1ra-686/2023 — art.186 alin.5 CP

1ra-686/2023 — art.186 alin.5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.1ra-686/2023

1-21133217-01-1ra-03052023

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

07 iunie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Guzun Ion,

Judecătorii – Eremciuc Ghenadie, Daguța Sergiu,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Malai Tatiana în numele inculpatului Ganea Dumitru, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20

decembrie 2022, în cauza penală în privința lui

Ganea Dumitru Xxxx, născut la xxxx, originar

și domiciliat în or. Xxxx, str. Xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă:

Ganea Dumitru a fost condamnat în baza art. 1921 alin.(1) Cod penal la 3 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 84 alin.(4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, la

pedeapsa aplicată a fost adăugată parțial pedeapsa stabilită prin sentința

Judecătoriei Chișinău, (sediul Buiucani) din 21.02.2019, definitiv fiindu-i

stabilită pedeapsa de 5 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

la 11 octombrie 2016, aproximativ la ora 19 47, în timp ce se afla pe teritoriul

spălătoriei auto „Arman D Service” amplasată pe str. Xxxx, mun. Chișinău și

urmărind scopul răpirii mijlocului de transport fără scop de însușire, dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și

dorind în mod conștient survenirea acestora, concomitent convingându-se de

faptul că cele comise de el rămân neobservate de către alte persoane, prin acces

liber a pătruns în salonul automobilului de model „Xxxx” cu n/î Xxxx, de culoare

1

neagră, ce-i aparține lui Cavcaliuc Adrian și profitând de faptul că cheile unității

de transport dat erau în sistemul de pornire, a pus în funcțiune automobilul și cu

bunul dat a părăsit locul comiterii infracțiunii, deplasându-se într-o direcție

necunoscută.

Instanța de fond a reîncadrat acțiunile intenționate ale inculpatului Ganea

Dumitru din prevederile art. 186 alin. (5) Cod penal în cele prevăzute de art. 1921

alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi - răpirea mijlocului de transport fără

scop de însușire.

Dumitru, care au solicitat:

- procurorul, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ganea Dumitru să fie condamnat

în baza art. 186 alin.(5) Cod penal, la 8 ani închisoare, iar în temeiul art.84 alin.(4)

Cod penal, ținând cont de sentința Judecătoriei Chișinău, (sediul Buiucani) din

21.02.2019, lui Ganea D. de stabilit definitiv pedeapsa de 10 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În argumentarea apelului s-a invocat că instanța de fond neîntemeiat a

reîncadrat acțiunile inculpatului, deoarece probele administrate incontestabil

dovedesc vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii de furt în proporții deosebit

de mari.

Instanța de fond nu a luat în considerație că Ganea Dumitru fiind audiat în

calitate de inculpat a declarat că a sustras automobilul de model „Xxxx” cu scopul

de a se îmbogăți, să aibă bani de cheltuială, cu toate că conștientiza că automobilul

este scump. Automobilul s-a deteriorat în or. Orhei unde l-a lăsat pe cotileț. A

sustras din automobil roți și compresor, ceea ce a putut demonta. Suplimentar a

concretizat că daca nu avea să accidenteze automobilul, era să-l conducă în

continuare.

Astfel, în speță în acțiunile inculpatului se atestă elementele infracțiunii

prevăzute de art.186 alin.(5) Cod penal – furtul, dar nu răpirea mijlocului de

transport prevăzut de art. 1921 alin.(1) Cod penal. Mai mult, inculpatul a relatat

că urcând la volanul automobilului, a urmărit scopul de îmbogățire, precum și a

avut posibilitatea reală de a dispune de bunul sustras, însă a abandonat

automobilul, din motiv că s-a tamponat de un stâlp, adică nu din propria dorință.

Anume acest criteriu urmează a fi pus la baza calificării acțiunilor lui

Ganea Dumitru în prezenta speță.

Infracțiunea de furt este una materială și prin urmare se consideră

consumată din momentul în care făptuitorul obține posibilitatea reală de a se

folosi sau dispune de bunurile altuia. Iar la caz Ganea Dumitru a avut această

posibilitate reală de a se folosi și a dispune de automobilul sustras din momentul

2

în care a intrat în posesia acestuia în mod ilegal. Totodată, inculpatul a manifestat

intenție directă în raport cu fapta prejudiciabilă, conștientizând caracterul ilegal

al acesteia și urmările posibile, ceea ce corespunde laturii subiective a infracțiunii

de furt. Mai mult ca atât, în speță se atestă prezența scopului de cupiditate, de

profit manifestat de făptuitor. Or, în cazul răpirii mijlocului de transport, persoana

nu urmărește scopul sustragerii.

- inculpatul, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, cu stabilirea

unei pedepse mai blânde, de altă categorie, în baza art. 79 Cod penal, iar potrivit

art. 901 Cod penal, să fie suspendată parțial executarea pedepsei cu închisoarea.

În motivarea apelului a declarat că vina în săvârșirea infracțiunii o

recunoaște pe deplin, regretă cele comise, căindu-se și roagă să-i fie acordată o

șansă de a începe o nouă viață.

decembrie 2022, a fost respins, ca nefondat apelul declarat de inculpat, admis

apelul procurorului, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

- Ganea Dumitru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal la 7 ani închisoare cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

din 21.02.2019, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 7 ani 6 luni închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

aproximativ la ora 1947, în timp ce se afla pe teritoriul spălătoriei auto „Arman D

Service” amplasată pe str. Xxxx, mun. Chișinău și urmărind scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, în scop de cupiditate, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient

survenirea acestora, concomitent convingându-se de faptul că cele comise de el

rămân neobservate de către alte persoane, prin acces liber a pătruns în salonul

automobilului de model „Xxxx” cu n/î Xxxx, de culoare neagră, ce-i aparține lui

Cavcaliuc Adrian și profitând de faptul că cheile unității de transport dat erau în

sistemul de pornire, a pus în funcțiune automobilul și cu bunul dat a părăsit locul

comiterii infracțiunii, deplasându-se într-o direcție necunoscută, cauzând astfel

părții vătămate un prejudiciu material în valoare de 75000 euro, care conform

ratelor oficiale de schimb valutar al BNM din data de 12.10.2016 constituia suma

de 1645927 lei MDL, care constituie o daună în proporții deosebit de mari.

În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a conchis că, concluzia

3

instanței de fond privind reîncadrarea acțiunilor inculpatului în baza art. 1921

alin.(1) Cod penal este neîntemeiată, deoarece, s-a confirmat cu certitudine faptul

că Ganea Dumitru a sustras automobilul de model „Xxxx” cu n/î Xxxx nu în

scopul folosirii temporare a acestuia, ci anume cu scopul de ,,a se îmbogăți și a

avea bani de cheltuială”. Or, în acest caz, fie că inculpatul ar fi vândut

automobilul ca un bun întreg, fie că l-ar dezmembrat și vândut pe piese separate,

fapta acestuia oricum se încadrează în prevederile art. 186 Cod penal și nu în cele

ale art. 1921 Cod penal.

Astfel, s-a constatat că prin sustragerea automobilului de model „Xxxx” cu

n/î Xxxx, Ganea Dumitru a cauzat părții vătămate Cavcaliuc Adrian un prejudiciu

în mărime de 75000 euro, care conform ratelor oficiale de schimb valutar al BNM

din data de 12.10.2016 constituia suma de 1 645 927 lei MDL, ceea ce constituie

proporții deosebit de mari.

Totodată, instanța de apel a menționat că infracțiunea de furt comisă de

Ganea Dumitru este o infracțiune materială, care s-a consumat odată cu obținerea

de către inculpat a posibilității reale de a se folosi de bunul sustras.

În cazul furtului în proporții deosebit de mari – art. 186 alin. (5) Cod penal,

este indispensabil prezența scopului de cupiditate, ce presupune obținerea pe cale

ilegală, posibilitatea reală de a poseda, folosi și dispune de bunurile victimei,

urmând să le treacă în folosul său, în folosul altor participanți la infracțiune sau

în folosul terțelor persoane.

Instanța de apel a conchis că nu poate fi de acord cu constatările instanței

de fond, deoarece reieșind din declarațiile inculpatului Ganea Dumitru rezultă că,

” ... atunci i-a venit o idee în cap, să fure mașina dată, și să vândă ceva din piesele

mașinii. A furat mașina cu scopul de a se îmbogăți, să aibă bani de cheltuială, cu

toate că își dădea seama că automobilul este scump. Dacă nu era să nimerească

mașina în gaură, să nu fi fost defectată era să conducă în continuare. Mai

concretizează ca i-a venit ideea să scoată ”bord computerul” după ce mașina a

nimerit în gaură. Văzând că nu îl poate scoate, a hotărât să scoată măcar roțile...

Este de acord cu suma prețului automobilului, deoarece automobilul era cu

producere din anul de 2014, și într-adevăr costa 75 mii de euro la acel moment,

automobilul era păstrat...”.

Potrivit art. 17 Cod penal, se consideră că infracțiunea a fost săvârșită cu

intenție dacă persoana care a săvârșit-o își dădea seama de caracterul prejudiciabil

al acțiunii sau inacțiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, le-a dorit sau

admitea, în mod conștient, survenirea acestor urmări.

Astfel, pentru infracțiunile patrimoniale comise cu intenție directă, este

specifică o anume reprezentare a făptuitorului cu privire la rezultatul scontat, iar

4

scopul de cupiditate reprezintă anticiparea în conștiința făptuitorului a stăpînirii

sale definitive asupra bunurilor luate.

Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului instanța de apel a menționat că,

ținându-se cont de circumstanțele cauzei, gravitatea infracțiunii comise, de

atitudinea acestuia, de persoana inculpatului, care anterior a mai fost tras la

răspundere penală și a comis o nouă infracțiune, precum și că în mod intenționat

s-a eschivat de la urmărirea penală, or, inculpatul personal a declarat că imediat

după comiterea infracțiunii a părăsit teritoriul Republicii Moldova pentru a nu fi

tras la răspundere penală, corectarea și reeducarea lui Ganea D. este posibilă doar

prin aplicarea unei pedepse privative de libertate.

Totodată, instanța de apel a respins solicitarea inculpatului privind

aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal și stabilirea pedepsei în baza art. 901 Cod

penal, indicând că nu s-a constatat existența cărorva circumstanțe atenuante care

ar putea fi apreciate ca excepționale, or reieșind din personalitatea inculpatului

asupra căreia instanța de apel s-a expus supra, au convins instanța că corectarea

lui Ganea D. va fi posibilă doar prin executarea deplină a pedepsei cu închisoarea

în instituția penitenciară.

La fel, instanța de apel a reținut că inculpatul Ganea D. s-a adresat cu o

cerere privind aplicarea în privința sa a legii cu privire la amnistie, însă instanța

a reținut că inculpatul a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin.(5) Cod penal, astfel că în privința sa nu sunt aplicabile

prevederile art. 2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de

la proclamarea independenței RM.

Cît privește posibilitatea reducerii pedepsei stabilite lui Ganea Dumitru

prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21.02.2019, prin care a

fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2)

lit. d) Cod penal, instanța de apel i-a explicat inculpatului că potrivit art. 470 alin.

(1) Cod de procedură penală, soluționarea acestei chestiuni ține de competența

instanței de judecată din raza de activitate a instituției penitenciare în care se

deține inculpatul.

Malai Tatiana în numele inculpatului Ganea Dumitru, care invocând temeiul de

drept prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.12) Cod de procedură penală, solicită

casarea acesteia cu menținerea sentinței instanței de fond.

A indicat că instanța de apel nu a stabilit scopul comiterii infracțiunii care,

de fapt, este un element definitoriu între deosebirea esențială dintre calificarea

juridică înaintată inculpatului Ganea Dumitru de organul de urmărire penală - art.

186 alin. (5) Cod penal și calificarea juridică reținută de instanța de fond în

acțiunile lui Ganea Dumitru conform art.1921 alin.(1) Cod penal.

5

În cazul infracțiunii de furt în proporții deosebit de mari, scopul este unul

de cupiditate, care presupune posibilitatea reală de a poseda, folosi si dispune de

bunurile părții vătămate urmând să le treacă în folosul său, în folosul altor

persoane, cum ar fi participanți la infracțiune sau altor persoane terțe. Lipsa

intenției directe de a comite infracțiunea de furt și respectiv a scopului de

cupiditate exclude calificarea ca sustragerea ilegală și gratuită a bunurilor mobile

din posesia altuia, prin care acestuia i s-a cauzat un prejudiciu efectiv. Deci,

Ganea Dumitru s-a folosit temporar cu automobilul, urmărind scopul folosirii

automobilului și în continuare, dacă nu avea să nimerească automobilul în gaura

respectivă. Anume cele expuse denotă că prin luarea ilegală a automobilului

indicat, Ganea Dumitru nu a urmărit scopul de cupiditate, ci cel de folosință

temporară, ceea ce constituie elementul calificativ al componenței de infracțiune

prevăzute la art.1921 alin.(1) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a ignorat definitiv și declarațiile lui Ganea

Dumitru date în calitate de martor, când a solicitat examinarea cauzei în

procedură simplificată, care a declarat că a sustras automobilul doar cu scopul de

a sustrage piesele auto ușor demontabile, având posibilitatea de a le vinde și

obține un profit.

A concretizat că nu a avut intenția de a sustrage automobilul cu scopul de

al păstra pentru el, sau alte persoane, iar după ce a demontat roțile s-a întors la

Chișinău, lăsând automobilul în stradă, că oricum acel automobil va fi găsit de

poliție. Anume recunoașterea parțială a faptelor sale a și dus instanța de fond de

a lua o decizie de a respinge cererea lui Ganea Dumitru în examinarea cauzei în

procedură simplificată prevăzută de art. 3641 CPP.

Prin urmare hotărârea instanței de fond este legală și întemeiată, iar decizia

instanței de apel urmează a fi casată.

care a pledat pentru dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit

neîntemeiat.

materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit textului recursului, recurentul invocă ca temei de casare a hotărârii

instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, care

stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

6

erorile de drept comise în instanțele de fond și de apel în cazul când faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Colegiul conchide că, motivul invocat de recurent nu este aplicabil din

punct de vedere al prezenței erori de drept, care ar fi temei de implicare a instanței

de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. Prin urmare instanța de recurs

consideră că, instanța de apel just a constatat ca fiind dovedită cu certitudine

vinovăția inculpatului în comiterea furtului, adică sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane săvârșită cu cauzarea de daune în proporții deosebit de

mari, acțiunile acestuia fiind corect încadrate în baza art. 186 alin.(5) Cod penal,

fapt demonstrat prin probele cercetate, corect apreciate, cu respectarea

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblul din punct de

vedere al coroborării lor.

Analizând probele acumulate la dosar, Colegiul constată că, instanța de

apel justificat a apreciat declarațiile părții vătămate Cavcaliuc Adrian, care a

declarat că, la data de 11 octombrie 2016, a dus la spălătorie automobilul de

model ,,Xxxx”, în apropierea fabricii Bucuria, cu un prieten de al său Cherpii

Vadim. După care au plecat acasă, iar mai târziu a fost telefonat de prieten care

i-a comunicat că automobilul a fost furat. Ulterior, s-a îndreptat spre spălătorie,

unde poliția deja se afla, iar automobilul nu era. Pe camerele de înregistrări video

s-a văzut ca automobilul s-a furat. De pe înregistrările video, nu se vedea fața

persoanei care a furat automobilul, însă a fost sustras chiar în timp ce se spăla. În

acea seara a plecat la IP Buiucani, unde a depus o plângere. A fost telefonat a

doua zi și anunțat că automobilul s-a găsit în or. Orhei, pe teritoriul fabricii

,,Gabiny”. Automobilul avea defecte, era deteriorată bara protecției din față, roțile

furate, a fost deteriorată suspensia față a automobilului. Organele de poliție au

găsit automobilul și l-au transportat în mun. Chișinău, ulterior l-a dus la stația de

reparare a automobilului, unde acesta a fost reparat. Compania de asigurare a fost

contactată chiar în aceeași zi. Automobilul era produs în 2013 și avea asigurarea

Casco. A cumpărat automobilul la mâna a doua, de la parcarea auto din str.

Albișoara. Automobilul sustras avea un preț în jur de 70000 euro, la această sumă

a și fost asigurată. Mașina era de culoarea neagră, nr. de înmatriculare nu și le

amintește. La faza de urmărire penală nr. de înmatriculare l-a indicat corect. La

moment automobilul sustras nu mai este în proprietatea sa, a fost vândut după ce

s-a reparat, prin intermediul companiei leasing, prin aceeași parcare auto

specializată în vânzări de automobile. Asigurarea a achitat prejudiciul integral.

Nu ține minte care a fost prejudiciul încasat de la compania de asigurare pe

contractul de asigurare Casco. De pe înregistrările video, a observat că persoana

care a sustras automobilul era îmbrăcată în niște haine de lucru, înălțimea 1,80,

7

corpolență slab, nu ține minte culoarea părului. Când a ajuns la spălătoria auto,

atunci pe loc i s-a spus că automobilul a fost sustras de un coleg de la spălătorie

care lucra pentru prima zi. Nu cunoaște în ce condiție și circumstanțe automobilul

furat a ajuns pe teritoriul stației Peco unde a fost deteriorat și ulterior pe teritoriul

uzinei din Orhei. L-a deranjat în genere faptul furtului automobilului. Persoana

din sală nu a văzut-o la spălătoria auto în ziua când a lăsat automobilul la

spălătorie. În anul 2016, a avut doar un singur automobil; - declarațiile

martorului Cazac Ivan, care a relatat că, persoana prezentă în sală o cunoaște. L-

a văzut la spălătoria auto din str. Xxxx, pe care compania lor o administrează. În

seara în care totul s-a întâmplat, Ganea D., dorea să se angajeze la serviciu. În

acea zi pare-i-se ploua, și toți lucrătorii i-a trimis acasă, a rămas numai Sîrbu

Anatolie, care îndeplinea o funcție de spălător auto. Seara, a fost telefonat de

Sîrbu A., care l-a anunțat că mașina a fost furata de către Ganea D. Ulterior, el a

telefonat poliția și a venit la fața locului. Poliția a luat datele de pe camere video,

unde se vedea că în timpul spălării automobilului, când Sîrbu A. se afla în partea

dreaptă a automobilului Ganea D. a pătruns în salon și cu o viteză mare a ieșit din

spălătorie. După toate poliția peste câteva ore, i-a trimis fotografia persoanei, pe

care el a recunoscut-o. Apoi, a fost telefonat de poliție și anunțat că a fost găsită

mașina la Orhei, așezată pe piatră fără roți și a fost deteriorată partea stângă, din

față, dar nu poate spune precis. Automobilul sustras era de model Porsche

Caeyen, însă nu cunoaște nr. de înmatriculare a acestuia. Dacă nu greșește

culoarea automobilului era cafeniu închis. Susține declarațiile date la faza de

urmărire penală referitor la perioada când a avut loc evenimentele, unde a indicat

ce s-a întâmplat în 2016. Ganea D. când a venit să se aranjeze la serviciu nu a

prezentat careva acte, însă s-a prezentat cu numele Sergiu, că este din Orhei.

Ganea Dumitru a fost testat cum lucrează și ulterior după ce au plecat toți acasă,

a doua zi urma să ia hotărârea dacă Ganea Dumitru va fi angajat. Poate indica cu

exactitate că Ganea Dumitru a fost acela care a urcat în automobil. La f.d. 49

privind procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie, menționează

că nu ține minte dacă toate persoanele din această filă i-au fost prezentate spre

recunoaștere, dar cu precizie l-a recunoscut pe Ganea D. după fotografia nr. 5 din

f.d. 49 verso. Semnăturile din procesul-verbal din f.d. 49 verso îi aparține lui.

Posibil că a participat la procedura de recunoaștere a persoanei după fotografie,

nu ține minte precis. La serviciu a văzut înregistrările video. La urmărirea penală

s-a interesat cum se caută persoana, nu putea să comunice numele persoanei, că i

s-a prezentat cu nume fals. Știa că este din Orhei. Anchetatorul i-a spus că nu l-

au găsit, doar i-au comunicat despre mașină. Peste un timp i s-a spus că Ganea D.

este reținut în Ucraina. Automobilul Xxxx care a fost sustras din spălătoria lor,

era automobilul pus spre vânzare la parcarea auto ,,Dream Auto”, persoana care

8

a adus mașina l-a spălat, deoarece proprietarul parcării auto, aducea la ei la

spălătorie mai multe mașini. L-a telefonat pe proprietarul parcării auto Chirpii

Vadim, căruia i-a comunicat că automobilul a fost sustras. Lucrează în continuare

la acea spălătorie; materialele cauzei - procesul-verbal de ridicare din

12.10.2016, prin care au fost ridicat un CD cu înregistrări video, de la martorul

Cazac I.; - procesul-verbal de examinare din 07.11.2016, potrivit căruia a fost

supus examinării un CD cu înregistrări video, înregistrarea video datează cu

11.10.2016, la ora 18:47:38 min., unde se observă cum o persoană de gen

masculin spală automobilul de model „Xxxx”, de culoare negru, totodată lângă

persoana dată se află o altă persoană, de gen masculin care analizează automobilul

dat, ulterior în câteva secunde după ce persoana care spală automobilul dat se

duce în spatele acestuia a doua persoană ce îl analiza se urcă la volanul

automobilului, pornește motorul și se deplasează spre ieșire din spălătoria auto

„Armanda Service” SRL, de pe str. Xxxx, mun. Chișinău și se îndreaptă într-o

direcție necunoscută; - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 12

octombrie 2016, potrivit căruia a fost supus cercetării automobilul de marca

„Xxxx” cu nr. de înmatriculare „Xxxx”, care a fost abandonat în adiacentul str.

Unirii, or. Orhei, la o distanță de 30 m de la traseu. Automobilul nu are cauciucuri;

- procesul-verbal de recunoaștere după fotografie din 20.10.2016, potrivit căruia

martorul Cazac Ivan, l-a recunoscut pe Ganea Dumitru ca fiind persoana care a

sustras automobilul „Xxxx” cu n/î Xxxx; - acordul nr. D/CASCO/126-1108

privind plata despăgubirilor de asigurare din 15.02.2017, potrivit căruia SA

Moldasig, a stabilit că mărimea prejudiciului real cauzat lui Cavcaliuc Adrian

constituie 179586,65 lei; - actul de evaluare cost-reparație nr. 17047 din

08.11.2016, potrivit căruia a fost evaluată cost-reparația automobilului de model

Xxxx cu n/î Xxxx cu suma totală de 179 586,65 lei; - ordin de plată nr. 903 din

16.02.2017, potrivit căruia se constată că SA Moldasig prin intermediul BC

Moldinconbank SA, i-a achitat cet. Cavcaliuc Adrian suma de 179586,65 lei;

ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte din 14.06.2021, în

temeiul căreia automobilul de model Xxxx cu n/î Xxxx, care aparține la moment

lui Șeicanu Nadejda (anterior cu nr.Xxxx a aparținut lui Cavcaliuc A.) a fost

recunoscut în calitate de corp delict.

Probele au fost apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

lor.

În acest sens, instanța reține că, toate probele prezentate și cercetate în mod

legal în cadrul ședinței instanței de apel au indicat la confirmarea vinovăției

inculpatului Ganea Dumitru în comiterea infracțiunii ce i se impută, iar temeiuri

9

pentru casarea hotărârii judecătorești lipsesc.

Argumentele autorului recursului, precum că instanța de apel a apreciat

incorect și unilateral probele administrate în cauză nu au nici un suport legal.

Recurentul invocă că în speță nu sunt probe care ar confirma prezența

laturii obiective și laturii subiective a componenței de infracțiune prevăzute de

art. 186 alin.(5) Cod penal în acțiunile lui Ganea D., or, în cauză au fost constatate

și descrise toate elementele componente ale infracțiunii de furt, în proporții

deosebit de mari, inclusiv vinovăția lui Ganea D. în săvârșirea infracțiunii sus-

menționate.

Instanța de recurs, apreciază motivele invocate, ca fiind neîntemeiate și

lipsite de suport probatoriu, iar în susținerea poziției sale, relevă următoarele.

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma

penală.

Însă, pentru o atare concluzie, trebuie să se țină seama de fapta săvârșită și

cum aceasta a fost stabilită de către instanța de apel, și dacă această faptă a fost

încadrată în norma penală corectă, iar dacă fapta s-a încadrat într-o altă normă

penală, înseamnă că acesteia i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Acest temei nu și-a găsit confirmare, mai mult ca atât, instanța de apel a

cercetat toate probele administrate în cauză, dându-le o apreciere obiectivă, care

în ansamblu, au confirmat vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate.

În acest sens, instanța corect a ținut cont de doctrina penală, menționând

că: obiectului juridic special al infracțiunii de furt îl formează relațiile sociale cu

privire la posesia asupra bunurilor mobile, în prezenta speță asupra bunurilor

părții vătămate Cavcaliuc Adrian.

Obiectul material îl reprezintă bunurile care au existență materială, care

sunt create prin munca omului și care dispun de valoare materială și cost

determinat, fiind bunuri mobile și străine pentru făptuitor. Respectiv, obiectul

material în cauza examinată îl constituie automobilul de model „Xxxx” cu n/î

Xxxx care aparține părții vătămate Cavcaliuc Adrian.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (5) Cod penal are

următoarea structură: 1) fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea de luare

ilegală și gratuită; 2) urmările prejudiciabile sub formă de prejudiciu patrimonial

efectiv în proporții deosebit de mari; 3) legătura de cauzalitate dintre fapta

prejudiciabilă și urmările prejudiciabile și 4) modul ascuns.

Prin sustragere se înțelege luarea ilegală și gratuită a bunurilor mobile din

posesia altuia, care a cauzat un prejudiciu patrimonial efectiv acestuia, săvârșită

10

în scop de cupiditate.

Potrivit art. 126 alin. (11) din Codul penal (redacția actuală) stabilește că,

se consideră proporții deosebit de mari valoarea bunurilor dobîndite, primite,

fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste

frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de

persoane, care depășește 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate,

stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

Astfel, reieșind din salariul mediu prognozat pentru anul 2016, prejudiciul

se consideră ca fiind în proporții deosebit de mari, dacă valoarea acestuia

depășește suma de 180000 lei.

Art.126 alin.(1) Cod Penal (în red. la momentul săvârșirii faptei –

11.10.2016) stabilea că se consideră proporții deosebit de mari valoarea bunurilor

sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate,

comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o

persoană sau de un grup de persoane, care, la momentul săvârșirii infracțiunii

depășește 5000 unități convenționale.

Respectiv la momentul săvârșirii infracțiunii de către Ganea Dumitru,

prejudiciul se considera ca fiind în proporții deosebit de mari dacă valoarea

acestuia depășea suma de 100 000 lei.

Latura subiectivă a infracțiunii de furt în proporții deosebit de mari – art.

186 alin. (5) Cod penal, este indispensabil prezența scopului de cupiditate, ce

presupune obținerea pe cale ilegală, posibilitatea reală de a poseda, folosi și

dispune de bunurile victimei, urmând să le treacă în folosul său, în folosul altor

participanți la infracțiune sau în folosul terțelor persoane.

Potrivit art. 17 Cod penal, se consideră că infracțiunea a fost săvârșită cu

intenție dacă persoana care a săvârșit-o își dădea seama de caracterul prejudiciabil

al acțiunii sau inacțiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, le-a dorit sau

admitea, în mod conștient, survenirea acestor urmări.

Astfel, din conținutul normei citate rezultă că pentru infracțiunile

patrimoniale comise cu intenție directă, este specifică o anume reprezentare a

făptuitorului cu privire la rezultatul scontat, iar scopul de cupiditate reprezintă

anticiparea în conștiința făptuitorului a stăpânirii sale definitive asupra bunurilor

luate.

Reieșind din materialele cauzei, Colegiul penal consideră că, soluția

adoptată de către instanța de apel în partea calificării de drept a acțiunilor

inculpatului în baza art.186 alin.(5) Cod penal, este corectă și întemeiată prin

ansamblul de probe expuse și analizate în hotărârea contestată și menționate în

pct.5 al prezentei decizii.

Colegiul penal reține că în acțiunile inculpatului Ganea Dumitru se

11

regăsește în totalitate latura obiectivă a infracțiunii de furt în proporții deosebit

de mari, realizându-se prin sustragerea automobilului de model „Xxxx” cu n/î

Xxxx, cauzându-i părții vătămate Cavcaliuc Adrian un prejudiciu în mărime de

75000 euro, care conform ratelor oficiale de schimb valutar al BNM din data de

12.10.2016 constituia suma de 1 645 927 lei MDL, ceea ce constituie proporții

deosebit de mari.

Totodată, Colegiul penal reiterează că, infracțiunea de furt comisă de

Ganea Dumitru este o infracțiune materială, care s-a consumat odată cu obținerea

de către inculpat a posibilității reale de a se folosi de bunul sustras.

La fel, în speță se regăsește în totalitate și latura subiectivă a infracțiunii de

furt, realizându-se prin vinovăție sub formă de intenție directă, iar pentru

calificarea faptei fiind obligatorie prezența scopului de cupiditate, care la caz s-a

constatat cu certitudine faptul că Ganea Dumitru a sustras automobilul de model

„Xxxx” cu n/î Xxxx nu în scopul folosirii temporare a acestuia, ci anume cu

scopul de ,,a se îmbogăți și a avea bani de cheltuială”.

În acest sens, Colegiul penal va respinge ca fiind neîntemeiate argumentele

apărării prin care susține că inculpatul Ganea Dumitru nu este vinovat de

săvârșirea infracțiunii incriminate, deoarece nu a avut scopul de cupiditate în

intenția sa, dar a dorit să se plimbe cu mașina, iar ulterior să o lase, or această

versiune fiind de apărare și care nu corespunde realității, a fost înlăturată prin

totalitatea probelor administrate și cercetate sub toate aspectele de către instanța

de apel. Mai mult ca atât, fie că inculpatul ar fi vândut automobilul ca un bun

întreg, fie că l-ar dezmembrat și vândut pe piese separate, fapta acestuia oricum

se încadrează în prevederile art. 186 Cod penal.

Totodată, instanța de apel corect a reținut în acest sens și declarațiile

inculpatului din care rezultă cert că, ,,atunci i-a venit o idee în cap, să fure mașina

dată, și să vândă ceva din piesele mașinii. A furat mașina cu scopul de a se

îmbogăți, să aibă bani de cheltuială, cu toate că își dădea seama că automobilul

este scump. Dacă nu era să nimerească mașina în gaură, să nu fi fost defectată

era să conducă în continuare. Mai concretizează ca i-a venit ideea să scoată

,,bord computerul” după ce mașina a nimerit în gaură. Văzând că nu îl poate

scoate, a hotărât să scoată măcar roțile... Este de acord cu suma prețului

automobilului, deoarece automobilul era cu producere din anul de 2014, și într-

adevăr costa 75 mii de euro la acel moment, automobilul era păstrat...”.

Prin urmare, Colegiul constată că prevederile pct. 12) alin.(1) al art.427

Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului

declarat de avocat, dat fiind faptul că acesta poate fi aplicat numai în cazul când

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, pe când instanța de apel,

respectând prevederile art. 414 - 419 Cod de procedură penală, a examinat cauza

12

penală fără careva abateri de la normele materiale și procedurale, corect apreciind

circumstanțele de fapt și de drept sub toate aspectele, argumentându-și hotărârea,

care cuprinde motivele ce au stat la baza soluției adoptate, încadrând corect

acțiunile inculpatului în baza art. 186 alin. (5) Cod penal.

Toate probele prezentate și cercetate în mod legal au indicat la confirmarea

vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii ce i se impută, iar temei pentru

casarea hotărârii judecătorești lipsesc.

În temeiul celor expuse, instanța de recurs nu constată prezența erorilor de

drept ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate sub aspectele

invocate, astfel, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursului ordinar

declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Malai

Tatiana în numele inculpatului Ganea Dumitru, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 20 decembrie 2022, în cauza penală în

privința lui Ganea Dumitru Xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 11 iulie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecătorii Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

13