conflicte cu A. Pînzaru și I. Praporșcic, acțiunile cărora nu au fost examinate minuțios, întru confirmarea sau infirmarea prezentei acestora la conflict; - instanța de judecată în nici un fel nu s-a referit la înscrisurile prezentate referitor la telefonul mobil a inculpatului, care a dispărut/sau a fost sustras de la fața locului, circumstanță importantă pe caz, or anume depistarea acestui telefon ar stabili prezența și altor persoane în casa decedatului în noaptea de 25 spre 26.04.2022; - potrivit probelor pe care s-a axat instanța de judecată la pronunțarea sentinței de condamnare, nu au confirmat comiterea intenționată a omorului de către Silion Veaceslav, toate probele, fiind unele indirecte, care au confirmat prezența inculpatului în ziua respectivă la domiciliul decedatului; - prin expertizele efectuate la fel nu s-a stabilit vinovăția inculpatului Silion Veaceslav în comiterea infracțiunii încriminate. Astfel, analizând concluziile raportului 2 de expertiză judiciară nr.202120C0067 din 02.06.2021, se constată cert faptul că de către expert nu a fost stabilite obiectele cu care au fost provocate vătămările corporale, și în special cu corpurile delicte ridicate (toporul si căldarea). Un factor nu mai puțin important este faptul că expertul ferm sa expus că vătămările corporale au fost provocate în timp ce victima și agresorul se aflau pe poziții vertical față în față, circumstanță care exclude evident circumstanțele invocate în actul de învinuire, care evident determină calificarea greșită a acțiunilor inculpatului; - fiind audiat în cadrul ședinței expertul A. Panici, acesta a confirmat că, la expertiza efectuată, de către organul de urmărire penală nu au fost prezentate careva obiecte (corpuri delicte) întru constatarea dacă vătămările corporale depistate la cadavru puteau sau nu fi provocate de anume aceste obiecte. La fel, acesta a declarat dacă i se prezentau așa obiecte, ar fi spus cu certitudine dacă cu aceste obiecte au fost provocate vătămările. Expertul a susținut că ora decesului nu a fost stabilită, pe motiv că cadavrul a fost prezentat peste 24 ore, fapt ce face imposibilă stabilirea orei decesului. La fel acesta susține că vătămările corporale depistate la cadavru, puteau fi provocate cu un obiect dur contondent, fier, lemn, sau altceva. Vătămările corporale au fost produse fiind poziționată victima și agresorul vertical față în față, cu mici devieri. Potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 20210500149 din 19.05.2021, expertul nu a putut determina apartenența de grup a sângelui depistat în casă. La fel, prin aceiași expertiză, expertul nu a depistat careva particule de sânge pe toporul (corp delict). Pe căldarea prezentată la examinare, au fost depistate două obiecte filiforme, care se remit cu obiectele de cercetare prezentate; - în cadrul ședinței de judecată, nici la insistența acuzatorului de stat și nici la solicitarea instanței de judecată, nu au fost prezentate și examinate corpurile delicte (toporul și căldarea), cu care s-a săvârșit infracțiunea și deci - nu pot sta la baza pronunțării unei sentințe. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-1920 din 02.06.2021, la fața locului sau depistat multiple urme papilare, care nu au fost valabile pentru identificarea persoanei, doar pe fragmentul de lemn ridicată de la fața locului s-a depistat o amprentă digitală, care a fost creată a Silion Veaceslav. La fel ca și alte expertize, precizează că, acesta nu a confirmat sau probat comiterea infracțiunii de Silion Veaceslav, (doar prezența acestuia la fata locului, până la sau după comiterea omorului. Mai mult, înseși Silion Veaceslav a menționat că, la data de 26.04.21 dimineața când a venit la domiciliul lui Praporșcic Petru, s-a rezemat de ușă și ușor, cu mâna murdară de sângele său. Anume în aceste circumstanțe a fost lăsat urma papilară, de care Silion Veaceslav nici nu a negat; - potrivit raportului de expertiză judiciară nr.202136S0060 din 29.07.21, deși Silion Veaceslav a fost recunoscut responsabil de fapta încriminată, experții au constatat la acesta „Tulburare de personalitate organică”. În asemenea circumstanțe, este credibil că, într-adevăr, a fost lovit de cineva și din acest motiv nu ține minte circumstanțele cazului; - analizând minuțios probele administrate, pe care acuzatorul de stat și instanța de fond le consideră pertinente și concludente, s-a stabilit cu certitudine că nici o probă administrată în instanța de fond, nu a probat semnele calificative ale componenței de 3 infracțiune încriminată. Reiterează că, nici una din semnele calificative enunțate în actul de învinuire, a laturii subiective și a laturii obiective, nu au fost probate de acuzatorul de stat; - reieșind din probele administrate, nu s-a confirmat că, Praporșcic Petru a fost omorât anume cu ajutorul obiectelor (topor, căldare). Adică, partea acuzării nu a probat învinuirea în circumstanțele descrise. Probatoriul doar confirmă că, în seara de 25.04.2021, Silion Veaceslav a fost în casa lui Praporșcic Petru. Instanța în mod eronat a stabilit că inculpatul a promovat o conduită care denotă incontestabil dorința de a lipsi de viată victima, bazându-se de rezultatele expertizelor incomplete, care nu au putut delimita grupele de sânge depistate pe hainele lui Silon Veaceslav; - la fel, din probele administrate, nu a fost stabilită ora provocării vătămărilor corporale și decesului victimei, dacă la acea oră inculpatul se mai afla în casa decedatului sau nu; - nu este clar după care criterii, instanța de fond a constatat intenția lui Silion Veaceslav în comiterea omorului, dacă potrivit declarațiilor martorilor între victimă și inculpat erau relații de prietenie; - la fel, este neclară și critică constatarea instanței privind existența laturii subiective și laturii obiective în acțiunile lui Silion Veaceslav, în comiterea omorului, pe când însăși instanța a exclus ca mijloace de probă (instrumentele), care au servit la comiterea infracțiunii (toporul și căldarea). În atare ipostază, enunță că, reieșind din faptul că au fost excluse instrumentele care au putut servi la comiterea infracțiunii, se constată că soluția instanței este bazată pe declarațiile martorilor, care de iure nu au probat în nici un fel participarea lui Silion Veaceslav la comiterea omorului; - nu este motivată soluția instanței privitor la individualizarea și stabilirea pedepsei inculpatului aspre, de 13 ani închisoare și anume după - care criterii a fost stabilită această pedeapsă, dacă însăși instanța de fond a constatat calificarea greșită a acțiunilor inculpatului precum și a exclus (instrumentele) care au servit la comiterea infracțiunii, numărul loviturilor aplicate cu aceste obiecte; - în cazul dat, prin excluderea sau neidentificarea corpurilor delicte, cu care s-a săvârșit infracțiunea, apare întrebarea cum a fost probată învinuirea lui Silion Veaceslav, or această învinuire este una vădit ilegală. Anume aceste circumstanțe stabilesc lipsa laturii subiective și laturii obiective a infracțiunii, or acestea nu au fost probate. În contextual celor enunțate, declară că, probele acumulate și administrate în această cauză penală nu sunt utile, pertinente și concludente pentru a proba temeiul juridic al răspunderii penale în fapta comisă de inculpat; - în acțiunile lui Silion Veacesav lipsesc elementele componenței de infracțiune, acțiunilor acestuia li s-a dat o încadrare juridică greșită, inculpatul urmând a fi achitat. 2.2 Inculpatul Silion Veaceslav în cererea sa de apel a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului prevăzut pentru prima instanță. 2.3 Procurorul în Procuratura r-nului Ungheni, Ciugureanu Maxim în cererea de apel a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței în partea ce ține de recalificarea acțiunilor inculpatului conform art. 145 alin. (1) Codul penal, rejudecarea cauzei și 4 pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acesta să fie recunoscut vinovat în baza art. 145 alin. (2) lit. e) Codul penal, aplicându-i pedeapsa de 19 ani închisoare în penitenciar de tip închis. În susținerea argumentelor, acuzatorul de stat a invocat că: - în viziunea acuzării, argumentul instanței, că nu poate fi reținut numărul loviturilor aplicate și mijlocul instrumentul comiterii infracțiunii ca topor și căldare deoarece pe partea metalică a toporului ridicat de la Silion Veacesla nu a fost depistat sânge, necesită de menționat, că în cadrul ședinței judiciare a fost audiat în calitate de specialist medicul legist al CML Fălești, Panici Anatolie, care a declarat, că au putut fi aplicate minim trei lovituri care puteau fi aplicate cu muchia toporului. Tot el, anterior, fiind audiat la urmărirea penală a declarat, că traumele cauzate lui Praporșcic Petru puteau fi cauzate cu un obiect dur cu suprafața vulnerantă limitată asemănătoare muchiei de topor. De asemenea, indică că, Panici Anatolie la urmărirea penală a declarat, că după lezarea țesuturilor moi ale capului, care au condiționat hemoragie abundentă puteau fi cauzate și leziuni corporale prin lovire cu căldarea metalică, prezentată spre examinare, ce a fost ridicată în cadrul cercetării la fața locului, îndată după comiterea infracțiunii. În atare circumstanțe, declarațiile specialistului Panici Anatolie depuse judecății, precum că nu i-au fost prezentate obiectele cu care au fost cauzate leziunile victimei Praporșcic Petru, pentru a se expune dacă era posibilă cauzarea vătămărilor corporale cu ele, urmează a fi apreciate critic, deoarece dânsului i-au fost prezentate obiectele respective și el s-a expus privitor la probabilitatea pricinuiții vătămărilor corporale victimei Praporșcic Petru anume cu obiectele prezentate lui; - privitor la argumentul instanței că la momentul comiterii faptei poziția agresorului Silion Veaceslav era față în față cu victima Praporșcic Petru, urmează de menționat, că Silion Veaceslav, fiind audiat în calitate de învinuit a recunoscut, că i-a aplicat lui Praporșcic Petru o lovitură în rezultatul căreia ultimul a căzut jos la podea. Nu-și aduce aminte dacă i-a mai aplicat careva lovituri. Mai mult, concluzia enunțată în raportul de expertiză judiciară 202120C0067 din 02.06.2021, referitor la faptul că poziția victimei față de agresor putea fi față în față nu este una certă și prin urmare nu poate fi reținut că cauzarea vătămărilor victimei Praporșcic Petru putea fi cauzată doar în poziția expusă supra și prin urmare la aprecierea poziției în care au fost aplicate loviturile, instanța urma să ia în considerație totalitatea circumstanțelor în care a fost comisă fapta. Coroborând raportul de expertiză judiciară 202120C0067 din 02.06.2021 prin care victimei Praporșcic Pteru i-a fost cauzat traumatism cranio-cerebral cu fractura înfundată a osului temporal pe stânga, declarațiile lui Silion Veaceslav depuse în calitate de învinuit, circumstanțele reținute în procesul-verbal de cercetare la fața locului din 26.04.2021, s-a stabilit, că la momentul cercetării victima a fost depistată culcată pe spate cu ochii semideschiși. Deci, din cele constatate, rezultă cert că Silion Veaceslav i-a aplicat loviturile cauzatoare de moarte lui Praporșcic Petru în momentul în care acesta era jos și se afla în stare de imposibilitate de a riposta; - de asemenea, instanța nu a apreciat declarațiile specialistului Panici Anatolie în coroborare și cu celelalte probe din dosar, referitor la faptul că victimei i-au fost aplicate 5 în regiunea temporală a craniului, (organ de importanță vitală), cel puțin trei lovituri cu un obiect contondent dur cu suprafață limitată asemănător unui topor. Cele expuse, denotă clar că inculpatul își dorea survenirea decesului victimei Praporșcic Petru. În cazul dat, Silion Vaeceslav cunoștea cu certitudine că victima Praporșcic Petru se afla în respectiva stare, mai mult că până la conflict dânșii au și consumat băuturi alcoolice împreună; - în concluzie, instanța nu a apreciat obiectiv și sub toate aspectele probele acumulate de organul de urmărire penală, îndată după comiterea infracțiunii, dar, a oferit valență declarațiilor specialistului Panici Anatolie și raportului de expertiză întocmit tot de acesta. Înn cazul dat, instanța, a oferit raportului de expertiză și declațiilor expertului medico-legal Panici Anatolie o valoare probatorie mai mare decât cel al altor mijloace de probă. 3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2022, au fost respinse apelurile și menținută sentința. 3.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, la pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Silion Veaceslav a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.145 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și anume prin: - declarațiile succesorului părții vătămate Vîrtosu Elena (f.d.26-27, vol. III); declarațiile martorilor Praporșcic Ilia (f.d.28, vol. III), Vîrtosu Maria (f.d.29, vol. III), Dabija Liuba (f.d.30, vol. III), Coșciug Lucia (f.d.31, Vol. III), Iovu Oleg. (f.d.32, vol. III), Pînzaru Anatolie (f.d.33, vol. III), Comanac Maria (f.d.34, vol. III), Bodrug Veronica (f.d.37-39, vol. III) și Panici Anatolie (f.d.40, vol. III); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 26.04.2021; - procesul-verbal de ridicare și examinare din 26.04.2021; - procesul-verbal de examinare a documentelor din 27.04.2021, prin care a fost examinat tichetul Drager cu seria ARAF 0592 din 26.04.2021 ora 17:47 fiind stabilit că concentrație vaporilor de alcool în aerul expirat de Silion Veaceslav constituie 0,19 mg (f.d.55 vol. I); - procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 28.04.2021 (f.d.66-73, vol. I); - raportul de expertiză judiciară nr.202120C0067 din 02.06.2021 (f.d.83-85, vol. I); - raportul de expertiză judiciară nr.202105O0149 din 19.05.2021 (f.d.94-100, vol. I); - raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-1920 din 02.06.2021 (f.d.111-135, vol. I); - raportul de expertiză judiciară nr.202137A0168 din 15.06.2021 (f.d.153-157, vol. I); - raportul de expertiză judiciară nr.202136S0060 din 29.07.2021 (f.d.173-181, vol. I). Astfel, instanța de apel a conchis că, prima instanță corect a ajuns la concluzia că, la caz nu a fost dovedită vinovăția inculpatului Silion Veaceslav în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2) lit. e) Cod penal, omorul intenționat, conform semnelor calificative „omorul unei persoane, profitând de starea de neputință cunoscută și evidentă a victimei care se datorează altui factor” și corect a reîncadrat acțiunile 6 inculpatului în baza art.145 alin.(1) Cod penal, or, această concluzie este fundamentată pe un cumul de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, așa cum prevăd regulile de apreciere a probelor prevăzute la art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, personalitatea vinovatului fiind susceptibilă supunerii răspunderii penale. În circumstanțele enunțate, examinând materialul probator prezentat de procuror prin prisma argumentelor apelurilor, instanța de apel a considerat dovedit în afara dubiilor rezonabile faptul că, Silion Veaceslav în noaptea de 25 spre 26 aprilie 2021, aflând-se în sat. Măgurele, r-nul Ungheni la domiciliul lui Praporșcic Petru, ambii fiind în stare de ebrietate alcoolică, în urma unui conflict inițiat, urmărind scopul de a omorî persoana, intenționat i-a aplicat mai multe lovituri lui Praporșcic Petru cu un corp dur contondent cu suprafața vulnerantă limitată. Astfel, victimei Praporșcic Petru i-au fost cauzate, traumatism craniu-cerebral deschis cu fractura înfundată a osului temporal pe stingă, contuzie cerebrală, hemoragie subdurală lichidă, hemoragie subarahnoidală difuză, plagă contuză la țesuturile moi a capului în regiunea front-temporală stângă, care conform raportului de expertiză judiciară nr.202120C0067 din 02.06.2021, se califică ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață, care au dus la decesul persoanei. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Silion Veaceslav, prin care acesta nu recunoaște vinovăția, considerându-le ca o metodă de apărare a inculpatului și de a se eschiva de răspundere. Versiunile invocate se combat de întreaga sistemă de probe analizate și apreciate prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, care integral demonstrează vina în comiterea celor imputate. Faptul că, inculpatul Silion Veceslav nu a recunoscut vinovăția în comiterea faptei, nu constituie un temei de achitare a acestuia, or, nerecunoașterea vinovăției este un drept al ultimului, însă nu o circumstanță ce determină soluția de achitare. Rezumând normele de drept în raport cu circumstanțe de fapt constatate, instanța de apel a reținut că, pe parcursul cercetării judecătorești s-a confirmat integral prezența în acțiunile inculpatului Silion Veaceslav a laturii obiective ale infracțiunii de omor intenționat, astfel că în sensul dat, fapta prejudiciabilă fiind realizată prin acțiunea de lipsire ilegală de viață a unei persoane, stabilit prin raportul de expertiză judiciară nr.202120C0067 din data de 02.06.2021. Instanța de apel a considerat că, a fost realizată latura subiectivă a infracțiunii, inculpatul Silion Veaceslav a avut intenție de a-l omorî pe Praporșcic Petru, or, între inculpat și victimă s-a iscat un conflict, motiv pentru care inculpatul a dorit și a admis faptul omorului lui Praporșcic Petru, fapt ce denotă instanței certitudinea privind manifestarea intenției directe la săvârșirea infracțiunii. Totodată, aplicându-i mai multe lovituri lui Praporșcic Petru cu un corp dur contondent cu suprafața vulnerantă limitată, inculpatul a prevăzut consecințele acțiunilor sale și le-a admis, intenționat. Instanța de apel a respins și argumentele precum că, inculpatul Silion Veaceslav nu ar fi săvârșit infracțiunea imputată, sub aspectul că - acuzarea nu ar fi examinat minuțios toate circumstanțele cauzei, nefiind administrate probele, care ar demonstra nevinovăția inculpatului și faptul că, el nu a participat la comiterea infracțiunii, 7 argument care are un caracter declarativ și a fost combătut de către partea acuzării prin ansamblul de probe care confirmă vinovăția acestuia. Susține că, prima instanță just și-a întemeiat sentința în baza declarațiilor martorilor și probelor scrise cercetate în ședința de judecată, iar prin analiza lor cu certitudine se dovedește vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii încriminate, iar acuzațiile sunt bine justificate standardului de dovadă „în afara dubiilor rezonabile”, la această concluzia a ajun instanța de apel din analiza probelor pertinente și concludente, utile administrate în ședința de judecată care nu au fost combătute de către partea apărării, astfel de dovadă rezultă din existența deducerilor suficient de puternice, clare și concordante sau a similarelor prezumției de fapt necombătute, care poate fi luat în considerație de comportamentul părților când sunt obținute dovezile respective. În acest sens, instanța de apel a respins versiunea susținută de avocatul inculpatului Fortuna Dumitru, precum că probatoriul administrat în instanță este insuficient pentru atragerea la răspundere penală a inculpatului, or, aceste afirmații reprezintă prin sine o versiune artificială de apărare care se combate prin probele administrate în cadrul ședinței de judecată și verificate în ședința instanței de apel, pe care instanța de apel le- a însușit și le-a dat apreciere după intima convingere. Dezacordul părții apărării cu sentința este întemeiat doar pe critica modului în care instanța a apreciat probele și circumstanțele cauzei, însă, împrejurările enunțate supra denotă în mod concludent că, prima instanță nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de apelant, hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, a avut loc fapta de săvârșirea căreia a fost învinuit inculpatul, această faptă a fost săvârșită de inculpat, fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, fiind constatată vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii, iar solicitarea formulată prin cererea de apel nu poate fi admisă. Cu referire la motivele invocate de acuzatorul de stat, precum că prima instanță nu a apreciat obiectiv și sub toate aspectele probele acumulate de organul de urmărire penală, îndată după comiterea infracțiunii, dar, a oferit valență declarațiilor specialistului Panici Anatolie și raportului de expertiză oferit de acesta, instanța de apel a relevat că, acest fapt nu poate fi reținut. Aceste afirmații reprezintă o opinie subiectivă, or, în sentința prima instanță corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul recalificării acțiunilor inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(1) Cod penal, luând în considerație că organul de urmărire penală a determinat incorect prezența circumstanței agravante/semnului calificativ „profitând de starea de neputință cunoscută și evidentă a victimei care se datorează altui factor”. În circumstanțele enunțate la audierea expertului Panici Anatolie, instanța de apel a fost solidară cu opinia primei instanțe ce ține de faptul că, la momentul comiterii faptei victima Praporșcic Petru și agresorul Silion Veaceslav puteau fi în poziție verticale a corpului sau aproape de ea, cu mici devieri și exclude calificativul profitând că victima se află la podea și că era în imposibilitatea de a se apăra. Instanța de apel a notat că, în susținerea concluziei vin și elementele de fapt constatate prin raportul de expertiză judiciară nr.202120C0067 din 02.06.2021, conform căreia, la momentul aplicării loviturilor, poziție victimei față de agresor putea 8 fi față în față. La fel, a enunțat că, în învinuirea inculpatului nu poate fi reținut mijlocul (instrumentul) comiterii infracțiunii ,,toporul”, or, conform raportului de expertiză judiciară nr.202105O0149 din data de 19.05.2021, în spălăturile pe firișoare de tifon din petele suspecte de pe partea metalică a toporului, ridicat de la cet. Silion Veaceslav, sânge n-a fost depistat. S-a exclus și numărul loviturilor aplicate victimei cu un obiect contondent dur, precum și mijlocul (instrumentul) comiterii infracțiunii „căldarea”, or, soluționarea acestor întrebări nu au fost puse către experți, deci nu s-au constatat cu certitudine. Instanța de apel a respins argumentul acuzatorului de stat precum că, „declarațiile specialistului Panici Anatolie depuse judecății precum că - nu i-au fost prezentate obiectele cu care au fost cauzate leziunile victimei Praporșcic Petru, pentru a se expune dacă era posibilă cauzarea vătămărilor corporale cu ele, urmează a fi apreciate critic, deoarece dânsului i-au fost prezentate obiectele respective și el s-a expus privitor la probabilitatea pricinuirii vătămărilor corporale victimei Praporșcic Petru anume cu obiectele prezentate lui”. Or, potrivit ordonanței privind dispunerea efectuării expertizei medico-legale din 26.04.2021, s-a pus la dispoziția expertului următoarele: un exemplar al ordonanței și cadavrul cet. Praporșcic Petru. Astfel, în contextul celor relevate, analizând solicitarea privind incriminarea acțiunilor inculpatului conform prevederilor art.145 alin.(2) lit. e) Cod penal, instanța de apel a constatat că, aceasta nu și-a găsit confirmarea la judecarea apelului, lipsind temeiuri de implicare a instanței de apel în sensul casării hotărârii contestate. La individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, instanța de apel a relatat că, instanța de fond, la stabilirea categoriei și termenului de pedeapsă a ținut cont de gravitatea infracțiunii comise, care face parte din categoria celor deosebit grave, comisă cu intenție, de motivul acesteia, de personalitatea inculpatului care la locul de trai se caracterizează negativ, neangajat în câmpul muncii, divorțat, inclusiv de faptul că, anterior inculpatul a fost tras la răspundere penală, antecedentul penal fiind stins. Potrivit materialelor cauzei, inculpatul Silion Veaceslav nu se află la evidenta medicului narcolog și medicului psihiatru. Totodată, nu au fost reținute careva circumstanțe atenuante, nu au fost elucidate careva circumstanțe agravante în sarcina inculpatului. Prin urmare, instanța de apel a atestat că, pedeapsa stabilită inculpatului Silion Veaceslav sub formă de închisoare pe un termen de 13 (treisprezece) ani, cu executare în penitenciar de tip închis, este una echitabilă în coraport cu fapta comisă, fiind numită cu respectarea strictă a prevederilor legislației în vigoare și careva temei de a interveni în sentința, inclusiv, din oficiu lipsește. Cu referire la cheltuielile suportate în cadrul efectuării rapoartelor de expertiză judiciară în cauza penală nominalizată ce constituie 65 364 ,00 lei, instanța de apel a menținut soluția primei instanțe și anume că, cheltuieli date urmează a fi încasate de la inculpatul Silion Veaceslav în beneficiul statului, având în vedere că, la momentul derulării a acțiunilor de urmărire penală aceste cheltuieli au fost suportate de stat, deoarece procesul penal era guvernat de principiul prezumției nevinovăției, iar în situația în care, în cadrul cercetării judecătorești a fost dovedită pe deplin vinovăția 9 inculpatului, ultimul urmează să recupereze cheltuielile judiciare suportate de stat pentru efectuarea la caz a expertizelor judiciare. Totodată, instanța de apel, a apreciat ca fiind întemeiate concluziile instanței de fond, cu referire la soarta corpurilor delicte, care corect a dispus soluționarea acestora, în temeiul prevederilor art.162 Cod de procedură penală.

Decizia instanței de apel este atacată, cu recurs de acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău – Tăut Dorina și de către avocatul Chilat Nicolae în numele inculpatului Silion Veaceslav. 4.1 Acuzatorul de stat, invocând temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță în alt complet de judecată. În motivarea recursului acuzarea indică: - argumentul instanței de fond, susținut de instanța de apel, precum că nu poate fi reținut numărul loviturilor aplicate și mijlocul instrumentului comiterii infracțiunii ca topor și căldare deoarece pe partea metalică a toporului ridicat de la Silion Veaceslav nu a fost depistat sânge, necesită de menționat că, în cadrul ședinței judiciare a fost audiat în calitate de specialist medicul legist al CML Fălești, Panici Anatolie, care a declarat, că au putut fi aplicate minim trei lovituri care puteau fi aplicate cu muchia toporului; - declarațiile specialistului Panici Anatolie depuse judecății, precum că nu i-au fost prezentate obiectele cu care au fost cauzate leziunile victimei Praporșcic Petru, pentru a se expune dacă era posibilă cauzarea vătămărilor corporale cu ele, urmează a fi apreciate în mod critic, deoarece dânsului i-au fost prezentate obiectele respective și el s-a expus privitor la probabilitatea pricinuirii vătămărilor corporale victimei Praporșcic Petru, anume cu obiectele prezentate; - argumentul instanței că, la momentul comiterii faptei, poziție agresorului Silion Veaceslav era față în față cu victima Praporșcic Petru, urmează de menționat, că Silion Veaceslav, fiind audiat în calitate de învinuit a recunoscut, că i-a aplicat lui Praporșcic Petru o lovitură în rezultatul căreia ultimul a căzut jos la podea. Nu-și aduce aminte dacă i-a mai aplicat careva lovituri. Mai mult, concluzia enunțată în raportul de expertiză judiciară 202120C0067 din 02.06.2021, referitor la poziție victimei față de agresor putea fi față în față nu este una certă și prin urmare nu poate fi reținut că cauzarea vătămărilor victimei Praporșcic Petru putea fi cauzată doar în poziție expusă supra și prin urmare la aprecierea poziției în care au fost aplicate loviturile, instanța urma să ia în considerație circumstanțele comiterii faptei; - coroborând raportul de expertiză judiciară nr.202120C0067 din 02.06.2021, conform căruia victimei Praporșcic Pteru i-a fost cauzat traumatism craniu-cerebral cu fractura înfundată a osului temporal pe stânga, declarațiile lui Silion Veaceslav depuse în calitate de învinuit, circumstanțele reținute în procesul-verbal de cercetare la fața locului din 26.04.2021, s-a stabilit că - la momentul cercetării, victima a fost depistată culcată pe spate cu ochii semideschiși; 10 - din cele constatate, rezultă cert că, Silion Veaceslav i-a aplicat loviturile cauzatoare de moarte lui Praporșcic Petru, în momentul în care acesta era jos și se afla în stare de imposibilitate de a riposta; - instanțele nu au apreciat declarațiile specialistului Panici Anatolie - în coroborare cu celelalte probe din dosar, referitor la faptul că victimei i-au fost aplicate în regiunea temporală a craniului (organ de importantă vitală), cel puțin trei lovituri cu un obiect contondent dur cu suprafață limitată, asemănător unui topor. Cele expuse, denotă clar că inculpatul își dorea survenirea decesului victimei Praporșcic Petru. 4.2 Apărarea, invocând temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea deciziei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Silion Veaceslav să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(1) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, sau dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. În motivarea recursului apărarea indică: - potrivit declarațiilor martorilor, s-a constatat ferm că, Silion Veaceslav era prieten cu victima Praporșcic Petru, precum și faptul că, la data de 24.04.2021 Silion într-adevăr a fost în ospeție la victimă, fapt care nici nu a fost negat de Silion. Potrivit declarațiilor martorilor, de asemenea s-a stabilit că decedatul Praporșcic Petru a mai avut conflicte cu Pînzaru Anatolie (cumătrul lui Praporșcic Petru) și cu Praporșcic Ilie (fratele victimei), acțiunile cărora nu au fost examinate amănunțit, întru confirmarea sau infirmarea prezentei acestora la conflict; - instanța de apel nu a atras atenția și nu a luat în considerație declarațiile lui Silion Veaceslav potrivit cărora, tanti Valea, cu o zi înainte, i-ar fi spus că, Praporșcic Petru are un conflict și mai nu se bate cu fratele său, Praporșcic Ilie și cu Pînzaru Anatolie. Ba mai mult, și succesorul părții vătămate, Vîrtosu Elena a mărturisit: „Pe Praporșcic Ilie îl cunosc, este moșul meu, fratele tatălui meu. În ziua aceea era și el, însă nu a fost lăsat de colaboratorii politiei să intre în casă, acesta stătea în drum. Relațiile dintre tatăl meu cu Praporșcic Ilie, nu erau atât de super. Conflicte mai aveau, care constau în certuri, nu cunosc să se fi bătut între ei”; - de asemenea, instanța de apel nu a dat atenție declarațiilor martorului Comanac Măria, care a declarat că, „Pînzaru Anatolie mi-a spus că, Veaceslav a fost lovit cu o despicătură în cap. Eu l-am întrebat, de unde știe ce s-a întâmplat, dar el nu mi-a răspuns și ne-am despărțit. Nu mi-a spus dacă în noaptea aceea a mai fost cineva la Praporșcic acasă. Nu mi-a zis nici ce a căutat el atunci acasă la Praporșcic. Silion cu Praporșcic Petru se împăcau, se ajutau. Erau în relații bune, erau prieteni buni. Nu am auzit să fi avut ei vreodată conflicte”. Tot din declarațiile martorului Comanac Măria se relevă că, Roșca Valentina i-a zis Măriei Comanac că tot atunci, în seara zilei de 25 aprilie, soțul ei s-a dus după apă trecând pe lângă gospodăria lui Praporșcic Petru și l-a văzut pe Pînzaru Anatolie stând pe scări în fața casei decedatului, fumând; - atât declarațiile martorului Praporșcic Ilie, cât și ale lui Pînzaru Anatolie sunt în mod tendențios negative și contrare declarațiilor altor martori, cu privire la Silion Veaceslav, or, ambii afirmă că Silion Veaceslav avea conflicte cu decedatul Praporșcic Petru, nu aveau relații bune; 11 - instanța a respins declarații lui Bodrug Veronica care este sora lui Silion Veaceslav, pe motiv că are interes de a-l scoate de sub răspundere penală, însă nu a clarificat și nu a încercat să asculte și declarațiile acelor persoane (inclusiv și a sectoristului, care a fost prima persoană care a găsit cadavrul, lui Praporșcic Petru, acesta nefiind audiat în calitate de martor) care vădit ar fi putut descoperi acele circumstanțe care ar fi avut importanță majoră în aflarea adevărului pe acest caz; - ce ține de expertizele judiciare medico-legale, la fel nu s-a stabilit vinovăția lui Silion Veaceslav în comiterea infracțiunii încriminate. Analizând concluziile raportului de expertiză judiciară nr.202120C0067 din 02.06.2021, se constată cert faptul că, de către expert nu au fost stabilite obiectele cu care au fost provocate vătămările corporale, și în special corpuri delicte ridicate (toporul și căldarea) nu au fost stabilite ca fiind mijloacele cu care s-a săvârșit infracțiunea; - la fel și raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-1920 din 02.06.2021, nu a confirmat sau probat comiterea infracțiunii de către Silion Veaceslav, ci doar prezența acestuia la fața locului, până la sau după comiterea omorului. Însăși Silion Veaceslav a menționat în cadrul ședinței că, la data de 26.04.2021 dimineața, când a venit la domiciliul lui Praporșcic Petru, s-a rezemat de ușă și ușor cu mâna, anume în aceste circumstanțe a fost lăsată urma papilară de către Silion, și care acesta nu a negat. Silion Veaceslav este dreptaci, ci nu stângaci, or, pe fragmentul de lemn a fost depistată amprenta creată cu degetul mare al mânii stângi. Astfel, nici pe un presupus corp delict nu au fost depistate urme de sânge, cât nici pe un obiect nu au fost depistate amprente digitale create cu ajutorul degetelor ale mânii drepte a lui Silion Veaceslav. Reieșind din probele administrate în ședința de judecată, nu s-a confirmat și probat că Praporșcic Petru a fost omorât anume de Silion Veaceslav, cu ajutorul obiectelor sus indicate (topor, căldare, fragment de lemn), adică de către partea acuzării nu a fost probată nicicum învinuirea în circumstanțele descrise; - din probele administrate, nu a fost stabilită ora provocării vătămărilor corporale și decesului victimei și dacă la acea oră Silion Veaceslav se mai afla în casa decedatului sau nu. Nu este clar după care criterii, instanța a constatat intenția lui Silion în comiterea omorului, dacă potrivit declarațiile martorilor între victimă și inculpat erau relații de prietenie. Raportând la cele menționate, de asemenea este neclară și critică constatarea instanței privind existența laturii subiective și a laturii obiective în acțiunile lui Silion Veaceslav în săvârșirea omorului, pe când însăși instanța a exclus ca mijloace de probă (instrumentele) care au servit la comiterea infracțiunii (toporul, căldarea, fragmentul de lemn de la ușă); - în atare ipostază, soluția instanței este bazată pe declarațiile martorilor, care absolut nu au probat în nici un fel participarea lui Silion la săvârșirea infracțiunii. Anume aceste circumstanțe determină repetat ilegalitatea și netemeinicia sentinței (deciziei) pronunțate. În această ordine de idei, apare întrebarea logică, cum și cu ce a fost omorâtă victima Praporșcic Petru, dacă la moment nu a fost identificată corpul delict cu care s-a comis infracțiunea, circumstanță ce are importantă primordială și direct influențează la stabilirea infractorului și calificarea acțiunilor acestuia, or 12 determinăm că nu sunt în absolut probe directe precum că această infracțiune a fost săvârșită de către Silion Veaceslav.

Judecând recursurile în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că acestea urmează a fi respinse reieșind din următoarele considerente. În speță, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art.422 Cod de procedură penală (redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023) și a declarat recursul în termen. Conform prevederilor Legii nr.246 din 31.07.2023 în vigoare din 01 septembrie 2023, pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), art. XI alin.(3) - recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Totodată, din textul legii menționate, rezultă că procedura de judecare a recursurilor depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data în vigoare a acestei legi, urmează să fie efectuată conform noilor modificări introduse în prevederile Codului de procedură penală, în vigoare din 01 septembrie 2023. Conform art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, (în redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), judecând recursul instanță de recurs este în drept să respingă recursul, cu menținerea hotărârii atacate. Așadar, în prezenta speță, reieșind din recursul declarat de acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău – Tăut Dorina, se atestă că, autorul acestuia semnalează temeiurile pentru recurs prevăzute de pct.6) și 12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, în vigoare până la modificările introduse prin Legea nr.246 din 31.07.2023 în vigoare din 01 septembrie 2023. Totodată, decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs și de către avocatul Chilat Nicolae în numele inculpatului Silion Veaceslav care semnalează temeiurile pentru recurs prevăzute de pct.6) și 8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, în vigoare până la modificările introduse prin Legea nr.246 din 31.07.2023 în vigoare din 01 septembrie 2023. Pe această linie de considerente, completul de judecată va examina recursurile acuzării și apărării prin prisma incidenței temeiurilor pentru recurs prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Studiind textul deciziei atacate, instanța de recurs constată că, temeiul invocat de către recurenți și prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul că, judecând 13 cauza și verificând probele, instanța de apel a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de menținere a soluției de vinovăție a inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(1) Cod penal. Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art.6 CEDO. Potrivit textului recursului, instanța de recurs atestă că, atât acuzatorul de stat cât și apărarea invocă aceleași motive care au fost invocate în apel, iar instanța s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat de și părți și a adoptat o hotărâre legală, întemeiată și motivată, cuprinzând argumente fundamentate în fapt și în drept, prezentate în hotărârea atacată și corect a considerat, că Silion Veaceslav este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(1) Cod penal. În continuare, completul de judecată constată că, apărarea critică modul de apreciere a probelor de către instanța de apel, considerând-o ca necorespunzătoare circumstanțelor de fapt ale cauzei, însă aceste argumente nu pot fi reținute de către instanța de recurs deoarece, conform art.101 alin.(2) Cod de procedură penală, la faza judecării cauzei, instanța de judecată apreciază probele conform propriei convingeri formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Silion Veaceslav privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(1) Cod penal, să fie întemeiată și legală. Totodată, se statuează că, critica modului de apreciere a probelor, nu poate impune o altă analiză la etapa examinării cauzei în ordine de recurs, deoarece instanța de recurs este abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs. Din considerentele expuse, completul de judecată respinge argumentele recurentului în partea dată. De asemenea, instanța de recurs relevă că, argumentele apărării invocate în recurs, referitor la nevinovăția lui Silion Veaceslav, au fost obiect de dispută în cadrul instanție de apel, asupra cărora instanța de apel s-a expus motivat în pct. 19-53 a deciziei contestate și pe care instanța de recurs le însușește, ceia ce este în deplină concordanță cu jurisprudența și practica Curții Europene pentru Drepturile Omului, care în cauza Albert vs România din 16.02.2010, în pct.37 al Hotărârii a statuat că, dacă art.6 § 1 din Convenția EDO obligă instanțele să își motiveze deciziile, acesta nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk împotriva Țârilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct.61, seria A nr.288). Cu toate acestea, noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea 14 motivelor furnizate de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse atenției sale și să nu se fi mulțumit să confirme pur și simplu concluziile unei instanțe inferioare (Helle împotriva Finlandei, 19 decembrie 1997). Instanța de recurs conchide că, toate probele materiale administrate în cauză coroborează între ele și indică direct la Silion Veaceslav, ca fiind persoana care a comis infracțiunea prevăzută de art.145 alin.(1) Cod penal. La caz, completul de judecată constată că, apărarea în recurs a invocat drept temei de casare a deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) și pct.8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanție de apel conține o eroare de drept atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. La acest capitol, completul de judecată menționează că, recursul nu a fost motivat sub aspectul invocat, iar prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, a fost dovedită prin materialele cauzei, instanța de apel expunând-se în pct.24-31 a deciziei contestate. Din care motiv, instanța de recurs va reține aprecierea critică de către instanțele de fond a declarațiilor inculpatului, care a negat comiterea faptei incriminate și întemeiat au conchis asupra vinovăției acestuia în omorul lui Praporșcic Petru. Astfel, se constată că, în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii imputate lui Silion Veaceslav, inclusiv vinovăția acestuia, după cum rezultă din decizia instanție de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv. Potrivit recursului procurorului, completul de judecată atestă că, acuzarea critică decizia instanței de apel sub aspectul încadrării juridice greșite a acțiunilor inculpatului, temei prevăzut la pct.12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală.. La acest aspect, instanța de recurs conchide că, temeiul dat nu s-a confirmat în cauza dată, deoarece instanța de apel corect a menținut încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, efectuată de către prima instanță, de la art.145 alin.(2) lit. e) Cod penal la art. 145 alin.(1) Cod penal, constatând că în acțiunile inculpatului lipsește circumstanța agravantă prevăzută de art.145 alin.(2) lit. e) Cod penal, ,,profitând de starea de neputință cunoscută și evidentă a victimei care se datorează altui factor”. Or, prin „starea de neputință” se înțelege incapacitatea victimei de a se apăra din cauza stării sale fizice sau psihice precare. Într-o asemene situație se găsește o persoană infirmă sau bolnavă, ori în convalescență, sau aflată într-un loc izolat și fără vreun mijloc de apărare, ori adusă în starea de inconștiență prin narcotizare, sau a cărei forță fizică este vădit disproporționată de aceea a făptuitorului, ori atinsă de o maladie psihică și care nu-și dă seama de pericolul ce o amenință etc. Pentru calificare nu este suficient ca victima să se afle în stare de neputință, mai este necesar ca făptuitorul să profite de acea stare de neputință, ceia ce presupune că el 15 cunoștea condiția precară a victimei și a hotărât să se folosească de ea pentru a o omorî. Cele două elemente trebuie să fie îndeplinite cumulativ. Astfel, completul de judecată reține concluzia instanțelor de fond privind excluderea calificativului prevăzută de art.145 alin.(2) lit. e) Cod penal și anume că, victima se afla la podea și era în imposibilitate de a se apăra. Or, în momentul comiterii faptei victima și agresorul erau în poziții verticale a corpului sau aproape, cu mici devieri - constatare din raportul de expertiză nr.202120C0067 din 02.06.2021. Probele prezentate și cercetate în mod legal au confirmat vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(1) Cod penal. Completul de judecată conchide că, argumentele din recursuri sunt neîntemeiate, iar motivele aduse în susținerea temeiurilor invocate nu pot fi reținute, hotărârea instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legală și întemeiată, pronunțată cu respectarea garanțiilor prevăzute la art.6 CEDO. Din acest punct de vedere se conchide că, în cauză nu s-au comis erorile de drept prevăzute în art.427 alin.(1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, deci, nu persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța de apel, din care considerente, conform art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța respinge recursurile, cu menținerea hotărârii atacate.

În conformitate cu prevederile art.art.434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Respinge recursurile declarate de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău – Tăut Dorina și de către avocatul Chilat Nicolae în numele inculpatului Silion Veaceslav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2022, în cauza penală privindu-l pe Silion Veaceslav xxxxx, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Președinte Țurcan Anatolie Judecători Talpă Boris Daguța Sergiu Eremciuc Ghenadie Parfeni Oxana 16