1ra-72/2023 — art. 171 alin. 1 CP

1ra-72/2023 — art. 171 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-72/2023

1-20033600-01-1ra-16012023

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 mai 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Guzun Ion,

Judecători – Eremciuc Ghenadie, Daguța Sergiu,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar declarat de către inculpat, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2022, în cauza penală în

privința lui,

Sliusarev Veaceslav X, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în mun. xxxxx str. xxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 09.03.2020 – 13.11.2020;

Instanța de apel: 12.02.2021 – 09.09.2021;

08.07.2022 – 26.10.2022;

Instanța de recurs: 21.12.2021 – 24.05.2022;

16.01.2023 – 24.05.2023.

A C O N S T A T A T :

Sliusarev Veaceslav a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 171 alin. (1) Cod penal și în baza acestei Legi a fost condamnat la pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu executare

în penitenciar de tip semiînchis.

A fost admisă integral cererea inculpatului Sliusarev Veaceslav și a apărătorului

său Tampei Tatiana privind constatarea încălcării drepturilor sale privind condițiile

de detenție garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale.

În temeiul art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, s-a constatat faptul că,

inculpatul Sliusarev Veaceslav a fost deținut în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13

- Chișinău, din 21 februarie 2020 până la 13 noiembrie 2020 inclusiv, în condiții

contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale.

S-a redus termenul pedepsei închisorii stabilite lui Sliusarev Veaceslav cu

calcularea a două zile de închisoare pentru una zi de arest preventiv cu 534 de zile.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată X.Y. X. și s-a

încasat din contul inculpatului Sliusarev Veaceslav, în beneficiul acesteia, cu titlu de

prejudiciu moral, suma de 50 000 (cincizeci mii) lei.

În rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

1

A fost admisă cererea acuzatorului de stat privind încasarea din contul

inculpatului Sliusarev Veaceslav în contul Statului a cheltuielilor judiciare suportate

pentru efectuarea Raportului de expertiză judiciară nr. 4425/S din 10 octombrie 2017,

în sumă de 740 (șapte sute patruzeci) lei, a Raportului de expertiză judiciară nr. 349

din 19 octombrie 2017 în sumă de 5 460 (cinci mii patru sute șaizeci) lei, precum și

cheltuielile privind extrădarea inculpatului, în sumă de 34 395 (treizeci și patru mii

trei sute nouăzeci și cinci) lei, iar în total suma de 40 595 (patruzeci mii cinci sute

nouăzeci și cinci) lei.

1.1. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 noiembrie 2020,

a fost corectată partea dispozitivă a sentinței cu indicarea corectă a termenului de

reducere a pedepsei închisorii în privința inculpatului, potrivit art. 385 alin. (5) Cod

de procedură penală și anume cu 267 zile.

Veaceslav, urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale, pe 02 octombrie 2017,

aproximativ în perioada de timp cuprinsă între 01:30-02:00, aflându-se în curtea

blocului locativ din bd. Xxxxxx xx/x, mun. Chișinău, aplicând forța fizică și psihică,

contrar voinței cet. X.Y., a dezbrăcat-o pe ultima de lenjerie intimă și, în scopul lipsirii

ei de posibilitatea de a opune rezistență acțiunilor lui ilegale, a amenințat-o cu

aplicarea violenței, precum și prin constrângerea fizică și psihică a întreținut un raport

sexual cu aceasta, cauzând-i suferințe fizice și psihice.

Conform Raportului de expertiză judiciară nr. 4425/S din 10.10.2017, la

examinarea medico-legală a cet. X.Y. s-au depistat echimoze și excoriații pe membrele

inferioare, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

contondent dur, posibil în timpul strângerii cu mâna propriu zisă, în timpul și în

circumstanțele indicate și se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Inclusiv, în

frotiurile cu conținut vaginal ale cet. X.Y. au fost găsiți spermatozoizi.

Astfel, acțiunile lui Sliusarev Veaceslav au fost încadrate juridic în baza art. 171

alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi – violul, adică raportul sexual săvârșit prin

constrângere fizică și psihică a persoanei.

3.1. Procurorul în Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Botanica, Galina

Balan, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei

inculpatului Sliusarev Veaceslav și în partea admiterii cererii acestuia privind

încălcarea drepturilor privitor la condițiile de detenție cu pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Sliusarev

Veaceslav recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (1)

Cod penal să-i fie stabilită pedeapsă cu închisoarea pe un termen de 5 (cinci) ani, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, cu admiterea integrală a pretențiilor de

ordin material și moral din acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată, X.Y.. Iar

cererea depusă de partea apărării, în interesul inculpatului a solicitat să fie respinsă

integral.

În motivarea apelului, acuzatorul de stat a invocat următoarele argumente:

- pedeapsa aplicată este prea blândă și nu corespunde scopului pedepsei penale

de corectare și reeducare a inculpatului, or la stabilirea termenului de pedeapsă,

instanța de fond nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii, (infracțiune mai puțin

2

gravă), de personalitatea inculpatului, care anterior a mai fost judecat (antecedent

penal stins), imediat după comiterea faptei prejudiciabile a părăsit țara, urmărind

scopul evitării răspunderii penale, de circumstanțele cauzei care agravează

răspunderea penală - comiterea infracțiunii în stare de ebrietate, inculpatul nu s-a căit

de cele săvârșite, nu a restituit prejudiciul cauzat prin infracțiune;

- consideră că aplicarea unei pedepse cu închisoarea în limitele maxime a

sancțiunii încriminate va fi proporțională gravității faptei prejudiciabile săvârșite;

- prima instanță a respins încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor

suportate de partea vătămată pentru prezentarea în instanță de judecată, fără a ține

cont de faptul că la momentul examinării cauzei aceasta se afla peste hotarele țării.

3.2. Avocatul Kovali Vladimir în numele părții vătămate X.Y., prin care a solicitat

casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie aplicată

o pedeapsă penală sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 6 luni, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, cu admiterea integrală a acțiunii civile.

În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte:

- la soluționare acțiunii civile în partea prejudiciului moral, ținând cont de faptul

că infracțiunea a fost comisă la 02 octombrie 2017, urmau a fi aplicate prevederile

art.1422 Cod civil (2003) în coroborare cu art.1423 Cod civil;

- în rezultatul infracțiunii, victima a suportat și suportă suferințele psihice:

depresie moderată, anxietate care persistă până în prezent, având teamă să nu mai

treacă prin aceiași experiență, coșmaruri periodice, atacuri de panică la apropierea

persoanelor în timpul târziu de seară. Frica permanentă de a rămâne de una singură.

Suferințele fizice suportate urmare a somatizării suferințelor psihice sunt: cefalee,

cardialgii periodic, amețeli, disfuncție neuro-vegetativă somatoformă însoțită de

senzație de sufocare sub formă de acces periodic, greață, vertij, dureri oculare;

- instanța a aplicat o pedeapsa prea blândă inculpatului , în condițiile în care

inculpatul nu numai că a părăsit locul comiterii infracțiunii, s-a ascuns, dar și a părăsit

Republica Moldova, iar organele de poliție au fost silite să-l anunțe în căutare, cu

ulterioara extrădarea lui în țară. Inculpatul nu a conștientizat fapta comisă și nu a

contribuit sub nici o formă la reabilitarea părții vătămate. Mai mult a tergiversat

intenționat procesul judiciar, ca ulterior fără careva probe să solicite aplicarea

prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală.

3.3. Avocatul Tatiana Tampei, în interesele inculpatului Sliusarev Veaceslav,

prin care a solicitat casarea sentinței în partea numirii pedepsei, în partea calculului

reducerii termenului de pedeapsă, a încasării prejudiciului moral și în partea încasării

cheltuielilor de judecată și computarea termenului arestului preventiv din luna

decembrie 2019 până la 20.02.2020, perioadă cât inculpatul a fost reținut și extrădat

din Cehia.

În motivarea apelului avocatul a invocat următoarele argumente:

- instanța de judecată a constatat ca fiind veridice declarațiile părții vătămate

X.Y. și cele ale martorului Cerneavskii Grigore, însă martorul Cerneavskii Grigore nu

a fost la fața locului, nu cunoaște absolut nimic din momentul când partea vătămată

și inculpatul s-au urcat în taxi și au plecat;

- martorul Cerneavski Grigore a declarat că, partea vătămată ar fi avut un

comportament provocator și că din comportamentul ei ar fi reieșit că ar fi dorit să sară

3

în pat la cineva, că împreună cu el, cu inculpatul și încă o persoană au stat la masă cu

partea vătămată, că partea vătămată a consumat alcool cu ei la masă vreo 3 ore, apoi

după ce s-a închis barul au mers la un bar de alături unde au mai stat până

aproximativ pe la orele 24:00, apoi au mai stat pe bancă afară după care au chemat

taxiul și au plecat inculpatul împreună cu partea vătămată. Însă partea vătămată a

negat faptul că a stat la masă și a servit alcool cu martorul Cerneavski Grigore și cu

inculpatul Sliusarev Veaceslav;

- declarații analogice a dat și inculpatul, suplimentar a declarat că, după ce au

coborât din mașina de taxi, au mai consumat o sticlă de șampanie, apoi din

comportamentul părții vătămate a făcut o concluzie că și ea își dorea un raport sexual,

tocmai de aceea a întreprins acțiunile pentru care îi pare rău;

- raportul de expertiză nu constituie o probă directă. În acest raport de expertiză,

s-a stabilit că partea vătămată are grupa de sânge ABO/AB(IV), iar inculpatul

Sliusarev Veaceslav are grupa sangvină alfa, beta/0(I), iar în spermatozoizii depistați

nu au fost depistate urme de sânge. De asemenea în frotiurile cu conținut vaginal ale

X.Y. au fost găsiți spermatozoizi, însă cui îi aparțin spermatozoizii nu s-a constatat;

- inițial instanța de judecată corect a făcut calculul și a redus termenul de 534 de

zile, în temeiul art. 385 Cod de procedură penală, dar ulterior la 17 noiembrie 2020 a

pronunțat un fel de încheiere prin care a modificat legal acest termen și la redus la 267

de zile;

- instanța nu a aplicat corect prevederile art.385 alin.(5) Cod de procedură penală

, care prevede expres metoda de calcul. Astfel, instanța de judecată a calculat că

inculpatul a stat în arest preventiv 267 de zile și a redus tot 267 de zile, ceea ce

contravine cu prevederile legii expusă mai sus;

- suma de 50 000 lei încasată cu titlu de prejudiciu moral în beneficiul părții

vătămate este exagerat de mare, odată ce acțiunile inculpatului au survenit în urma

comportamentul provocator al părții vătămate, fapt confirmat prin declarațiile

martorului Cerneavski Grigore;

- instanța de judecată a încasat cheltuielile de judecată din contul inculpatului,

odată ce acestea au fost dispuse la solicitarea organului de urmărire penală, iar

conform prevederilor art. 143 din Cod de procedură efectuarea acestor expertize era

obligatorie;

- instanța de judecată a dispus neîntemeiat încasarea din contul inculpatului a

cheltuielilor de extrădare în mărime de 34 395 lei, nefiind cheltuieli de judecată

prevăzute de art. 227 Cod de procedură penală, iar despre posibilitatea financiară a

inculpatului dacă are resurse financiare să achite această sumă de bani, nici pe departe

nu s-a pus în discuție;

- instanța de judecată i-a aplicat o pedeapsă mult prea aspră inculpatului fară a

ține cont de faptul că inculpatul a recunoscut parțial vina, a declarat că a comis

acțiunile ilegale, dar a fost o provocare din partea părții vătămate. A fost condamnat

în perioada anilor 1990 la o pedeapsă sub formă de amendă, care tot atunci a fost

achitată;

- suspendarea pedepsei cu închisoare pe un termen de probă era cu mult mai

eficient pentru inculpat, chiar și pentru partea vătămată, deoarece fiind la libertate ar

fi putut să se angajeze în câmpul muncii și să restituie prejudiciul moral părții

4

vătămate. Or, inculpatul singur a declarat că este de a cord să achite un prejudiciu

moral părții vătămate numai nu în cuantumul atât de mare pe care îl solicită ea;

- instanța de judecată nu a computat termenul arestului preventiv, odată ce

inculpatul a fost reținut pe teritoriul altei țări, fiind privat de liberate, instanța de

judecată urma să aplice prevederile art. 395 alin. (1) CPP;

- este neîntemeiată soluția instanței de reducere a pedepsei cu 267 de zile, dar în

dispozitivul sentinței este indicat că se reduce cu 534 de zile. În situația în care,

încheierea de corectare a erorii din 17.11.2020 va fi casată, atunci pretenția cu privire

la calculul reducerii pedepsei, considerăm că este indicat corect și în această parte

vom fi de acord cu sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 13.11.2020 prin

care se constată condițiile de detenție inumane a inculpatului Sliusarev Veaceslav în

Penitenciarul nr. 13 și se reduce termenul de pedeapsă în mărime de 534 de zile;

- instanța de apel să se expună și asupra cererii de constatare a încălcării

dreptului învinuitului care a fost reținut la 20.05.2020, dar învinuirea i-a fost înaintată

pe 27.02.2020, ca urmare acestui fapt, învinuitului nu i s-a adus la cunoștință

învinuirea în timpul reținerii conform prevederilor art. 11 alin. (1), (2) și (5) CPP.

Instanța de judecată a omis să se expună asupra acestei cereri cu privire la încălcarea

dreptului învinuitului de a cunoaște în momentul reținerii învinuirea care i se aduce,

or, doar prin oferirea unui răspuns, instanța de judecată ar fi demonstrat părților că

au fost auzite și că au avut parte de un proces echitabil cu respectarea tuturor

drepturilor garantate de Codul de procedură penală, de Constituția RM, de

Convenția europeană pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

fost respins, ca fiind nefondat, apelul procurorului în Procuratura municipiului

Chișinău, oficiul Botanica, Balan Galina și apelul avocatului Kovali Vladimir, în

numele părții vătămate X.Y.

A fost admis apelul avocatului Tampei Tatiana, în numele inculpatului Sliusarev

Veaceslav, casată parțial sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 13

noiembrie 2020, în partea cheltuielilor judiciare și în această parte s-a pronunțat o

nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care s-a respins

cerința procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpatul

Sliusarev Veaceslav, ca fiind neîntemeiată.

Termenul executării pedepsei lui Sliusarev Veaceslav s-a calculat din 09.09.2021

cu includerea în acest termen a perioadei de deținere sub arest din 20.02.2020 până la

09.09.2020.

și de către avocatul Tampei Tatiana în numele inculpatului Sliusarev Veaceslav.

admise recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Chișinău, Devder Djulieta și avocatul Tampei Tatiana în numele

inculpatului Sliusarev Veaceslav, s-a casat total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 09 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Sliusarev

Veaceslav și s-a dispus rejudecarea cauzei în aceiași instanță, în alt complet de

judecată.

5

6.1. Potrivit instanței de recurs ordinar, decizia contestată prezintă deficiențe sub

aspectul motivării, fiind una contradictorie, confuză și fără o argumentare concretă.

Or, deși instanța de apel pe de o parte dispune respingerea cerinței procurorului

privind încasarea cheltuielilor judiciare în suma de 40 595 lei, pe de altă parte constată

că prima instanță corect a dispus încasarea cheltuielilor suportate la extrădarea

inculpatului în suma de 34 395 lei.

Mai mult ca atât în dispozitivul deciziei indică neclar contrar descriptivului

sentinței că ” (...) se casează parțial sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din

13 noiembrie 2020”… Se respinge cerința procurorului cu privire la încasarea

cheltuielilor judiciare de la inculpatul Sliusarev Veaceslav, ca fiind neîntemeiată,”

nefiind indicat concret suma cheltuielilor ce urmează a fi încasate din contul

inculpatului în beneficiul statului.

Din conținutul dispozitivului nu este clar care mențiuni ale sentinței au fost

casate și care au fost menținute, fapt ce determină că motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii, și incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1),

pct. 6) Cod de procedură penală și sub acest aspect.

Instanța de recurs a mai reținut că la aplicarea prevederilor art. 385 Cod de

procedură penală, ambele instanțe nu au ținut cont de evaluarea condițiilor de

detenție a inculpatului menționate în răspunsul Directorului interimar al

Penitenciarului nr.13 – Chișinău, comisar principal de justiție – Fiodor Morari din

28.09.2020 nr.2/11301 (f.d.68-69).

De asemenea, Colegiul penal lărgit a reținut că deși instanțele de fond au

constatat că inculpatul Sliusarev Veaceslav s-a deținut în Penitenciarul nr. 13 în

perioada din 21.02.2020 până la 13.11.2020, adică 267 zile, și fac trimitere la

prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, care prevede modul de

calculare a reducerii pedepsei în cazul constatării încălcării drepturilor privind

condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, calculându-se două zile de închisoare pentru o zi de arest

preventiv, la aplicarea acestui mecanism compensatoriu, aceasta a redus pedeapsa,

fără a oferi o motivare corespunzătoare în aspectul vizat, or, calcul efectuat de către

instanțele de fond este neclar și divergent.

Totodată, Colegiul penal lărgit a constatat că instanța de apel nu a ținut cont de

argumentele părții apărării precum, că atât prima instanță, cât și instanța de apel au

interpretat extensiv și defavorabil analogia legii la aplicarea prevederilor art. 385

alin.(5) Cod de procedură penală. Or, potrivit argumentelor părții apărării inițial

prima instanță corect a calculat termenul de 524 de zile, iar ulterior a intervenit cu

încheierea din 17 noiembrie 2020 prin care a fost corectată partea dispozitivă a

sentinței și anume cu „indicarea corectă a termenului de reducere a pedepsei

închisorii în privința inculpatului, potrivit art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală

și anume cu 267 zile” (f. d. 148, 167 vol.), prin ce a înrăutățit situația inculpatului.

Reieșind din constatările din încheierea din 07.11.2020, rezultă cert că prima

instanță prin această încheiere nu doar a corectat eroarea admisă la aplicarea art. 385

alin. (5) Cod de procedură penală, dar a modificat astfel soluția inclusiv în sensul

agravării situației inculpatului.

6

fost admise apelurile procurorului și avocatului Tampei Tatiana în interesele

inculpatului Sliusarev Veaceslav, casată parțial sentința și încheierea de corectare a

erorii din 17.11.2020, în partea reducerii pedepsei și cheltuielilor de judecată,

pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

S-a încasat de la Sliusarev Veaceslav, în beneficiul statului suma de 34395

(treizeci și patru mii trei sute nouăzeci și cinci) lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În conformitate cu art. 385 Cod de procedură penală, s-a redus pedeapsa stabilită

cu 267 (două sute șaizeci și șapte) zile pentru perioada în calitate de prevenit.

Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

Termenul pedepsei s-a calculat din data de 27 octombrie 2022, cu includerea

termenului de la 20 februarie 2020 până la 27 octombrie 2022.

7.1. Pentru a pronunța decizia instanța de apel a constatat că sentința primei

instanțe se contestă în partea individualizării pedepsei penale, în partea aplicării

prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală și cu privire la cheltuielile

judiciare de extrădare a inculpatului, iar în partea ce ține de încadrarea juridică și

vinovăție, sentința nu a fost atacată.

Colegiul penal a reținut că, la stabilirea categoriei și termenul pedepsei, urmează

să se țină cont că, inculpatul Sliusarev Veaceslav a comis o infracțiune care potrivit

art. 16 Codul penal în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil, face parte din

categoria celor mai puțin grave, de personalitatea inculpatului, inclusiv de faptul că,

anterior a fost condamnat, antecedentele penale fiind stinse, de faptul că și-a

recunoscut vina parțial. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 76 Cod penal,

careva circumstanțe atenuante la caz nu au fost elucidate, inclusiv în conformitate cu

prevederile art. 77 Cod penal, circumstanțe agravante la caz nu au fost stabilite.

S-a notat că sancțiunea art. 171 alin. (1) Cod penal, la momentul comiterii

infracțiunii și anume 02.10.2017, prevedea pedeapsă sub formă de închisoare de la 3

la 5 ani. Așa dar, instanța de apel a considerat că judecătorul fondului, prin prisma

ansamblului de împrejurări ale speței, a ajuns la concluzia corectă precum că,

corectarea și reeducarea lui Sliusarev Veaceslav este posibilă prin aplicarea pedepsei

închisorii, și anume prin stabilirea în privința ultimului a unei pedepse sub formă de

închisoare pe un termen de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, ultimul prezentând pericol social în sensul

în care valorile ocrotite de legea penală prin incriminarea faptelor trebuie evidențiate,

atât pentru restabilirea ordinii de drept, cât și pentru educarea inculpatului or,

circumstanțele stabilite condiționează necesitatea aplicării pedepsei privative de

libertate.

În contextul circumstanțelor reliefate, Colegiul penal a respins argumentele

avocatului Tampei Tatiana, în interesele inculpatului Sliusarev Veaceslav, cu privire

la asprimea pedepsei, or, la acest aspect a menționat că, pedeapsa stabilită și

individualizată de către instanța inferioară, corespunde atât principiului

proporționalității, cât și scopului pedepsei penale prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod

penal. Din care considerente a respins solicitarea părții apărării, privind stabilirea

unei pedepse non privative de libertate în privința inculpatului, cu aplicarea art. 90

Cod penal, or, ultimul nu a dat dovadă de căință sinceră, nu a recuperat prejudiciul

7

moral cauzat părții vătămate, astfel, izolarea acestuia de societate se justifică

totalmente.

În continuare, potrivit demersului directorului interimar al Penitenciarului

nr.13- Chișinău, comisar principal de justiție Fiodor Morari nr. 2/11301 din 28.09.2020

(f.d. 68-70, vol. II), inculpatul Sliusarev Veaceslav s-a deținut în instituția penitenciară

vizată în perioada: din 21.02.2020 până la 05.03.2020, din 05.03.2020 până la16.06.2020,

în celula 83, din 15.06.2020 până la 03.07.2020, din 03.07.2020 până la 13.11.2020.

Potrivit conținutului raportului rezultă că inculpatul Sliusarev Veaceslav a fost

deținut în celulele cu numerele 123A, 83, 25 și 13, despre care se precizează că au

suprafața de 21, 1 m2, 17, 2 m2, 33, 6 m2 și, respectiv, 23, 2 m2.

În sensul dat, Colegiul penal a notat că Sliusarev Veaceslav a fost deținut în

condiții inumane și degradante de detenție, care i-au afectat grav drepturile și

libertățile sale fundamentale, drepturi care reies din obligația statului de a asigura

condițiile de detenție.

Instanța de apel a conchis că conform art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală,

„în cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de

art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se

va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv”.

În context, Colegiul penal a constatat deținerea lui Sliusarev Veacesalv, în

condiții inumane și degradante de detenție, contrare prevederilor art. 3 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, drepturi care reies

din obligația statului de a asigura condițiile de detenție, astfel că în acest sens,

urmează a fi redusă pedeapsa principală stabilită inculpatului Sliusarev Veaceslav, în

baza art. 171 alin. (1) Cod penal, pentru perioada aflării în stare de arest preventiv în

Penitenciarul nr.13 Chișinău, cu 267 zile din pedeapsa aplicată.

Colegiul penal a subliniat că, instanța de fond neîntemeiat a emis încheierea de

corectare a greșelilor din 17.11.2020, prin care dispus corectarea erorii materiale în

partea dispozitivă a sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 13

noiembrie 2020 în privința lui Sliusarev Veaceslav, prin care a fost recunoscut vinovat

în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (1) Cod penal, cu indicarea corectă

a termenului de reducere a pedepsei închisorii în privința inculpatului, potrivit art.

385 alin. (5) Cod de procedură penală și anume cu 267 zile.

Astfel, reieșind din constatările din încheierea din 07.11.2020, rezultă cert că

prima instanță prin această încheiere nu doar a corectat eroarea admisă la aplicarea

art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, dar a modificat astfel soluția inclusiv în

sensul agravării situației inculpatului, fapt ce impune casarea încheierii nominalizate.

Subsidiar, cu referire la cerința procurorului privind cheltuielile suportate la

extrădarea inculpatului Sliusarev Veaceslav, Colegiul a reținut că, potrivit

dispozițiilor art. 227 alin. (2) pct. 5), (3) și art. 535 Cod de procedură penală, cheltuielile

de judiciare cuprind sumele cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale

în cauza penală și se plătesc din sumele alocate de stat, dacă legea nu prevede altă

modalitate. Cheltuielile legate de acordarea asistenței juridice le suportă partea

solicitantă pe teritoriul țării sale dacă nu este stabilit un alt mod de acoperire a

cheltuielilor în condiții de reciprocitate sau prin tratat internațional.

8

Conform art. 11 alin. (1) 82 alin. (1) din Legea 371-XVI din 01 decembrie 2006, în

vigoare din 02 februarie 2007, cu privire la asistența juridică internațională în materie

penală, cheltuielile de îndeplinire a cererii de asistență juridică sunt suportate, de

regulă, de statul solicitat. Cheltuielile aferente procedurii de extrădare efectuate pe

teritoriul său le suportă Republica Moldova prin bugetele autorităților și instituțiilor

implicate. Iar, art. 24 alin. (1) din Convenția europeană de extrădare din 13 decembrie

1957, în vigoare din 31 decembrie 1997, prevede că, cheltuielile ocazionate de

extrădare pe teritoriul părții solicitate vor fi în sarcina acestei părți.

În contextul celor enunțate, instanța de apel cataloghează cheltuielile de

extrădare ca fiind cheltuieli judiciare, fiind suportate de Republica Moldova prin

bugetele autorităților și instituțiilor implicate. Totodată, instanța de judecată poate

obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, sau îl poate elibera de la plata

cheltuielilor judiciare, total sau parțial, dacă plata cheltuielilor judiciare poate

influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la

întreținerea acestuia. În acest sens, instanța de apel notează că, avocatul inculpatului

nu a prezentat careva acte justificative care să ateste starea materială precară a

inculpatului și imposibilitatea acestuia de a suporta achitarea cheltuielilor de

judecată.

Ținând cont de cele enunțate, Colegiul penal a conchis că, plata cheltuielilor

judiciare privind extrădarea inculpatului în sumă de 34 395 lei urmează a fi puse în

sarcina inculpatului Sliusarev Veaceslav, atâta timp cât vina acestuia a fost dovedită

indubitabil, or, extrădarea ultimului, a avut la geneză, comportamentul infracțional

al inculpatului. În aceeași ordine de idei, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată

soluția instanței de fond cu privire la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată X.Y.,

prin care s-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de către ultima și s-a încasat din

contul inculpatului Sliusarev Veaceslav, în beneficiul părții vătămate, cu titlu de

prejudiciu moral, suma de 50 000 (cincizeci mii) lei, în rest, acțiunea civilă s-a respins

ca neîntemeiată.

care invocând incidența pct. 6) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală,

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie

2022, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei decizii prin care să-i fie aplicată o

pedeapsă mai blândă, cu respingerea cererii de încasare a cheltuielilor și taxelor legate

de extrădarea sa din Cehia în Republica Moldova și micșorarea cuantumului acțiunii

civile.

8.1. În motivarea recursului ordinar declarat, a invocat:

- instanțele de fond au interpretat extensiv și defavorabil analogia legii la

aplicarea prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală;

- reducerea pedepsei de închisoare cu 267 zile este insuficientă, or pe parcursul

judecării cererii de apel, adică 20.02.2020 până la 09.09.2021, de asemenea s-a aflat în

Penitenciarul 13, fiind deținut în continuare în condiții inumane;

- nu a fost înștiințat în modul prevăzut de lege despre temeiul reținerii;

- la momentul reținerii nu i-a fost adusă la cunoștință Ordonanța de punere sub

învinuire și nici nu a făcut cunoștință cu drepturile și obligațiile sale ce rezultă din

calitatea sa de învinuit;

9

- încheierea de aplicare a măsurii preventive sub formă de arest preventiv emisă

de judecătorul de instrucție este în limba română, nefiind tradusă;

- instanțele de judecată au refuzat să computeze perioada de arest în Republica

Cehă până a fi extrădat în Republica Moldova;

- consideră cuantumul prejudicialului moral de 50 000, dispus a fi încasat din

contul său, este prea mare și nejustificat;

- nu au fost luate în considerație declarațiile martorului Cerneavskii Grigore,

care a comunicat că comportamentul părții vătămate a fost unul provocator;

- consideră ilegală încasarea din contul său a cheltuielilor de extrădare în mărime

de 34 395 lei, care în fond reprezintă cheltuieli de judecată.

prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru netemeinicia

recursului ca inadmisibil.

raport cu materialele cauzei, Colegiul Penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia

din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel. Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de

30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Conform art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe

zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta

se împlinește.

În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de

procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre

care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță în termen

de până la 30 de zile, în situații excepționale instanța poate amâna pronunțarea pentru

cel mult 15 zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți

la ședința de judecată. Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li

se expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată.

Sub acest aspect se atestă că, potrivit materialelor dosarului, dispozitivul

deciziei adoptate de către instanța de apel a fost pronunțat la data 26 octombrie 2022,

în prezența procurorului, inculpatului Sliusarev Veaceslav și avocatului acestuia

Tampei Tatiana, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța

de apel (f.d. 142-145, vol. V), din care rezultă că aceștia au fost înștiințați despre ziua

și ora pronunțării deciziei integrale și anume pentru data de 23 noiembrie 2022, ora

14:00. Tot din procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel din 23

noiembrie 2022 (f.d. 146-147, vol. V) se constată că la data stabilită, în prezența

procurorului a fost pronunțată decizia motivată.

Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 23 noiembrie 2022,

ședință despre care avocatul inculpatului și nemijlocit inculpatul Sliusarev Veaceslav,

au cunoscut, fiindu-le cunoscută și soluția pe caz.

În continuare, Colegiul penal menționează că inculpatul Sliusarev Veaceslav, a

declarat recurs ordinar împotriva deciziei adoptate la caz, la data de 29 decembrie 2022,

10

fapt confirmat prin mențiunea despre dată de pe amprenta ștampilei Poșta Moldovei.

(f.d. 198, vol. V).

Așadar, în cauza deferită judecării, Colegiul penal specifică faptul că termenul

de atac prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală, se calculează începând cu data

de 24 noiembrie 2022, adică a doua zi după pronunțarea deciziei motivate, ținând cont

de dispozițiile art. 231 alin. (3), (5) Cod de procedură penală și expiră la sfârșitul zilei

de 26 decembrie 2022, dat fiind faptul că ultima zi a termenului cade într-o zi

nelucrătoare.

Prin urmare, recursul declarat la 29.12.2022, nu se încadrează în termenul limită

prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală.

La acest capitol este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu

prevede repunerea în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură legală de a

calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate.

Totodată, Colegiul Penal menționează, că art. 230 alin. (2) Cod de procedură

penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este

prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului

procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Prin urmare, durata termenului

de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de

instanța de judecată. El este absolut și are un caracter imperativ, în sensul că depășirea

lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac.

Mai mult, Colegiul Penal notează că, o astfel de soluție este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea

apelului/recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării

termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în

acest mod, principiul securității raporturilor juridice.

În hotărârea CtEDO pronunțată în cauza Ponomariov vs Ucraina (03 aprilie

2008) Curtea Europeană a notat că, deși în speță nu era vorba despre desființarea unei

hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare

de atac în lumina unor circumstanțe noi descoperite, ci de redeschiderea unui proces

prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși,

reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care

ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o

cale extraordinară de atac.

De asemenea, Colegiul penal reține și jurisprudența CtEDO în hotărârea

pronunțată în cauza Bodiu vs. Republica Moldova din 18 iunie 2019 (cererea nr.

7516/10), în care Curtea a statuat că admiterea cererii de recurs după o perioadă de

timp considerabilă și în absența oricărei explicații plauzibile cu privire la motivul

pentru care partea s-a aflat în imposibilitate de a se adresa mai devreme, s-a soldat cu

ignorarea unui întreg proces judiciar, și în consecință s-a constatat încălcarea

principiului securității raporturilor juridice și a dreptului la un proces echitabil

garantat de art. 6§1 CEDO.

11

penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care

se constată că acesta este declarat peste termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 2) Cod de procedură penală,

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpat, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2022, în cauza

penală în privința lui Sliusarev Veaceslav X., ca fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 29 iunie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

12