1ra-627/23 — art.349 al.2 lt.a CP

1ra-627/23 — art.349 al.2 lt.a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-627/23

1-22104643-01-1ra-26042023

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

30 mai 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Guzun Ion

Judecători – Eremciuc Ghenadie, Daguța Sergiu,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

рrосurоrul în Prосurаturа de Circumscripție Bălți, Воdаrеu Octavian, împotriva

deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Bălți din 22 noiembrie 2022, în cauza penală

în privința lui

Ursachi Oleg xxxxx, născut la xxxxx

Termenii de examinare:

prima instanță: 20.07.2022 – 27.07.2022;

instanța de apel: 29.09.2022 – 22.11.2022;

instanța de recurs: 26.04.2023 – 30.05.2023.

Asupra motivelor recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a)

Cod penal și în baza acestei Legi, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2

ani și 8 luni.

În conformitate cu prevederile art.901 Cod penal, s-a dispus executarea pedepsei

închisorii pe un termen de 1 an și 4 luni, iar restul pedepsei penale cu închisoare pe un

termen de 1 an și 4 luni, a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 2

ani.

În temeiul art. 88 alin. (3) Cod penal, s-a inclus în termenul pedepsei perioada

aflării lui Oleg Ursachi în stare de arest preventiv din 27 iunie 2022 până la 27 iulie

2022.

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

Ursachi Oleg, la 27 iunie 2022, aproximativ la ora 22:20, la fața locului pentru

soluționarea cazului s-au deplasat membrii grupei operative ai Serviciului de

reacționare „112”, Sergiu Iacobeț, Victor Cotos și Serghei Bulbuci, exercitând

atribuțiile de serviciu în satul Copăceni, raionul Sîngerei, fiind îmbrăcați în uniformă,

documentau cazul furtului din automobilul lui Serghei Gurschi.

1

Între timp, în urma investigațiilor efectuate, suspectându-l pe Oleg Ursachi în

comiterea furtului nominalizat, l-au depistat pe imașul de lângă satul Copăceni, raionul

Sângerei, care, fiind în stare de ebrietate alcoolică, având asupra sa o armă cu țeavă lisă

de model neidentificat, nu s-a subordonat cerințelor legale a colaboratorilor de poliție

și i-a amenințat pe colaboratorii de poliție Sergiu Iacobeț, Victor Cotos și Serghei

Bulbuci cu violența periculoasă pentru viața și sănătatea lor, manifestată prin multiple

avertismente, că vor fi împușcați, după care, a efectuat mai multe împușcături în direcția

lor și în plan vertical din arma pe care o deținea ilegal.

Astfel, acțiunile inculpatului Ursachi Oleg au fost încadrate juridic de către prima

instanță în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, conform indicilor calificativi –

„aplicarea violenței periculoase pentru viața în privința persoanei care își îndeplinește

datoria obștească în legătură cu participarea acesteia la prevenirea ori curmarea unei

infracțiuni sau unei fapte antisociale.”

Marian, a declarat apel prin care a solicitat casarea totală a sentinței, rejudecarea cauzei

cu adoptarea unei noi hotărâri potrivi modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Ursachi Oleg să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 349 alin. (2), lit. a)

Cod penal la 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar semiînchis.

În motivarea apelului, acuzatorul de stat a invocat, că pedeapsa aplicată este prea

blândă și nu corespunde scopului pedepsei penale de corectare și reeducare a

inculpatului, or la individualizarea pedepsei penale, prima instanță nu a ținut cont de

faptul că, inculpatul a comis o infracțiune gravă cu aplicarea armei de foc și a violenței

periculoase pentru viața și sănătatea colaboratorilor de poliție.

respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a conchis că, prima instanță

corect a stabilit starea de fapt și de drept, probele au fost apreciate în modul

corespunzător, iar acțiunile inculpatului corect au fost încadrate în baza art. 349 alin.

(2) lit. a) Cod penal.

Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel, verificând legalitatea

acesteia, a constatat că, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art.7, 61,

75 Cod penal și respectând dispozițiile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, i-a

stabilit o pedeapsă echitabilă, legală și proporțională pentru infracțiunea săvârșită,

ajungând la concluzia corectă de a suspenda parțial executarea pedepsei pe o perioadă

de probațiune, luând în considerație gravitatea infracțiunii, personalitatea inculpatului,

lipsa circumstanțelor agravante.

Astfel, argumentele privind necesitatea aplicării unei pedepse mai aspre, cu

izolarea de societate a inculpatului, au fost respinse de către instanța de apel, ca fiind

considerate declarative, invocând că în cadrul cercetării judecătorești nu s-a stabilit

careva circumstanțe ce ar genera aplicarea unei asemenea pedepse. Respectiv,

inculpatului este necesar de a-i fi acordată posibilitatea să îndreptățească încrederea

acordată de instanța de judecată, pe un termenul de probațiune stabilit de instanța de

fond.

Procuratura de Circumscripție Bălți, Воdаrеu Octavian, invocând temeiurile de recurs

prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea

deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi, cu excluderea

prevederilor art. 901 Cod penal.

2

5.1 În motivarea recursului, recurentul invocă blândețea pedepsei stabilite

inculpatului, considerând că, instanțele de fond la individualizarea pedepsei penale în

privința inculpatului Ursachi Oleg nu au ținut cont de faptul că, inculpatul a comis o

infracțiune gravă cu aplicarea armei de foc și a violenței periculoase pentru viața și

sănătatea colaboratorilor de poliție și a aplicat o pedeapsă prea blândă.

Aplicând inculpatului o pedeapsă mai blândă, pentru comiterea infracțiunii cu un

grad prejudiciabil sporit, nu a fost atins scopul principal și anume prevenirea de noi

infracțiuni de către inculpat, precum și de către alte persoane.

Astfel, recurentul consideră că aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, cu

suspendarea parțială a executării acesteia, nu va fi una eficientă, însă din contra în mod

tacit v-a favoriza condamnatul să comită fapte analogice pe viitor.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi

atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel la judecarea cauzei.

Reieșind din conținutul cererii de recurs, Colegiul penal atestă, că acuzatorul de

stat invocă în calitate de temei pentru casarea deciziei instanței de apel, prevederile

art.427 alin.(1), pct.6) și 10) Cod de procedură penală, care stabilesc că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazurile, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, ori s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

Colegiul penal reține că acuzatorul de stat este de acord cu starea de fapt stabilită

de instanța de apel, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor făptuitorului, însă

critică hotărârea contestată în partea pedepsei, nefiind de acord cu aplicarea

prevederilor art. 901 Cod penal.

Verificând materialele cauzei, în raport cu argumentele procurorului, instanța de

recurs ajunge la concluzia că cele invocate de recurent, nu și-au găsit confirmarea, iar

soluțiile adoptate pe marginea acestei spețe atât de către prima instanță, cât și cea de

apel, sunt legale, întemeiate și urmează a fi menținute integral.

În continuarea concluziilor sale, instanța de recurs notează faptul că prin criterii

generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele stabilite de lege, de care sunt

obligate să se conducă instanțele de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare

persoană vinovată în parte. Instanțelor de judecată, legea penală le acordă o posibilitate

largă de aplicare în practică a principiului individualizării pedepsei penale, luând în

considerație caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, persoana celui

3

vinovat, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținând cont de

influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de

viață ale familiei acestuia.

Subsecvent, instanța de recurs susține că, pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să

fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să restabilească echitatea socială

și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, și să

fie în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului penal, ținându-se cont

de limitele fixate în sancțiunea infracțiunii încriminate.

Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate

în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și

evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de lege.

Reieșind din materialele cauzei se atestă că, în urma solicitării și înscrisului

autentic al inculpatului (f.d.105), prezenta cauză a fost judecată pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de

procedură penală.

Potrivit alin. (8), art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul care a recunoscut

săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei pe baza

probelor administrate în faza urmăririi penale, beneficiază de reducere cu 1/3 a

limitelor de pedeapsă prevăzute de Lege în cazul pedepsei cu închisoare, ori cu muncă

neremunerată în folosul comunității și de reducere cu 1/4 a limitelor de pedeapsă

prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă.

Sancțiunea infracțiunii prevăzute de art.349 alin.(2) lit. a) Cod penal, prevede

pedeapsa cu închisoare de la 4 ani la 8 ani, iar cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin.(8)

Cod de procedură penală, noile limite pentru pedeapsa cu închisoare sunt: de la 1 an și

4 luni până la 2 ani și 8 luni.

Colegiul penal reține că, potrivit art. 16 alin. (4) Cod penal, infracțiunea comisă

de către inculpatul Ursachi Oleg se califică ca infracțiune gravă, comisă cu intenție

directă.

În conformitate cu prevederile art. 76 din Codul penal, în calitate de circumstanțe

atenuante s-a reținut recunoașterea vinovăției, iar în calitate de circumstanțe agravante

nu au fost stabilite.

Potrivit actelor cauzei, prima instanță în baza art.349 alin.(2) lit. a) Cod penal al i-

a stabilit lui Ursachi Oleg pedeapsa închisorii pe un termen de 5 ani, cu privarea de

dreptul de ocupa funcții publice pe un termen de 2 ani și 8 luni

În temeiul art. 901 Cod penal, s-a dispus ca prima parte a pedepsei – 1 an și 4 luni

închisoare, să fie executată în penitenciar, iar restul pedepsei – 1 an și 4 luni închisoare,

fiind suspendată parțial pe o perioadă de probațiune de - 2 ani.

Fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către procuror, instanța de apel a

considerat că soluția primei instanțe este legală și întemeiată, fiind menținută fătă

modificări.

Colegiul penal constată că, instanțele de fond, corect și just au stabilit că,

modalitatea de executare a pedepsei aleasă în privința inculpatului – și anume, cu

executarea reală a ½ din pedeapsa cu închisoare, este în acord cu principiul

proporționalității, luându-se în vedere gravitatea faptei și personalitatea inculpatului,

care anterior a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea contravențiilor de

4

sustragere în proporții mici, huliganism nu prea grav și distrugerea sau deteriorarea

intenționată a bunurilor străine (f.d.51), la locul de trai se caracterizează satisfăcător

(f.d.90), la evidența medicului narcolog nu se află (f.d.89), nu este angajat în câmpul

muncii, de faptul că inculpatul s-a căit sincer și a solicitat ca judecarea cauzei să fie

efectuată în procedura simplificată, lipsa circumstanțelor agravante.

În acest context, Colegiul penal, apreciază ca fiind neîntemeiate argumentele

recurentului precum că, instanțele de fond au aplicat inculpatului o pedeapsă prea

blândă, or, prima instanță cît și instanța de apel corect au ajuns la concluzia că la caz,

corectare și reeducarea inculpatului Ursachi Oleg, este posibilă doar prin suspendată

parțială a executării pedepsei cu închisoarea, efectuând o analiză completă și minuțioasă

a personalității inculpatului și circumstanțelor cauzei, motivând complet și obiectiv

soluția de individualizare a executării pedepsei.

Totodată, este firesc să se țină cont de aceia că practica judiciară demonstrează că

aplicare formală a unor pedepse cât mai aspre generează apariția unor sentimente de

nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt care duce la consecințe contrare

scopului urmărit.

Astfel, instanța de recurs relevă că, aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal–

suspendarea parțială a executării pedepsei, nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă,

ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ea este

un incident în viața acesteia, or, instituția suspendării condiționate a pedepsei nu trebuie

privită ca un avantaj acordat de lege infractorilor, ci trebuie apreciată ca un mijloc

preventiv de apărare socială care derivă din organizarea unei politici penale adaptate la

realitatea socială concretă.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal consideră că argumentele invocate

în cererea de recurs referitor la individualizarea pedepsei penale nu întrunesc temeinicia

intervenției în hotărârile contestate, or, instanțele de grad inferior și-au motivat complet

și întemeiat soluțiile emise, acordând deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75 și

901 Cod penal la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei, stabilind

inculpatului Ursachi Oleg, o pedeapsă echitabilă și proporțională faptelor comise, care

corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin.

(2) Cod penal de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și de

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

Prin urmare, Colegiul penal atestă, că instanța de apel respectând prevederile art.

414 Cod de procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la soluția descrisă în pct. 4 din

prezenta decizie, motivându-și temeinic soluția, motivare descrisă inclusiv la pct. 4.1.

al prezentei decizii, pe care instanța de recurs o însușește pe deplin, și în acest sens,

Colegiul penal face referire la pct. 37 a hotărârii CtEDO în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, în care s-a statuat că, art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să-și

motiveze deciziile, nu poate fi interpretat ca impunere de a da un răspuns detaliat pentru

fiecare argument (cauza Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie printr-un alt mod, să examineze

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de

recurent ce ar fi afectat hotărârile atacate sub aspectele contestate, deoarece soluția

adoptată de către instanță de apel este legală și întemeiată, urmând a fi menținută, iar

recursul declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

5

penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către рrосurоrul în Prосurаturа

de Circumscripție Bălți, Воdаrеu Octavian, împotriva deciziei Colegiul penal al Curții

de Apel Bălți din 22 noiembrie 2022, în cauza penală în privința lui Ursachi Oleg

xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 22 iunie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

6