1ra-276/23 — art. art. 264/1 al. 4, 27, 186 al. 2, lit. c, d, 186 al. 2, lit. c, d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. art. 264/1 al. 4, 27, 186 al. 2, lit. c, d, 186 al. 2, lit. c, d CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-276/23 — art. art. 264/1 al. 4, 27, 186 al. 2, lit. c, d, 186 al. 2, lit. c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-276/23
1-20022127-01-1ra-10022023
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
13 iunie 2023 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Guzun Ion
Judecători - Eremciuc Ghenadie, Daguța Sergiu
Examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în
principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul Grijuc Victor în numele
inculpatului Sceastlivîi Sergiu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Bălți din 13 decembrie 2022, în cauza penală de învinuire a lui
Sceastlivîi Sergiu XXXXX,
Termenii de examinare:
prima instanță: 17.02.2020 - 25.05.2022;
instanța de apel: 20.07.2022 - 13.12.2022;
instanța de recurs: 10.02.2023 - 13.06.2023.
Asupra admisibilității motivelor invocate în recursul ordinar, Colegiul penal
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni din 25 mai 2022,
Sceastlivîi Sergiu, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de
art. art. 2641 alin. (4); 186 alin. (2) lit. c), d); 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, și în
baza acestei Legi, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a fost
stabilită pedeapsa după cum urmează:
- în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal – pedeapsa sub formă de închisoare pe un
termen – 4 luni;
- în baza art. art. 27, 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal - pedeapsa sub formă de
închisoare pe un termen – 5 luni;
- în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal - pedeapsa sub formă de
închisoare pe un termen – 5 luni.
În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, s-a stabilit inculpatului
Sceastlivîi Sergiu, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor – 8
luni.
În conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod penal, s-a stabilit inculpatului
Sceastlivîi Sergiu, s-a stabilit inculpatului Sceastlivîi Sergiu pedeapsă definitivă,
1
pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor și pedeapsa stabilită
prin decizia Curții de apel Bălți din 15 decembrie 2021 – 7 ani și 6 luni închisoare, cu
executare în penitenciar de tip închis.
Acțiunea civilă depusă de Rotaru Maria împotriva lui Sceastlivîi Sergiu, a fost
încetată, în legătură cu renunțarea la acțiune.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
În sentință, prima instanță a constatat în fapt că:
Sceastlivîi Sergiu, la 12 ianuarie 2020, aproximativ la orele 19:30, conducând
motocicleta de model ”Minsk”, neînmatriculată în modul stabilit, în timpul deplasării
sale prin s. Tîrnova, r-nul Dondușeni, a fost stopat de către agenții de patrulare al
Inspectoratului National de Patrulare a IGP, pentru verificare actelor de conducere.
Fiind verificat prin sistemul informațional de căutare ACCES web, s-a stabilit
că, cet. Sceastlivîi Sergiu nu deține permis de conducere, prin urmare nu era în drept
să conducă mijloace de transport, prin ce, grav a încălcat prevederile art. 10 alin.(1)
lit. b), alin. (2) lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere (în continuare RCR), care
prevede că „Persoana care conduce un vehicul trebuie să posede cunoștințe și să
execute cerințele RCR. Persoana care conduce un autovehicul trebuie să posede și,
la cererea lucrătorului de poliție, este obligată să înmâneze pentru control permisul
de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din
care face parte autovehiculul condus”.
Colaboratorii de poliție, în cadrul discuției cu Sceastlivîi Sergiu , au suspectat
de la acesta miros specific de alcool.
Astfel acesta, a fost supus testării alcoolscopice, efectuată cu aparatul alcooltest
de model „DRAGER”, în rezultat la ce s-a constatat că, cantitatea vaporilor de alcool
în aerul expirat de dânsul constituie 0,68 mg/l.
Prin urmare, cet. Sceastlivîi Sergiu a condus motocicleta în stare de ebrietate
alcoolică, care potrivit art.13412 alin. (3) Cod penal, se atribuie la stare de ebrietate
alcoolică cu grad avansat, prin ce grav a încălcat prevederile art. 14 lit. a) al RCR,
care prevede că: „Conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în
stare de ebrietate”.
Astfel, acțiunile inculpatului Sceastlivîi Sergiu, au fost încadrate juridic în baza
art. 2641 alin. (4) Cod penal, după semnele calificative: ”conducerea mijlocului de
transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad
avansat, săvârșită de către o persoană care nu deține permis de conducere”.
Tot el, în noaptea de 25.02.2020 spre 26.02.2020, având scopul sustragerii
bunurilor altei persoane, a pătruns în mod tainic prin efracția unui geam în casa
locativă ce-i aparține lui Fasola Alexandru situată s.Tîrnova, r-nul Dondușeni, care la
moment este supravegheată de către bunica acestuia Rotaru Maria XXXXX, unde a
încercat să sustragă un notebook de model „ASUS” de culoare albă, cu costul de
2000 lei, care aparținea ultimei și se folosea, dar scăpându-l-l jos i-a deteriorat
carcasa și l-a lăsat jos, astfel conform încheierii specialistului procentul de uzura
constituie 100% si costa 1500 lei, cauzându-i părții vătămate Rotaru Maria un
prejudiciu material in suma de 1500 lei.
Astfel, acțiunile inculpatului Sceastlivîi Sergiu, au fost încadrate juridic în baza
art. art. 27, 186 alin. (2) lit. c) d) Cod penal, după semnele calificative: tentativă de
furt, adică: sustragerea pe ascuns a bunurilor altor persoane, săvârșit, prin
2
pătrundere în încăpere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, care din
cauze independente de voința făptuitorului aceasta nu și-a produs efectul.
Tot el, Sceastlivîi Sergiu, în noaptea de 25.02.2020 spre 26.02.2020,
Sceastlivîi Sergiu Serghei, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, a pătruns
în mod tainic prin efracția unui geam în casa locativă ce-i aparține lui Fasola
Alexandru situată s.XXXXX, care la moment este supravegheată de către bunica
acestuia Rotaru Maria XXXXX, unde a sustras un laptop de model ,,HP” de culoare
gri, cu costul de 3000 lei, bunuri ce-i aparțin ultimei. Astfel, cauzându-i părții
vătămate Rotaru Maria XXXXX, un prejudiciu material considerabil în sumă totală
de 3000 (trei mii) lei MD.
Astfel, acțiunile inculpatului Sceastlivîi Sergiu, au fost încadrate juridic în baza
art. 186 alin. (2) lit. c) d) Cod penal, după semnele calificative: Furt, adică –
Sustragerea pe ascuns a bunurilor altor persoane, săvârșit prin pătrundere în
locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”.
Nefiind de acord cu sentința, a declarat apel inculpatul Sceastlivîi Sergiu,
care a solicitat casarea sentinței și rejudecarea cauzei potrivit modului pentru prima
instanță.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 decembrie 2022,
apelul declarat de către inculpatul Sceastlivîi Sergiu, s-a respins ca fiind nefondat, cu
menținerea sentinței fără modificări.
4.1 În motivarea soluției instanța de apel, a constatat că, prima instanță, a
stabilit corect starea de fapt și de drept, ceea ce corespunde probelor din dosar, care
au fost apreciate corect, încadrând just acțiunile inculpatului Sceastlivîi Sergiu în
baza dispozițiilor art. 2641 alin. (4) Cod penal: conducerea mijlocului de transport de
către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat,
săvârșită de către o persoană care nu deține permis de conducere; art. 27, 186 alin.
(2) lit. c), d) Cod penal: tentativa de furt, adică tentativa de sustragere pe ascuns a
bunurilor altor persoane, săvârșită prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea de
daune în proporții considerabile, însă din cauze independente de voința făptuitorului,
aceasta nu și-a produs efectul; și art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal: furtul, adică
sustragerea pe ascuns a bunurilor altor persoane, săvârșit prin pătrundere în
locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.
Instanța de apel a conchis că, prima instanță a adoptat o sentință legală și
întemeiată, apreciind fiecare probă din punctul de vedere al pertinenței, concludenței,
utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punctul de vedere al
coroborării lor, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală.
La fel, instanța de apel a reținut că, sentința corespunde prevederilor art. art.
384; 389; 3641 Cod de procedură penală, conține probe de vinovăție acceptate de
inculpat și sub acest aspect sentința nici nu a fost contestată.
De asemenea, a relatat că, sentința nu a fost contestată nici în partea calificării
faptelor inculpatului și nici instanța de apel nu a stabilit careva motive de a interveni
în sentință în ce privește aspectul încadrării acțiunilor inculpatului, apreciind-o ca
fiind legală, adoptată cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind
administrarea probelor.
Instanța de apel, verificând chestiunea individualizării pedepsei penale în
privința inculpatului a constatat că, prima instanță a acordat deplină eficiență
prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea
3
infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile
de viață ale familiei acestuia.
La caz, instanța de apel a conchis că, prima instanță a apreciat corespunzător
circumstanțele reale și personale ale inculpatului și a stabilit o pedeapsă echitabilă și
proporțională faptelor comise.
Referitor la alegațiile apelantului, instanța de apel a statuat că, la stabilirea
pedepsei instanța a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite de inculpat, de
personalitatea acestuia, și anume că acesta anterior a fost condamnat de mai multe
ori, inclusiv și pentru comiterea unor infracțiuni similare, fiindu-i stabilită pedeapsa
sub formă de închisoare cu executare.
A reținut instanța de apel că, inculpatul Sceastlivîi Sergiu nu și-a făcut
concluziile necesare, nu a mers pe calea corijării și din nou a comis mai multe
infracțiuni similare, ceea ce indică că pedeapsa stabilită anterior nu și-a atins scopul,
ultimul fiind predispus să comită noi infracțiuni pentru a-și asigura existența prin
metode ilicite, fapt ce denotă pericolul social sporit al acestuia în societate.
În acest sens, a evidențiat faptul că, la data pronunțării sentinței Judecătoriei
Edineț, sediul Dondușeni din 25 mai 2022, inculpatul Sceastlivîi Sergiu executa real
pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani stabilită prin decizia Curții
de Apel Bălți din 15 decembrie 2021.
Astfel, la stabilirea mărimii pedepsei, instanța de apel a reținut că, la caz sunt
aplicabile prevederile alin. (4) art. 78 Cod penal, care stipulează că, în caz de concurs
al circumstanțelor agravante și celor atenuante, coborârea pedepsei până la minimul
sau ridicarea ei până la maximul prevăzut la articolul corespunzător din Partea
specială a prezentului cod nu este obligatorie.
Subsecvent, instanța de apel nu a stabilit careva erori la stabilirea pedepsei
definitive lui Sceastlivîi Sergiu prin aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) și art. 84
alin. (4) Cod penal.
A statuat instanța de apel că, soluția primei instanțe s-a întemeiat pe asigurarea
principiului aplicării unei pedepse echitabile, pornind de la evaluarea gradului
influenței pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, apreciind
obiectiv toate circumstanțele prezentei cauze.
Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, avocatul Grijuc
Victor în numele inculpatului Sceastlivîi Sergiu a declarat recurs, prin care solicită,
casarea parțială a deciziei, rejudecarea cauzei, cu stabilirea unei pedepse mai blânde.
5.1 În motivarea recursului, a menționat că, instanța de apel nu a ținut cont de
toate circumstanțele cauzei și a emis o decizie contrară prevederilor legale, aplicând
inculpatului o pedeapsă prea aspră.
Împotriva recursului, procurorul în secția judiciar penală, Guțan Pavel, a
depus referință prin care solicită inadmisibilitatea recursului ca fiind vădit
neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.
În motivarea acestuia indică că, instanța de apel, și-a argumentat suficient
soluția în partea pedepsei penale stabilite inculpatului.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat în baza
materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din
următoarele considerente.
4
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă
inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.
Lecturând argumentele invocate în recurs, Colegiul penal reține că, deși
recurentul nu a invocat nici un temei de drept prevăzut la prevederile art. 427 alin. (1)
Cod de procedură penală, din conținutul acestuia se atestă dezacordul cu stabilirea de
către instanțele de fond, în privința inculpatului a unei pedepse prea aspre, argument
ce se încadrează la art. 427 alin. (1), pct. 10) Cod de procedură penală, care stipulează
că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de
drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal atestă că,
motivele invocate de către partea apărării, prin prisma temeiului prevăzut la art. 427
alin. (1), pct. 10) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea în speță, nefiind
constatate careva erori de drept.
Colegiul penal reține că, în speță nu se contestă starea de fapt stabilită de
instanțele de fond și nici încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite, în esență, criticile
recurentului rezumându-se asupra aprecierii instanțelor a circumstanțelor cauzei care
au determinat concluzii neîntemeiate privind individualizarea pedepsei.
La caz, Colegiul penal a constatat că, instanța de apel a respins apelul
inculpatului Sceastlivîi Sergiu ca nefondat cu menținerea instanței fără modificări.
Astfel, prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni din 25 mai 2022,
Sceastlivîi Sergiu, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de
art. art. 2641 alin. (4); 186 alin. (2) lit. c), d); 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, și în
baza acestei Legi, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a fost
stabilită pedeapsa după cum urmează:
- în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal – pedeapsa sub formă de închisoare pe un
termen – 4 luni;
- în baza art. art. 27, 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal - pedeapsa sub formă de
închisoare pe un termen – 5 luni;
- în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal - pedeapsa sub formă de
închisoare pe un termen – 5 luni.
În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, s-a stabilit inculpatului
Sceastlivîi Sergiu, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor – 8
luni.
În conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod penal, s-a stabilit inculpatului
Sceastlivîi Sergiu, s-a stabilit inculpatului Sceastlivîi Sergiu pedeapsă definitivă,
pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor și pedeapsa stabilită
prin decizia Curții de apel Bălți din 15 decembrie 2021 – 7 ani și 6 luni închisoare, cu
executare în penitenciar de tip închis.
Colegiul penal notează că, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei,
instanța de judecată va ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul
acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau
5
agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.
Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de
constrângere statală, un mijloc de corectare, și reeducare a condamnatului, și se
aplică persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții
drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia,
precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât
și din partea altor persoane.
Respectiv, este prerogativa instanței de judecată să aprecieze dacă scopul
pedepsei penale poate fi atins prin stabilirea unei pedepse mai blânde, sau a unei
pedepse mai aspre prevăzute în normă.
În formarea acestei convingeri, instanța de judecată urmează să țină cont de
totalitatea condițiilor expres prevăzute de Lege, ceea ce la caz s-a realizat.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată va ține cont
de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența
pedepsei stabilite asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile
de viață ale acestuia.
Reieșind din materialele cauzei se atestă că, în urma solicitării și înscrisului
autentic al inculpatului (f.d. 102), prezenta cauză a fost judecată pe baza probelor
administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod
de procedură penală.
În consecință, inculpatului, urmare infracțiunilor imputate, cu aplicarea
prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-au fost calculate noi limite
ale pedepselor cu închisoarea.
De asemenea, se conchide că, la data pronunțării sentinței Judecătoriei Edineț,
sediul Dondușeni din 25 mai 2022, inculpatul Sceastlivîi Sergiu executa real
pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani stabilită prin decizia Curții
de Apel Bălți din 15 decembrie 2021.
Colegiul penal conchide că, instanța de apel, corect și just a menținut sentința
primei instanțe, or, cu aplicarea normelor prevăzute la art. art. 84 alin. (1), 84 alin. (4)
Cod penal, inculpatului i-a fost stabilită pedeapsă definitivă, pentru concurs de
infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor și pedeapsa stabilită prin decizia Curții de
apel Bălți din 15 decembrie 2021, de 7 ani și 6 luni închisoare, cu executare în
penitenciar de tip închis, ceea ce denotă că soluția este în acord cu principiul
proporționalității, luându-se în vedere fapta comisă și urmările acțiunilor
făptuitorului.
Referitor la alegația recurentului, precum că inculpatului i-a fost stabilită o
pedeapsă prea aspră, solicitând astfel aplicarea unei pedepse mai blânde, Colegiul
penal constată că, aceste concluzii sunt vădit neîntemeiate, or, aplicarea acestor
prevederi are la originea sa personalitatea inculpatului, modalitatea și gravitatea
infracțiunii săvârșite, comportamentul acestuia până la săvârșirea infracțiunii.
În acest sens, se atestă că, inculpatul Sceastlivîi Sergiu, potrivit revendicării
(f.d. 25) anterior a fost vizat în multiple cauze penale, ceea ce denotă conflictul
acestuia cu Legea penală, precum și potrivit caracteristicii eliberate de către primăria
comunei Tîrnova, r-nul Dondușeni, se caracterizează negativ, este o persoană cu
caracter nestabil (f.d. 18).
6
Circumstanțele respective denotă clar că, stabilirea unei pedepse mai blânde în
privința inculpatului, nu-și va atinge scopul corectării și reeducării acestuia.
În concluzie, în atingerea scopului de restabilire a echității sociale și prevenire
a săvârșirii de noi infracțiuni din partea inculpatului, instanța de apel corect a
constatat că, corectarea și reeducarea inculpatului, poate fi atinsă doar prin stabilirea
pedepsei cu închisoarea.
Mai mult, Colegiul penal statuează că, o pedeapsă prea blândă va fi apreciată
ca o atitudine tolerantă din partea statului a comportamentului prejudiciabil și va
diminua încrederea societății în eficacitatea și echitatea sistemului de justiție, or,
practica judiciară demonstrează că, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de
ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea
săvârșirii de noi infracțiuni.
Astfel, este important de specificat că, în cazul unei privări de libertate, este
deosebit de important să fie respectat principiul general al securității juridice.
Prin urmare, este esențial ca condițiile privării de libertate să fie clar definite în
dreptul național și legea însăși să fie previzibilă în aplicare pentru a satisface cerința
”legalității”, un standard din practica CEDO, care impune normelor de drept să fie
suficient de precise, întrucât să permită persoanei, să prevadă rezonabil consecințele
ce pot deriva dintr-un anumit comportament în circumstanțele particulare ale cauzei
sale.
În cele din urmă, Colegiul penal, atestă că, la caz, inculpatul a avut parte de un
proces penal echitabil în privința sa, unde instanțele de fond, primordial, în scopul
neadmiterii privării arbitrare de libertate, au ținut cont ca pedeapsa inculpatului să fie
una echitabilă și proporțională scopului Legii penale.
În aceste condiții, eroarea de drept specificată în recurs, nu și-a găsit
confirmare la examinarea acestuia, cele descrise căpătând forma unor alegații
declarative care nu pot fi puse la baza admisibilității recursului ordinar.
Prin urmare, se constată, că instanța de apel a acordat deplină eficiență
prevederilor art. art. 7, 61, 75, 84 Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală,
ținând cont de scopul pedepsei, caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor
săvârșite.
Mai mult ca atât, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială
veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică,
pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le
însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a
hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din
CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca
impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19
aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o
instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin
alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.
În acest context, Colegiul penal atestă că, instanța de apel la judecarea cauzei
în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate,
fapt ce impune inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, ca fiind vădit
neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal
7
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Grijuc Victor în
numele inculpatului Sceastlivîi Sergiu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții
de Apel Bălți din 13 decembrie 2022, în cauza penală în privința lui Sceastlivîi
Sergiu XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată va fi pronunțată la 04 iulie 2023.
Președinte Guzun Ion
Judecători Eremciuc Ghenadie
Daguța Sergiu
8