1ra-414/2023 — Art. 287 alin. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central din 27 septembrie 2022, cauza fiind judecată potrivit procedurii prevăzute la art. 3641 Cod de procedură penală, Pitcaciuc Veaceslav XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. S-a dispus încasarea de la Pitcaciuc Veaceslav în contul statului cheltuielile de judecată în sumă de 128 (una sută douăzeci și opt) lei. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1 1.1. Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că, Pitcaciuc Veaceslav intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, încălcând ordinea publică, acționând din intenții huliganice, însoțite de aplicarea violenței fizice asupra persoanei și cu deosebită obrăznicie, fiind în stare de ebrietate alcoolică, pe data de 14 august 2022, aproximativ pe la orele 20:00, aflându-se în casa de locuit unde acesta domiciliază, amplasată în XXXXX, a inițiat un conflict cu cet. Cozmali Ivan, care se afla în ospeție la proprietarul casei de locuit, în urma căruia Pitcaciuc Veaceslav a sprijinit cuțitul de gât, apoi de cutia toracică a lui Cozmali Ivan, și în timp ce ultimul a încercat să împingă deoparte cuțitul pe care Pitcaciuc Veaceslav continua să-l sprijinească de pieptul lui Cozmali Ivan, ultimului i s-a produs plagă în regiunea cutiei toracice. Apoi, Pitcaciuc Veaceslav, continuându-și acțiunile sale huliganice, în ograda casei de locuit i-a aplicat lui Cozmali Ivan multiple lovituri cu pumnii în regiunea capului. După aceea, ultimul a fugit din ograda casei de locuit, iar Pitcaciuc Veaceslav l-a urmărit, ieșind în drum public, ținând cuțitul în mână și însoțind acțiunile sale cu strigăte și amenințări în adresa lui Cozmali Ivan. În continuare, în timpul examinării medicale la fața locului a lui Cozmali Ivan de către medicii din cadrul Substației Asistenței Medicale Urgentă Edineț, Pitcaciuc Veaceslav, având un comportament agresiv, a continuat acțiunile sale huliganice, aplicând lovituri cu pumnii peste automobilul de serviciu a SAMU Edineț, care a fost parcat pe strada Valentin Roșca, municipiul Edineț, adică într-un loc care, prin destinația lui, este întotdeauna accesibil publicului și în prezența a mai multor persoane. Ca urmare a acțiunilor huliganice comise de către Pitcaciuc Veaceslav, lui Cozmali Ivan i-au fost cauzate leziuni corporale, iar persoanele prezente s-au ales cu un sentiment de frică și intimidare. Potrivit concluziilor fixate în Raportul de constatare înregistrat sub nr. 202219P0532 din 15.08.2022, la cet. Cozmali Ivan, 40 ani, s-au depistat echimoze la urechea dreaptă și față, care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp contondent dur, iar plaga la cutia toracică a fost produsă prin acțiunea traumatică a unui corp tăietor-înțepător, posibil la data și circumstanțele indicate, se califică ca vătămare corporală ușoară, cu dereglare a sănătății de scurtă durată. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a reținut că, în drept faptele inculpatului Pitcaciuc Veaceslav XXXXX întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal al RM - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, dacă au fost săvârșite cu aplicarea armei pentru 2 vătămarea integrității corporale sau sănătății.

Nefiind de acord cu sentința nominalizată, împotriva acesteia a declarat apel avocatul Nicolae Baban în numele inculpatului Pitcaciuc Veaceslav, care a solicitat casarea acesteia și emiterea unei noi decizii prin care inculpatul să fie achitat. În motivarea cererii de apel s-a invocat că inculpatul recunoaște totalitatea faptelor indicate în rechizitoriu, însă nu recunoaște faptul huliganismului, nu este clară care ordine publică a încălcat acesta. Mai mult, a menționat că acțiunile acestuia puteau fi calificate în alt mod, conform altor legi.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 ianuarie 2023 apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări. 3.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de apel a constatat că prima instanță a stabilit corect starea de fapt și de drept, ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate corespunzător, încadrând just acțiunile inculpatului Pitcaciuc Veaceslav în baza dispozițiilor art. 287 alin. (3) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, care au fost săvârșite cu aplicarea armei pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății. Concluzia descrisă se confirmă prin probe pertinente și concludente care au fost cercetate de prima instanță și care în ansamblul lor, din punctul de vedere al coroborării, dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunii incriminate. Totodată, instanța de apel a remarcat că sentința corespunde prevederilor art. art. 384; 389; 3641 Cod de procedură penală, conține probe de vinovăție acceptate de inculpat și sub acest aspect sentința nici nu se contestă. De asemenea, sentința nu a fost contestată nici în partea încadrării faptelor inculpatului, iar instanța de apel nu a stabilit careva motive de a interveni la capitolul încadrării juridice a acțiunilor inculpatului, apreciind-o ca fiind legală, adoptată cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor. Potrivit cerințelor concretizate în instanța de apel, s-a afirmat că pedeapsa stabilită inculpatului sub formă de închisoare este una prea aspră, iar în privința acestuia urmează a fi stabilită o pedeapsă mai blândă, non privativă de libertate. Reieșind din motivele invocate în instanța de apel de către apărare și inculpat, rezultă că sentința primei instanțe este contestată sub aspectul individualizării pedepsei penale aplicate inculpatului, în acest sens solicitându-se aplicarea unei pedepse mai blânde prin prisma art. 90 sau art. 901 Cod penal sau a unei pedepse sub formă de închisoare în limitele minime prevăzute la art. 3641 Cod de procedură penală. 3 Verificând chestiunea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului, instanța de apel a statuat că instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Potrivit art. 61 alin. (1) Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. Potrivit alin. (2) al aceleiași dispoziții legale, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate. În susținerea poziției sale, instanța de apel a subliniat că, la stabilirea pedepsei instanța a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite de inculpat, de personalitatea acestuia, care anterior a fost condamnat de mai multe ori, inclusiv pentru comiterea infracțiunii de omor și de vătămare medie a integrității corporale, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare cu executare. Însă, reieșind din cele stabilite în prezenta cauză penală, rezultă că Pitcaciuc Veaceslav nu și-a făcut concluziile necesare, nu a mers pe calea corijării și din nou a comis o infracțiune similară, cu aplicarea violenței asupra persoanei. De asemenea, în speța dată instanța a constatat că nu au fost stabilite prezența circumstanțelor atenuante prevăzute la art. 76 Cod penal, iar în calitate de circumstanțe agravante prevăzute la art. 77 Cod penal s-a reținut săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate produsă de alcool. Astfel, în opinia instanței de apel, aplicarea în speță a unei pedepse non privative de liberate nu își va dovedi utilitatea și nici nu va contribui la reeducarea inculpatului și la evitarea comiterii de noi infracțiuni, or, la aplicarea pedepsei se ia în considerație, în mod prioritar, personalitatea infractorului, caracteristica deplină a personalității acestuia făcută în baza tuturor însușirilor fizice și psihice ale acestuia, particularități care s-au manifestat nu numai prin fapta comisă, dar și în timpul vieții și activității infractorului în alte condiții. 4 În asemenea circumstanțe, instanța de apel a conchis că stabilirea unei pedepse non privative de liberate în privința inculpatului, nu va fi suficientă pentru corectarea inculpatului.

Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către inculpatul Pitcaciuc Veaceslav, care fără a invoca vreun temei pentru recurs din cele 16 prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită pronunțarea unei hotărâri obiective și echitabile, menționând că învinuirea a fost formulată pe baza declarațiilor părții vătămate, nefiind certe declarațiile acestuia, deoarece nu a fost audiat în instanța de apel. La fel, se mai arată că inculpatul a solicitat examinarea cauzei în baza ar. 3641 Cod de procedură penală, recunoscând în totalitate faptele descrise în actul de învinuire. 4.1. Procurorul de nivelul Curții Supreme de Justiție a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, pe motiv că acesta nu este formulat potrivit rigorilor art. 430 Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. Colegiul penal constată că, motivele invocate de autorul recursului nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de casare a deciziei atacate de către instanța de recurs. În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat, iar art. 430 Cod de procedură penală, indică expres cerințele cărora trebuie să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este eroarea comisă de instanță. În acest sens se reține că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede 16 temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci ea este obligată conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală să motiveze recursul și să arate eroarea ce s-a comis în coraport cu cel puțin unul din temeiurile normei menționate. Prin urmare, criticile formulate de către recurent nu conțin indicii unor erori de drept și respectiv, nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegală. În cazul în care autorul nu invocă concret în recurs temeiul sau eroarea pe care se bazează din cele reglementate de norma procesual penală, un asemenea recurs se consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele prevăzute de pct. 5) art. 430 Cod de procedură penală și urmează a fi declarat ca 5 inadmisibil, deoarece nu corespunde cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală. Astfel, Colegiul penal constată că, recursul ordinar declarat de către inculpatul Pitcaciuc Veaceslav, nu întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze recursul cu circumstanțe în fapt și în drept care l-ar justifica sub acest aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală. În acest context, Colegiul penal conchide că, nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar și potrivit legii se impune inadmisibilitatea lui, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 ianuarie 2023, în cauza penală privindu- l pe Pitcaciuc Veaceslav XXXXX, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și conținut. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la data de 13 iulie 2023. Președinte Guzun Ion Judecător Eremciuc Ghenadie Judecător Daguța Sergiu 6