1ra-686/2023 — Art.186 alin.5 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 24 martie 2022, Ganea Dumitru a fost condamnat în baza art. 1921 alin.(1) Cod penal la 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 84 alin.(4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, la pedeapsa aplicată a fost adăugată parțial pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău, (sediul Buiucani) din 21.02.2019, definitiv fiindu-i stabilită pedeapsa de 5 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Ganea Dumitru la 11 octombrie 2016, aproximativ la ora 19 47, în timp ce se afla pe teritoriul spălătoriei auto „Arman D Service” amplasată pe str. Xxxx, mun. Chișinău și urmărind scopul răpirii mijlocului de transport fără scop de însușire, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, concomitent convingându-se de faptul că cele comise de el rămân neobservate de către alte persoane, prin acces liber a pătruns în salonul automobilului de model „Xxxx” cu n/î Xxxx, de culoare 1 neagră, ce-i aparține lui Cavcaliuc Adrian și profitând de faptul că cheile unității de transport dat erau în sistemul de pornire, a pus în funcțiune automobilul și cu bunul dat a părăsit locul comiterii infracțiunii, deplasându-se într-o direcție necunoscută. Instanța de fond a reîncadrat acțiunile intenționate ale inculpatului Ganea Dumitru din prevederile art. 186 alin. (5) Cod penal în cele prevăzute de art. 1921 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi - răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire.

Împotriva sentinței au declarat apel procurorul și inculpatul Ganea Dumitru, care au solicitat: - procurorul, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ganea Dumitru să fie condamnat în baza art. 186 alin.(5) Cod penal, la 8 ani închisoare, iar în temeiul art.84 alin.(4) Cod penal, ținând cont de sentința Judecătoriei Chișinău, (sediul Buiucani) din 21.02.2019, lui Ganea D. de stabilit definitiv pedeapsa de 10 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. În argumentarea apelului s-a invocat că instanța de fond neîntemeiat a reîncadrat acțiunile inculpatului, deoarece probele administrate incontestabil dovedesc vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii de furt în proporții deosebit de mari. Instanța de fond nu a luat în considerație că Ganea Dumitru fiind audiat în calitate de inculpat a declarat că a sustras automobilul de model „Xxxx” cu scopul de a se îmbogăți, să aibă bani de cheltuială, cu toate că conștientiza că automobilul este scump. Automobilul s-a deteriorat în or. Orhei unde l-a lăsat pe cotileț. A sustras din automobil roți și compresor, ceea ce a putut demonta. Suplimentar a concretizat că daca nu avea să accidenteze automobilul, era să-l conducă în continuare. Astfel, în speță în acțiunile inculpatului se atestă elementele infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(5) Cod penal – furtul, dar nu răpirea mijlocului de transport prevăzut de art. 1921 alin.(1) Cod penal. Mai mult, inculpatul a relatat că urcând la volanul automobilului, a urmărit scopul de îmbogățire, precum și a avut posibilitatea reală de a dispune de bunul sustras, însă a abandonat automobilul, din motiv că s-a tamponat de un stâlp, adică nu din propria dorință. Anume acest criteriu urmează a fi pus la baza calificării acțiunilor lui Ganea Dumitru în prezenta speță. Infracțiunea de furt este una materială și prin urmare se consideră consumată din momentul în care făptuitorul obține posibilitatea reală de a se folosi sau dispune de bunurile altuia. Iar la caz Ganea Dumitru a avut această posibilitate reală de a se folosi și a dispune de automobilul sustras din momentul 2 în care a intrat în posesia acestuia în mod ilegal. Totodată, inculpatul a manifestat intenție directă în raport cu fapta prejudiciabilă, conștientizând caracterul ilegal al acesteia și urmările posibile, ceea ce corespunde laturii subiective a infracțiunii de furt. Mai mult ca atât, în speță se atestă prezența scopului de cupiditate, de profit manifestat de făptuitor. Or, în cazul răpirii mijlocului de transport, persoana nu urmărește scopul sustragerii. - inculpatul, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, cu stabilirea unei pedepse mai blânde, de altă categorie, în baza art. 79 Cod penal, iar potrivit art. 901 Cod penal, să fie suspendată parțial executarea pedepsei cu închisoarea. În motivarea apelului a declarat că vina în săvârșirea infracțiunii o recunoaște pe deplin, regretă cele comise, căindu-se și roagă să-i fie acordată o șansă de a începe o nouă viață.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 decembrie 2022, a fost respins, ca nefondat apelul declarat de inculpat, admis apelul procurorului, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - Ganea Dumitru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal la 7 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21.02.2019, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 7 ani 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Instanța de apel a constatat că Ganea Dumitru la 11 octombrie 2016, aproximativ la ora 1947, în timp ce se afla pe teritoriul spălătoriei auto „Arman D Service” amplasată pe str. Xxxx, mun. Chișinău și urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, în scop de cupiditate, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, concomitent convingându-se de faptul că cele comise de el rămân neobservate de către alte persoane, prin acces liber a pătruns în salonul automobilului de model „Xxxx” cu n/î Xxxx, de culoare neagră, ce-i aparține lui Cavcaliuc Adrian și profitând de faptul că cheile unității de transport dat erau în sistemul de pornire, a pus în funcțiune automobilul și cu bunul dat a părăsit locul comiterii infracțiunii, deplasându-se într-o direcție necunoscută, cauzând astfel părții vătămate un prejudiciu material în valoare de 75000 euro, care conform ratelor oficiale de schimb valutar al BNM din data de 12.10.2016 constituia suma de 1645927 lei MDL, care constituie o daună în proporții deosebit de mari. În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a conchis că, concluzia 3 instanței de fond privind reîncadrarea acțiunilor inculpatului în baza art. 1921 alin.(1) Cod penal este neîntemeiată, deoarece, s-a confirmat cu certitudine faptul că Ganea Dumitru a sustras automobilul de model „Xxxx” cu n/î Xxxx nu în scopul folosirii temporare a acestuia, ci anume cu scopul de ,,a se îmbogăți și a avea bani de cheltuială”. Or, în acest caz, fie că inculpatul ar fi vândut automobilul ca un bun întreg, fie că l-ar dezmembrat și vândut pe piese separate, fapta acestuia oricum se încadrează în prevederile art. 186 Cod penal și nu în cele ale art. 1921 Cod penal. Astfel, s-a constatat că prin sustragerea automobilului de model „Xxxx” cu n/î Xxxx, Ganea Dumitru a cauzat părții vătămate Cavcaliuc Adrian un prejudiciu în mărime de 75000 euro, care conform ratelor oficiale de schimb valutar al BNM din data de 12.10.2016 constituia suma de 1 645 927 lei MDL, ceea ce constituie proporții deosebit de mari. Totodată, instanța de apel a menționat că infracțiunea de furt comisă de Ganea Dumitru este o infracțiune materială, care s-a consumat odată cu obținerea de către inculpat a posibilității reale de a se folosi de bunul sustras. În cazul furtului în proporții deosebit de mari – art. 186 alin. (5) Cod penal, este indispensabil prezența scopului de cupiditate, ce presupune obținerea pe cale ilegală, posibilitatea reală de a poseda, folosi și dispune de bunurile victimei, urmând să le treacă în folosul său, în folosul altor participanți la infracțiune sau în folosul terțelor persoane. Instanța de apel a conchis că nu poate fi de acord cu constatările instanței de fond, deoarece reieșind din declarațiile inculpatului Ganea Dumitru rezultă că, ” ... atunci i-a venit o idee în cap, să fure mașina dată, și să vândă ceva din piesele mașinii. A furat mașina cu scopul de a se îmbogăți, să aibă bani de cheltuială, cu toate că își dădea seama că automobilul este scump. Dacă nu era să nimerească mașina în gaură, să nu fi fost defectată era să conducă în continuare. Mai concretizează ca i-a venit ideea să scoată ”bord computerul” după ce mașina a nimerit în gaură. Văzând că nu îl poate scoate, a hotărât să scoată măcar roțile... Este de acord cu suma prețului automobilului, deoarece automobilul era cu producere din anul de 2014, și într-adevăr costa 75 mii de euro la acel moment, automobilul era păstrat...”. Potrivit art. 17 Cod penal, se consideră că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție dacă persoana care a săvârșit-o își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, le-a dorit sau admitea, în mod conștient, survenirea acestor urmări. Astfel, pentru infracțiunile patrimoniale comise cu intenție directă, este specifică o anume reprezentare a făptuitorului cu privire la rezultatul scontat, iar 4 scopul de cupiditate reprezintă anticiparea în conștiința făptuitorului a stăpînirii sale definitive asupra bunurilor luate. Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului instanța de apel a menționat că, ținându-se cont de circumstanțele cauzei, gravitatea infracțiunii comise, de atitudinea acestuia, de persoana inculpatului, care anterior a mai fost tras la răspundere penală și a comis o nouă infracțiune, precum și că în mod intenționat s-a eschivat de la urmărirea penală, or, inculpatul personal a declarat că imediat după comiterea infracțiunii a părăsit teritoriul Republicii Moldova pentru a nu fi tras la răspundere penală, corectarea și reeducarea lui Ganea D. este posibilă doar prin aplicarea unei pedepse privative de libertate. Totodată, instanța de apel a respins solicitarea inculpatului privind aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal și stabilirea pedepsei în baza art. 901 Cod penal, indicând că nu s-a constatat existența cărorva circumstanțe atenuante care ar putea fi apreciate ca excepționale, or reieșind din personalitatea inculpatului asupra căreia instanța de apel s-a expus supra, au convins instanța că corectarea lui Ganea D. va fi posibilă doar prin executarea deplină a pedepsei cu închisoarea în instituția penitenciară. La fel, instanța de apel a reținut că inculpatul Ganea D. s-a adresat cu o cerere privind aplicarea în privința sa a legii cu privire la amnistie, însă instanța a reținut că inculpatul a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(5) Cod penal, astfel că în privința sa nu sunt aplicabile prevederile art. 2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței RM. Cît privește posibilitatea reducerii pedepsei stabilite lui Ganea Dumitru prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21.02.2019, prin care a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, instanța de apel i-a explicat inculpatului că potrivit art. 470 alin. (1) Cod de procedură penală, soluționarea acestei chestiuni ține de competența instanței de judecată din raza de activitate a instituției penitenciare în care se deține inculpatul.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar avocatul Malai Tatiana în numele inculpatului Ganea Dumitru, care invocând temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței instanței de fond. A indicat că instanța de apel nu a stabilit scopul comiterii infracțiunii care, de fapt, este un element definitoriu între deosebirea esențială dintre calificarea juridică înaintată inculpatului Ganea Dumitru de organul de urmărire penală - art. 186 alin. (5) Cod penal și calificarea juridică reținută de instanța de fond în acțiunile lui Ganea Dumitru conform art.1921 alin.(1) Cod penal. 5 În cazul infracțiunii de furt în proporții deosebit de mari, scopul este unul de cupiditate, care presupune posibilitatea reală de a poseda, folosi si dispune de bunurile părții vătămate urmând să le treacă în folosul său, în folosul altor persoane, cum ar fi participanți la infracțiune sau altor persoane terțe. Lipsa intenției directe de a comite infracțiunea de furt și respectiv a scopului de cupiditate exclude calificarea ca sustragerea ilegală și gratuită a bunurilor mobile din posesia altuia, prin care acestuia i s-a cauzat un prejudiciu efectiv. Deci, Ganea Dumitru s-a folosit temporar cu automobilul, urmărind scopul folosirii automobilului și în continuare, dacă nu avea să nimerească automobilul în gaura respectivă. Anume cele expuse denotă că prin luarea ilegală a automobilului indicat, Ganea Dumitru nu a urmărit scopul de cupiditate, ci cel de folosință temporară, ceea ce constituie elementul calificativ al componenței de infracțiune prevăzute la art.1921 alin.(1) Cod penal. Totodată, instanța de apel a ignorat definitiv și declarațiile lui Ganea Dumitru date în calitate de martor, când a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, care a declarat că a sustras automobilul doar cu scopul de a sustrage piesele auto ușor demontabile, având posibilitatea de a le vinde și obține un profit. A concretizat că nu a avut intenția de a sustrage automobilul cu scopul de al păstra pentru el, sau alte persoane, iar după ce a demontat roțile s-a întors la Chișinău, lăsând automobilul în stradă, că oricum acel automobil va fi găsit de poliție. Anume recunoașterea parțială a faptelor sale a și dus instanța de fond de a lua o decizie de a respinge cererea lui Ganea Dumitru în examinarea cauzei în procedură simplificată prevăzută de art. 3641 CPP. Prin urmare hotărârea instanței de fond este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată.

Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către procuror, care a pledat pentru dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat în baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Potrivit textului recursului, recurentul invocă ca temei de casare a hotărârii instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara 6 erorile de drept comise în instanțele de fond și de apel în cazul când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Colegiul conchide că, motivul invocat de recurent nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erori de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. Prin urmare instanța de recurs consideră că, instanța de apel just a constatat ca fiind dovedită cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea furtului, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane săvârșită cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari, acțiunile acestuia fiind corect încadrate în baza art. 186 alin.(5) Cod penal, fapt demonstrat prin probele cercetate, corect apreciate, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblul din punct de vedere al coroborării lor. Analizând probele acumulate la dosar, Colegiul constată că, instanța de apel justificat a apreciat declarațiile părții vătămate Cavcaliuc Adrian, care a declarat că, la data de 11 octombrie 2016, a dus la spălătorie automobilul de model ,,Xxxx”, în apropierea fabricii Bucuria, cu un prieten de al său Cherpii Vadim. După care au plecat acasă, iar mai târziu a fost telefonat de prieten care i-a comunicat că automobilul a fost furat. Ulterior, s-a îndreptat spre spălătorie, unde poliția deja se afla, iar automobilul nu era. Pe camerele de înregistrări video s-a văzut ca automobilul s-a furat. De pe înregistrările video, nu se vedea fața persoanei care a furat automobilul, însă a fost sustras chiar în timp ce se spăla. În acea seara a plecat la IP Buiucani, unde a depus o plângere. A fost telefonat a doua zi și anunțat că automobilul s-a găsit în or. Orhei, pe teritoriul fabricii ,,Gabiny”. Automobilul avea defecte, era deteriorată bara protecției din față, roțile furate, a fost deteriorată suspensia față a automobilului. Organele de poliție au găsit automobilul și l-au transportat în mun. Chișinău, ulterior l-a dus la stația de reparare a automobilului, unde acesta a fost reparat. Compania de asigurare a fost contactată chiar în aceeași zi. Automobilul era produs în 2013 și avea asigurarea Casco. A cumpărat automobilul la mâna a doua, de la parcarea auto din str. Albișoara. Automobilul sustras avea un preț în jur de 70000 euro, la această sumă a și fost asigurată. Mașina era de culoarea neagră, nr. de înmatriculare nu și le amintește. La faza de urmărire penală nr. de înmatriculare l-a indicat corect. La moment automobilul sustras nu mai este în proprietatea sa, a fost vândut după ce s-a reparat, prin intermediul companiei leasing, prin aceeași parcare auto specializată în vânzări de automobile. Asigurarea a achitat prejudiciul integral. Nu ține minte care a fost prejudiciul încasat de la compania de asigurare pe contractul de asigurare Casco. De pe înregistrările video, a observat că persoana care a sustras automobilul era îmbrăcată în niște haine de lucru, înălțimea 1,80, 7 corpolență slab, nu ține minte culoarea părului. Când a ajuns la spălătoria auto, atunci pe loc i s-a spus că automobilul a fost sustras de un coleg de la spălătorie care lucra pentru prima zi. Nu cunoaște în ce condiție și circumstanțe automobilul furat a ajuns pe teritoriul stației Peco unde a fost deteriorat și ulterior pe teritoriul uzinei din Orhei. L-a deranjat în genere faptul furtului automobilului. Persoana din sală nu a văzut-o la spălătoria auto în ziua când a lăsat automobilul la spălătorie. În anul 2016, a avut doar un singur automobil; - declarațiile martorului Cazac Ivan, care a relatat că, persoana prezentă în sală o cunoaște. L- a văzut la spălătoria auto din str. Xxxx, pe care compania lor o administrează. În seara în care totul s-a întâmplat, Ganea D., dorea să se angajeze la serviciu. În acea zi pare-i-se ploua, și toți lucrătorii i-a trimis acasă, a rămas numai Sîrbu Anatolie, care îndeplinea o funcție de spălător auto. Seara, a fost telefonat de Sîrbu A., care l-a anunțat că mașina a fost furata de către Ganea D. Ulterior, el a telefonat poliția și a venit la fața locului. Poliția a luat datele de pe camere video, unde se vedea că în timpul spălării automobilului, când Sîrbu A. se afla în partea dreaptă a automobilului Ganea D. a pătruns în salon și cu o viteză mare a ieșit din spălătorie. După toate poliția peste câteva ore, i-a trimis fotografia persoanei, pe care el a recunoscut-o. Apoi, a fost telefonat de poliție și anunțat că a fost găsită mașina la Orhei, așezată pe piatră fără roți și a fost deteriorată partea stângă, din față, dar nu poate spune precis. Automobilul sustras era de model Porsche Caeyen, însă nu cunoaște nr. de înmatriculare a acestuia. Dacă nu greșește culoarea automobilului era cafeniu închis. Susține declarațiile date la faza de urmărire penală referitor la perioada când a avut loc evenimentele, unde a indicat ce s-a întâmplat în 2016. Ganea D. când a venit să se aranjeze la serviciu nu a prezentat careva acte, însă s-a prezentat cu numele Sergiu, că este din Orhei. Ganea Dumitru a fost testat cum lucrează și ulterior după ce au plecat toți acasă, a doua zi urma să ia hotărârea dacă Ganea Dumitru va fi angajat. Poate indica cu exactitate că Ganea Dumitru a fost acela care a urcat în automobil. La f.d. 49 privind procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie, menționează că nu ține minte dacă toate persoanele din această filă i-au fost prezentate spre recunoaștere, dar cu precizie l-a recunoscut pe Ganea D. după fotografia nr. 5 din f.d. 49 verso. Semnăturile din procesul-verbal din f.d. 49 verso îi aparține lui. Posibil că a participat la procedura de recunoaștere a persoanei după fotografie, nu ține minte precis. La serviciu a văzut înregistrările video. La urmărirea penală s-a interesat cum se caută persoana, nu putea să comunice numele persoanei, că i s-a prezentat cu nume fals. Știa că este din Orhei. Anchetatorul i-a spus că nu l- au găsit, doar i-au comunicat despre mașină. Peste un timp i s-a spus că Ganea D. este reținut în Ucraina. Automobilul Xxxx care a fost sustras din spălătoria lor, era automobilul pus spre vânzare la parcarea auto ,,Dream Auto”, persoana care 8 a adus mașina l-a spălat, deoarece proprietarul parcării auto, aducea la ei la spălătorie mai multe mașini. L-a telefonat pe proprietarul parcării auto Chirpii Vadim, căruia i-a comunicat că automobilul a fost sustras. Lucrează în continuare la acea spălătorie; materialele cauzei - procesul-verbal de ridicare din 12.10.2016, prin care au fost ridicat un CD cu înregistrări video, de la martorul Cazac I.; - procesul-verbal de examinare din 07.11.2016, potrivit căruia a fost supus examinării un CD cu înregistrări video, înregistrarea video datează cu 11.10.2016, la ora 18:47:38 min., unde se observă cum o persoană de gen masculin spală automobilul de model „Xxxx”, de culoare negru, totodată lângă persoana dată se află o altă persoană, de gen masculin care analizează automobilul dat, ulterior în câteva secunde după ce persoana care spală automobilul dat se duce în spatele acestuia a doua persoană ce îl analiza se urcă la volanul automobilului, pornește motorul și se deplasează spre ieșire din spălătoria auto „Armanda Service” SRL, de pe str. Xxxx, mun. Chișinău și se îndreaptă într-o direcție necunoscută; - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 12 octombrie 2016, potrivit căruia a fost supus cercetării automobilul de marca „Xxxx” cu nr. de înmatriculare „Xxxx”, care a fost abandonat în adiacentul str. Unirii, or. Orhei, la o distanță de 30 m de la traseu. Automobilul nu are cauciucuri; - procesul-verbal de recunoaștere după fotografie din 20.10.2016, potrivit căruia martorul Cazac Ivan, l-a recunoscut pe Ganea Dumitru ca fiind persoana care a sustras automobilul „Xxxx” cu n/î Xxxx; - acordul nr. D/CASCO/126-1108 privind plata despăgubirilor de asigurare din 15.02.2017, potrivit căruia SA Moldasig, a stabilit că mărimea prejudiciului real cauzat lui Cavcaliuc Adrian constituie 179586,65 lei; - actul de evaluare cost-reparație nr. 17047 din 08.11.2016, potrivit căruia a fost evaluată cost-reparația automobilului de model Xxxx cu n/î Xxxx cu suma totală de 179 586,65 lei; - ordin de plată nr. 903 din 16.02.2017, potrivit căruia se constată că SA Moldasig prin intermediul BC Moldinconbank SA, i-a achitat cet. Cavcaliuc Adrian suma de 179586,65 lei; ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte din 14.06.2021, în temeiul căreia automobilul de model Xxxx cu n/î Xxxx, care aparține la moment lui Șeicanu Nadejda (anterior cu nr.Xxxx a aparținut lui Cavcaliuc A.) a fost recunoscut în calitate de corp delict. Probele au fost apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. În acest sens, instanța reține că, toate probele prezentate și cercetate în mod legal în cadrul ședinței instanței de apel au indicat la confirmarea vinovăției inculpatului Ganea Dumitru în comiterea infracțiunii ce i se impută, iar temeiuri 9 pentru casarea hotărârii judecătorești lipsesc. Argumentele autorului recursului, precum că instanța de apel a apreciat incorect și unilateral probele administrate în cauză nu au nici un suport legal. Recurentul invocă că în speță nu sunt probe care ar confirma prezența laturii obiective și laturii subiective a componenței de infracțiune prevăzute de art. 186 alin.(5) Cod penal în acțiunile lui Ganea D., or, în cauză au fost constatate și descrise toate elementele componente ale infracțiunii de furt, în proporții deosebit de mari, inclusiv vinovăția lui Ganea D. în săvârșirea infracțiunii sus- menționate. Instanța de recurs, apreciază motivele invocate, ca fiind neîntemeiate și lipsite de suport probatoriu, iar în susținerea poziției sale, relevă următoarele. Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Însă, pentru o atare concluzie, trebuie să se țină seama de fapta săvârșită și cum aceasta a fost stabilită de către instanța de apel, și dacă această faptă a fost încadrată în norma penală corectă, iar dacă fapta s-a încadrat într-o altă normă penală, înseamnă că acesteia i s-a dat o încadrare juridică greșită. Acest temei nu și-a găsit confirmare, mai mult ca atât, instanța de apel a cercetat toate probele administrate în cauză, dându-le o apreciere obiectivă, care în ansamblu, au confirmat vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate. În acest sens, instanța corect a ținut cont de doctrina penală, menționând că: obiectului juridic special al infracțiunii de furt îl formează relațiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile, în prezenta speță asupra bunurilor părții vătămate Cavcaliuc Adrian. Obiectul material îl reprezintă bunurile care au existență materială, care sunt create prin munca omului și care dispun de valoare materială și cost determinat, fiind bunuri mobile și străine pentru făptuitor. Respectiv, obiectul material în cauza examinată îl constituie automobilul de model „Xxxx” cu n/î Xxxx care aparține părții vătămate Cavcaliuc Adrian. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (5) Cod penal are următoarea structură: 1) fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea de luare ilegală și gratuită; 2) urmările prejudiciabile sub formă de prejudiciu patrimonial efectiv în proporții deosebit de mari; 3) legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile și 4) modul ascuns. Prin sustragere se înțelege luarea ilegală și gratuită a bunurilor mobile din posesia altuia, care a cauzat un prejudiciu patrimonial efectiv acestuia, săvârșită 10 în scop de cupiditate. Potrivit art. 126 alin. (11) din Codul penal (redacția actuală) stabilește că, se consideră proporții deosebit de mari valoarea bunurilor dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei. Astfel, reieșind din salariul mediu prognozat pentru anul 2016, prejudiciul se consideră ca fiind în proporții deosebit de mari, dacă valoarea acestuia depășește suma de 180000 lei. Art.126 alin.(1) Cod Penal (în red. la momentul săvârșirii faptei – 11.10.2016) stabilea că se consideră proporții deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care, la momentul săvârșirii infracțiunii depășește 5000 unități convenționale. Respectiv la momentul săvârșirii infracțiunii de către Ganea Dumitru, prejudiciul se considera ca fiind în proporții deosebit de mari dacă valoarea acestuia depășea suma de 100 000 lei. Latura subiectivă a infracțiunii de furt în proporții deosebit de mari – art. 186 alin. (5) Cod penal, este indispensabil prezența scopului de cupiditate, ce presupune obținerea pe cale ilegală, posibilitatea reală de a poseda, folosi și dispune de bunurile victimei, urmând să le treacă în folosul său, în folosul altor participanți la infracțiune sau în folosul terțelor persoane. Potrivit art. 17 Cod penal, se consideră că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție dacă persoana care a săvârșit-o își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, le-a dorit sau admitea, în mod conștient, survenirea acestor urmări. Astfel, din conținutul normei citate rezultă că pentru infracțiunile patrimoniale comise cu intenție directă, este specifică o anume reprezentare a făptuitorului cu privire la rezultatul scontat, iar scopul de cupiditate reprezintă anticiparea în conștiința făptuitorului a stăpânirii sale definitive asupra bunurilor luate. Reieșind din materialele cauzei, Colegiul penal consideră că, soluția adoptată de către instanța de apel în partea calificării de drept a acțiunilor inculpatului în baza art.186 alin.(5) Cod penal, este corectă și întemeiată prin ansamblul de probe expuse și analizate în hotărârea contestată și menționate în pct.5 al prezentei decizii. Colegiul penal reține că în acțiunile inculpatului Ganea Dumitru se 11 regăsește în totalitate latura obiectivă a infracțiunii de furt în proporții deosebit de mari, realizându-se prin sustragerea automobilului de model „Xxxx” cu n/î Xxxx, cauzându-i părții vătămate Cavcaliuc Adrian un prejudiciu în mărime de 75000 euro, care conform ratelor oficiale de schimb valutar al BNM din data de 12.10.2016 constituia suma de 1 645 927 lei MDL, ceea ce constituie proporții deosebit de mari. Totodată, Colegiul penal reiterează că, infracțiunea de furt comisă de Ganea Dumitru este o infracțiune materială, care s-a consumat odată cu obținerea de către inculpat a posibilității reale de a se folosi de bunul sustras. La fel, în speță se regăsește în totalitate și latura subiectivă a infracțiunii de furt, realizându-se prin vinovăție sub formă de intenție directă, iar pentru calificarea faptei fiind obligatorie prezența scopului de cupiditate, care la caz s-a constatat cu certitudine faptul că Ganea Dumitru a sustras automobilul de model „Xxxx” cu n/î Xxxx nu în scopul folosirii temporare a acestuia, ci anume cu scopul de ,,a se îmbogăți și a avea bani de cheltuială”. În acest sens, Colegiul penal va respinge ca fiind neîntemeiate argumentele apărării prin care susține că inculpatul Ganea Dumitru nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate, deoarece nu a avut scopul de cupiditate în intenția sa, dar a dorit să se plimbe cu mașina, iar ulterior să o lase, or această versiune fiind de apărare și care nu corespunde realității, a fost înlăturată prin totalitatea probelor administrate și cercetate sub toate aspectele de către instanța de apel. Mai mult ca atât, fie că inculpatul ar fi vândut automobilul ca un bun întreg, fie că l-ar dezmembrat și vândut pe piese separate, fapta acestuia oricum se încadrează în prevederile art. 186 Cod penal. Totodată, instanța de apel corect a reținut în acest sens și declarațiile inculpatului din care rezultă cert că, ,,atunci i-a venit o idee în cap, să fure mașina dată, și să vândă ceva din piesele mașinii. A furat mașina cu scopul de a se îmbogăți, să aibă bani de cheltuială, cu toate că își dădea seama că automobilul este scump. Dacă nu era să nimerească mașina în gaură, să nu fi fost defectată era să conducă în continuare. Mai concretizează ca i-a venit ideea să scoată ,,bord computerul” după ce mașina a nimerit în gaură. Văzând că nu îl poate scoate, a hotărât să scoată măcar roțile... Este de acord cu suma prețului automobilului, deoarece automobilul era cu producere din anul de 2014, și într- adevăr costa 75 mii de euro la acel moment, automobilul era păstrat...”. Prin urmare, Colegiul constată că prevederile pct. 12) alin.(1) al art.427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat de avocat, dat fiind faptul că acesta poate fi aplicat numai în cazul când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, pe când instanța de apel, respectând prevederile art. 414 - 419 Cod de procedură penală, a examinat cauza 12 penală fără careva abateri de la normele materiale și procedurale, corect apreciind circumstanțele de fapt și de drept sub toate aspectele, argumentându-și hotărârea, care cuprinde motivele ce au stat la baza soluției adoptate, încadrând corect acțiunile inculpatului în baza art. 186 alin. (5) Cod penal. Toate probele prezentate și cercetate în mod legal au indicat la confirmarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii ce i se impută, iar temei pentru casarea hotărârii judecătorești lipsesc. În temeiul celor expuse, instanța de recurs nu constată prezența erorilor de drept ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate sub aspectele invocate, astfel, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Malai Tatiana în numele inculpatului Ganea Dumitru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 decembrie 2022, în cauza penală în privința lui Ganea Dumitru Xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 11 iulie 2023. Președinte Guzun Ion Judecătorii Eremciuc Ghenadie Daguța Sergiu 13