1ra-635/23 — art.27,145 al.2lt.e/1 CP art.201/1 CP

1ra-635/23 — art.27,145 al.2lt.e/1 CP art.201/1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-635/23

1-22002087-01-1ra-26042023

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 iulie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Guzun Ion

Judecători – Eremciuc Ghenadie, Daguța Sergiu,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Cepoi Ina și de către avocatul Negru Elena în numele inculpatului Luca Anatolie,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 noiembrie 2022, în cauza

penală în privința lui

Luca Anatolie xxxxx, născut la xxxxx, originar din

xxxxx.

Termenii de examinare:

prima instanță: 06.01.2022 - 27.04.2022;

instanța de apel: 30.06.2022 - 29.11.2022;

instanța de recurs: 26.04.2023 – 12.07.2023.

Asupra motivelor recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 27, 145 alin. (2) lit. e1 și j) Cod penal, la 15 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip închis;

- art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

al pedepselor aplicate, lui Luca Anatolie i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 16 ani, cu executare în penitenciar de tip închis.

S-a încasat din contului inculpatului Luca Anatolie în beneficiul Statului,

cheltuielile judiciare în sumă de 1846 lei.

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

Luca Anatolie, fiind conform art. 1331 din Codul penal membru de familie cu

Cracicovschii Viorica, în relația concubin – concubină, la 18 iulie 2021, în intervalul orelor

18:00 – 20:00, aflându-se în gospodăria sa din satul xxxxx, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, fără nici un motiv a aplicat violență fizică asupra acesteia, manifestată prin mai

multe lovituri cu pumnii în cap și trunchi, lovituri aplicate cu cuțitul în regiunea picioarelor,

i-a strâns degetele mâinii drepte cu o pereche de clește, după care i-a aplicat cu un topor o

1

lovitură cu partea ascuțită în regiunea brațului drept și o altă lovitură cu partea opusă a

toporului în regiunea cefei.

În rezultatul acțiunilor intenționat violente ale lui Luca Anatolie, părții vătămate

i- au fost cauzate vătămări corporale sub formă de edem al țesuturilor moi a capului,

excoriație a gâtului, echimoze multiple circa 18 față, trunchi și membre, plăgi tăiate brațul

drept și coapsa dreaptă, care potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.

202128P0253 din 27.07.2021, se califică ca leziuni corporale ușoare.

Astfel, acțiunile inculpatului Luca Anatolie au fost încadrate juridic în baza art. 2011

alin. (1) lit. a) Cod penal, conform indicilor calificativi – „violența în familie, adică

acțiunea sau inacțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui

membru al familiei, manifestată prin acțiuni violente, soldată cu vătămarea ușoară a

integrității corporale sau a sănătății.”

Tot el, la 03 august 2021, aproximativ la orele 16:15, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, urmărind scopul omorului intenționat a concubinei sale Cracicovschii Viorica,

acționând cu intenție directă, conștientizând caracterul prejudicial al acțiunilor sale, ca

urmare a unui conflict iscat între ei, i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele pe

diferite părți ale corpului, cauzându-i echimoză orbitei stângi, care potrivit pct.3)-4) a

raportului de expertiză judiciară nr. 202110D0701 din 23.12.2021, se califică ca vătămări

corporale neînsemnate. În același timp, manifestând o deosebită cruzime, a dezbrăcat-o din

haine și în scopul realizării intenției sale a luat un vas în care se afla benzină, a stropit-o pe

suprafața corpului cu benzină și a incendiat-o, acțiuni însă care nu și-au produs efectul din

motive independente de voința făptuitorului, și anume din motivul că victima a fugit în

baie, unde și-a stins flăcările de pe corp, astfel ne permițându-i realizarea scopului de a o

omorî.

Ca rezultat al acțiunilor sale, lui Cracicovschii Viorica i-au fost cauzate sectoare de

arsură termică cu flacără regiunea cervicală, toracele anterior și dorsal, peretele abdominal

(anterior și lateral), membre superioare (braț și antebraț preponderant stâng) grad II-III-IV

suprafață 45-50%, arsura căilor respiratorii gr. II. Leziuni produse prin acțiunea traumatică

a agentului termic-flacără, sunt periculoase pentru viață și care potrivit raportului de

expertiză judiciară nr. 202110D0701 din 23.12.2021 se califică ca vătămări corporale

grave, în scurt timp ultima fiind internată în stare extrem de gravă în Secția Arsuri și

Chirurgie Plastică a Spitalului Clinic de Traumatologie și Ortopedie.

Astfel, acțiunile inculpatului Luca Anatolie au fost încadrate juridic în baza art. 27,

145 alin. (2) lit. e1 ) Cod penal, conform indicilor calificativi – „ tentativă de omor

intenționat asupra unui membru de familie, acțiuni care din cauze independente de voința

făptuitorului nu și-au produs efectul, comise cu deosebită cruzime.”

Anatolie a declarat apel, prin care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri

de achitare, deoarece nu s-a constatat existența faptului infracțiunii.

3.1. În motivarea apelului s-a invocat că, învinuirea adusă inculpatului este bazată

doar pe declarațiile părții vătămate care nu corespund situației reale, reținându-se caracterul

formal și abstract a învinuirii înaintate, deoarece organul de urmărire penală și acuzatorul

de stat au încălcat mai multe drepturi și principii generale, care au menirea să asigure

dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 par. 1 din CEDO.

În acest sens, apelantul a invocat că, rechizitoriul nu cuprinde elementele

caracteristice omorului premeditat, învinuirea reducându-se doar la niște formulări

declarative, fără a se specifica în ce constau acele acțiuni ale inculpatului care ar permite

de dedus că acesta ar fi pregătit, ar fi chibzuit, ar fi cântărit bine acțiunile sale, aflându-se

în activitate continuă, acțiuni de asigurare a planului de omor.

2

Concomitent a menționat că, infracțiunea de omor poate fi săvârșită numai cu

intenție, iar în cazul în care în acțiunile făptuitorului nu a fost constatat scopul omorului,

fapta urmează a fi calificată în dependență de urmările survenite.

La acest capitol a indicat că, inculpatul a recunoscut faptul aplicării loviturilor în

rezultatul cerții care s-a iscat cu partea vătămată, însă nu a avut scopul de a o omorî, iar

faptele ultimului au fost încadrate juridic incorect.

Astfel, în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat doar fapta, însă nu s-a

specificat că, Luca Anatolie a incendiat-o pe partea vătămată cu scopul de a o omorî, din

care motiv ultimul urmează a fi achitat.

La întrebările adresate victima a relatat că, nu a fost amenințată de către inculpat cu

răfuiala fizică sau omor. Martorul Tabarcea Vitalie a comunicat instanței că, victima când

a fost transportată la centru medical a indicat că singură și-a dat foc.

Fiind audiat expertul Grecu Laurențiu a explicat că, expertiza a fost efectuată doar

în baza documentelor, victima nefiind examinată fizic, leziunile corporale au fost provocate

de agentul termic - flacăra, care puteau să apară atât cît victima era cu pielea goală, cât și

când era îmbrăcată, fiind descrise sectoarele în care au fost localizate arsurile, cât și exclus

faptul unei autoincendieri.

Fiind audiat suplimentar medicul legist a indicat că, după examinarea fizică a părții

vătămate în ambulatorul secției medico-legale Bălți, și anume a localizării suprafețelor

postcombustionale (membrul superior stâng, suprafața anterioară laterală și posterioară a

cutiei toracice, abdomenului și membrul superior drept), victima era îmbrăcată. În cazul

lovirii peste mîină lichidul inflamator nu putea să nimerească pe toate suprafețele de mai

sus menționate, din ce rezultă că asemenea arsuri nu puteau apărea în circumstanțele

menționate. A concretizat că, în cazul în care victima avea să fie fără haine, suprafețele de

arsură aveau să fie mult mai mici, or, lichidul pe piele arde mult mai repede ca în cazul în

care se îmbibă în haine, arsurile sânt mai masive și se extind pe toată suprafața membrului

superior. Reieșind din localizarea leziunilor, victima fiind îmbrăcată putea fi stropită cu

soluție inflamatorii. Ceea ce ține de autoincendiere a indicat că aceasta nu este exclus, însă

în această situație victima urma a se stropi din abundență cu lichid inflamabil, dar din

practica sa în asemenea cazuri victima își toarnă lichidul începând cu capul, ceea ce nu este

caracteristic cazului.

Ulterior, prin Raportul de expertiză medico-legală nr. 202210P0219 din 16.04.2022

s-a concluzionat că, reieșind din localizarea plăgilor post-combusționale, ultimele puteau

apărea atât în urma unei incendieri, cât și la o autoincendiere. Pe membrele posterioare nu

au fost depistate sectoare de arsură termică, fapt ce creează prezumția că cele relatate de

către Luca Anatolie precum că victima a căzut și s-a autoincendiat nu se exclud.

Prin urmare, apelantul consideră că, în speță lipsește semnul obligatoriu al laturii

obiective, și anume fapta prejudiciabilă.

La fel, făcând trimitere la prevederile art. 48 alin. (2) Codul familiei, art. 1331 Cod

penal, art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal și art. 3 alin. (1) din Legea nr.45 din 01.03.2007

cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie, avocatul a invocat că, acțiunile

lui Luca Anatolie incorect au fost încadrate potrivit art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal.

În acest sens a indicat că, martorul Luca Elena a declarat că este soția inculpatului

și că în luna februarie 2021 a făcut cunoștință cu inculpatul și până în luna mai 2021 au

locuit împreună. În luna iunie 2021 Luca Anatolie s-a dus la tratament la spitalul de la

Orhei, iar mama acestuia, fiind la muncă în Italia, i-a spus să aibă grijă de casă. După spital

Luca i-a spus că în gospodăria mamei sale o să locuiască cu o doamnă. În anul 2022 s-a

căsătorit cu inculpatul când acesta se afla în spital, împreună au un copil, inculpatul este

scris în certificatul de naștere a copilului la rubrica tată. L-a caracterizat pozitiv, cazuri de

3

violență nu au avut loc. Pe Cracicovschii Viorica nu o cunoaște, însă a văzut-o. Din spusele

inculpatului a aflat că aceasta stă la ei la gazdă și nu a auzit să o amenințe.

Prin urmare avocatul consideră că, Cracicovschii Viorica nu poate fi subiect al

violenței în familie, deoarece nu are statut de membru al familiei.

Subsecvent, apelantul și-a exprimat dezacordul cu sentința contestată și în latura

încasării din contul inculpatului în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare, considerând

că acestea urmează a fi suportate de către stat, deoarece au fost dispuse la solicitarea

organului de urmărire penală și nu la demersul apărării sau bănuitului.

respins ca nefondat apelul avocatului Negru Elena în numele inculpatului Luca Anatolie,

cu menținerea sentinței fără modificări.

S-a admis parțial plângerea avocatului Negru Elena în numele inculpatului Luca

Anatolie împotriva administrației instituțiilor penitenciare referitoare la condițiile de

detenție care, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, afectează

drepturile condamnatului garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale.

S-a constatat deținerea lui Luca Anatolie, în Penitenciarul nr.11 Bălți, în calitate de

prevenit pe perioada 10.08.2021 – 27.04.2022, ceea ce constituie 259 (două sute cincizeci

și nouă) zile, în condițiile contrare garanțiilor prevăzute de art.3 CEDO, și cu titlu de

compensație, în conformitate cu art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, s-a redus

pedeapsa cu închisoare aplicată lui Luca Anatolie prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul

Sângerei din 27 aprilie 2022 cu 518 (cinci sute optsprezece) zile, calculându-se 2 (două)

zile de închisoare pentru 1 (una) zi de arest preventiv.

În rest, s-a explicat lui Luca Anatolie dreptul de a se adresa judecătorului de

instrucție cu plângere în temeiul art.4732 Cod de procedură penală referitoare la condițiile

de detenție care afectează grav drepturile condamnatului.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin

prisma art.101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Luca

Anatolie de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 145 alin. (2) lit. e1 și j) și art. 2011

alin. (1) lit. a) Cod penal.

Instanța de apel a reținut că, deși Luca Anatolie nu a recunoscut vina, vinovăția

acestuia în comiterea infracțiunilor imputate a fost confirmată prin următoarea sistemă de

probe analizate și apreciate de instanța de apel prin prisma prevederilor art.101 Cod de

procedură penală, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între

ele, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Cracicovschii Viorica, declarațiile martorilor

Gojinesvschi Vitalii, Acatrini Mariana, Tabarcea Vitalie, Luca Elena, declarațiile

medicului legist Grecu Laurențiu, precum și prin probele materiale administrate în instanța

de fond și verificate prin citire în instanța de apel, și anume: Raportul despre primirea

informației referitoare la infracțiuni și incidente din 19.07.2021, potrivit căruia s-a adresat

persoana anonimă din satul Copăceni raionul Sângerei, care a comunicat că la data de

18.07.2021 Victoria a fost bătută de concubinul Luca Anatolie, are plăgi în mâni și

picioare, care le-a provocat cu toporul (f.d.15, vol. I); procesul-verbal de sesizare despre

săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din 19.07.2021, depus de

Cracicovschii Viorica (f.d.17, vol. I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din

19.07.2021 și planșa fotografică, prin care a fost cercetată gospodăria lui Luca Anatolie

(f.d.19-24, vol. I); procesul-verbal de ridicare din 19.07.2021 și planșa fotografică (f.d.33-

36, vol. I); Raportul de expertiză judiciară nr. 202128P0253 din 27.07.2021, potrivit căruia

4

la Cracicovschii Viorica s-au constatat: edem a țesuturilor moi a capului, excoriație a

gâtului, echimoze multiple c.c.a 18 față, trunchi și membre, care au fost cauzate posibil în

termenul și circumstanțele indicate de la lovirea cu un obiect, corp dur-contondent drept,

care în același rând pot fi pumnii și picioarele. Plăgi tăiate brațul drept și coapsa dreaptă

au fost cauzate de la acțiunea traumatică a unui obiect cu tăiș și vârf. Vătămările corporale

indicate condiționează o dereglare a sănătății de scurtă durată și după caracterul său se

califică ca ușoare (f.d.40-41, vol. I); ordinul de restricție de urgență din 19.07.2021, prin

care se confirmă că Cracicovschii Viorica a fost victima violenței în familie, fiind agresată

fizic de către concubinul Luca Anatolie la 18.07.2021 (f.d.42, vol. I); procesul-verbal de

testare alcoolscopică din 19.07.2021 și tichetul „Drager”, potrivit căruia în aerul expirat

de Luca Anatolie s-a stabilit o concentrație de alcool în mărime de 0,47 mg/l (f.d.44-45,

vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectelor din 09.12.2021, prin care au fost supuse

examinării mai multe bunuri ridicate de la Luca Anatolie, printre care și o brichetă de

culoare galbenă (f.d.49, vol. I); procesul-verbal de constatare privind săvârșirea

infracțiunii din 05.08.2021 (f.d.66-67, vol. I); Raportul despre primirea informației

referitoare la infracțiuni și incidente din 03.08.2021, prin care se confirmă că

Cracicovschii Viorica s-a adresat după ajutor medical cu diagnoza: arsuri termice de gradul

2-3 cu flăcări de benzină în regiunea abdomenului stâng și piciorului stâng, stare de

ebrietate avansată (f.d.68, vol. I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din

03.08.2021 și planșă fotografică, obiectul examinării fiind ograda gospodăriei lui Luca

Anatolie din sat. Copăceni r-nul Sângerei, unde în veceul gospodăriei a fost depistată o

porțiune de pulover de culoare albastru deschis cu flori albe, în locuință pe podea a fost

depistat un pled umed cu care a fost acoperită persoana incendiată (f.d.69-81, vol. I);

Raportul de expertiză judiciară nr. 202137A0294 din 28.10.2021, din care rezultă că, Luca

Anatolie nu suferă de careva maladii psihice cu semnificație psihiatrico-legală. În momente

importante pentru dosarul penal Luca Anatolie nu suferea de careva maladii psihice cu

semnificație psihiatrico-legală sau tulburări psihice temporare, avea capacitatea de a

conștientiza și dirija acțiunile sale, poate fi recunoscut responsabil (f.d.118-120, vol. I);

Raportul de expertiză judiciară nr. 202110D0701 din 23.12.2021, prin care s-a constatat

că la Cracicovschii Viorica s-au depistat sectoare de arsură termică cu flacără regiunea

cervicală, toracale anterior și dorsal, peretele abdominal (anterior și lateral), membre

superioare (braț și antebraț preponderent stîng) gradul II –III – IV suprafața 45-50%, arsura

căilor respiratorii gr II. Leziunile sus menționate au fost produse prin acțiunea traumatică

a agentului termic – flacără în timpul indicat în actul de dispunere, sunt periculoase pentru

viață și în conformitate cu acest criteriu se califică ca vătămare gravă. Plăgile

combustionale puteau apărea atât la o incendiere a victimei în pielea goală, cât și îmbrăcată

în haine. S-a mai constatat echimoză orbitei stângă (fără descrierea morfologică- lipsă de

culoare, dimensiune, formă), echimoza menționată se califica ca vătămare neînsemnată.

Reieșind din volumul lezional victimei i-a fost cauzată 1 (una) lovitură cu un obiect dur

bont. Din cauza îndeplinirii necorespunzătoare a fișei medicale prezentate la expertiză, cu

descrierea insuficientă a caracterului echimozei prezente la bolnava Cracicovschii Viorica,

de a răspunde la restul întrebărilor nu e posibil (f.d.128-131, vol. I); Raportul de expertiză

medico-legală nr. 202210P0219 din 16.04.2022, prin care se constată că reieșind din

localizarea plăgilor postcombusționale, ultimele puteau apărea atât în urma unei incendieri,

cât și la o autoincendiere (f.d.175-180, vol. II).

Cu referire la motivele invocate de apărare precum că, prima instanță incorect a

adoptat soluția de condamnare a inculpatului Luca Anatolie, or, acesta urma să fie achitat

de sub învinuirea adusă, instanța de apel a constatat că, prima instanță nu a comis careva

erori de fapt și de drept care ar impune casarea sentinței adoptate în partea recunoașterii

5

vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 145 alin. (2) lit. e1)

și j) și art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal.

Nerecunoașterea vinei de către inculpat instanța de apel a apreciat-o ca o metodă de

apărare și un drept de a nu se auto incrimina garantat de art.66 Cod de procedură penală și

art. 6 CEDO, invocând că, persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea

procesuală de inculpat nu poate fi urmărită pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul

de a face declarații și aceasta nu poate fi calificată ca circumstanță agravantă la stabilirea

pedepsei penale.

Sub aspectul întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 27,

145 alin. (2) lit. e1 ) Cod penal, instanța de apel a statuat asupra corectitudinii încadrării

juridice a faptei de către prima instanța, reiterând prezența în acțiunile inculpatului a

elementelor constitutive ale infracțiunii nominalizate.

Instanța de apel a menționat că, în speța latura obiectivă a infracțiunii incriminate

inculpatului Luca Anatolie s-a manifestat prin faptul că, acesta a încercat să lipsească pe

victima Cracicovschii Viorica de viață, prin aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii și

picioarele pe diferite părți ale corpului, cauzându-i echimoză orbitei stângi, după care dând

dovadă de o deosebită cruzime a luat un vas în care se afla benzină, a stropit-o pe suprafața

corpului cu benzină și a incendiat-o, însă din cauze independente de voința făptuitorului,

acțiunile acestuia nu și-au produs efectele, din motiv că victima s-a stins.

Prin declarațiile părții vătămate Cracicovschii Viorica, declarațiile martorului

Tabarcea Vitalie și Raportul de expertiză judiciară nr. 202110D0701 din 23.12.2021 s-a

confirmat integral prezența în acțiunile inculpatului Luca Anatolie a laturii obiective ale

infracțiunii de tentativă de omor.

Instanța de apel a respins afirmația inculpatului Luca Anatolie precum că, partea

vătămată a căzut jos și s-a autoincendiat, deoarece faptul excluderii unei autoincendieri a

victimei s-a confirmat atât prin rapoartele de expertiză medico-legală, cât și prin

declarațiile medicului legist Grecu Laurențiu date în instanța de fond, potrivit cărora „(…)

nu este exclusă autoincendierea, însă în această situație victima urma a se stropi din

abundență cu lichid inflamabil, dar din practica sa în asemenea cazuri victima își toarnă

lichidul începând cu capul, ceea ce nu este caracteristic cazului (…) ”.

Cu referire la agravanta prevăzută la lit. e1) încriminată inculpatului tentativă de

omor intenționat „ asupra unui membru de familie, ” instanța de apel a menționat că,

potrivit reglementărilor art. 1331 lit. a) Cod penal, prin membru de familie se înțelege: în

condiția de conlocuire: persoanele aflate în căsătorie, în divorț, sub tutelă și curatelă,

rudele, afinii lor, soții rudelor, persoanele aflate în relații asemănătoare celora dintre soți

(concubinaj) sau dintre părinți și copii. În cadrul instanței de judecată s-a constatat că,

inculpatul Luca Anatolie și partea vătămată Cracicovschii Viorica au fost membri unei

familii, fiind în relații de concubinaj.

La fel, instanța de apel a constatat că, în speță și-a găsit confirmare și agravanta cu

„deosebită cruzime”, întrucât făptuitorul a executat fapta folosind metode cauzatoare de

suferințe prelungite și de maximă intensitate, prin incendierea victimei, realizând astfel

alături de rezultatul ce constă în tentativa de suprimare a vieții lui Cracicovschii Viorica și

un al doilea rezultat, care constă în chinuirea fizică și morală a ultimei, manifestând cert o

tendință anormală spre cruzime, o plăcere bolnăvicioasă și nefondată de a vedea pe cineva

suferind sau de a-i pricinui acestuia suferințe.

6

Latura subiectivă a infracțiunii se realizează cu vinovăție manifestată prin intenție

directă sau indirectă. Instanța de apel a stabilit că la caz s-a confirmat faptul că, inculpatul

Luca Anatolie a avut intenție de a o omorî pe Cracicovschii Viorica, întrucât acesta nu s-a

limitat doar la aplicarea loviturilor părții vătămate, ci și-a continuat intenția sa criminală,

și prin folosirea unei metode periculoase pentru viața și sănătatea persoanei, și anume prin

stropirea victimei cu benzină, a incendiat-o, iar odată ce inculpatul a incendiat victima cu

un lichid ușor inflamabil, acesta urma să prevadă consecințele acțiunilor sale, adică le-a

prevăzut și le-a admis, intenționat, însă din cauze independente de voința sa acțiunile sale

nu și-au produs efectele.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că, în acțiunile inculpatului sunt prezente

semnele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 27, 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, iar

nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu poate servi temei de achitare sau de

recalificare a acțiunilor acestuia.

De asemenea, instanța de apel a conchis că, în acțiunile inculpatului Luca Anatolie,

se regăsesc și elementele laturii obiective și subiective ale componenței infracțiunii

prevăzute la art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal.

Instanța de apel a apreciat ca fiind declarative argumentele inculpatului și al

apărătorului acestuia precum că, inculpatul și partea vătămată nu s-au aflat în relații de

concubinaj, și că Cracicovschii Viorica doar stătea la el la gazdă, ordin declarațiile părții

vătămate Cracicovschii Viorica s-a constatat cu certitudine că ultimii o perioadă de timp

au locuit în concubinaj, ca bărbat și femeie în sat. Copăceni, r-nul Sângerei, în gospodăria

ce aparținea mamei inculpatului.

La fel și martorul Luca Elena a declarat instanței că, în perioada mai-iunie 2021 a

concubinat cu inculpatul în gospodăria mamei acestuia, iar ulterior după luna iunie 2021

inculpatul i-a comunicat că el va locui împreună cu o altă femeie, în perioada respectivă ea

locuia în sat. Prepelița, iar inculpatul cu Cracicovschii Viorica au locuit o perioadă de trei

săptămâni împreună în ograda din sat. Copăceni.

Subsecvent instanța de apel a relevat că, potrivit art. 2 din Legea nr. 133 din

17.06.2017 privind declararea averii și a intereselor personale, concubin/concubină este

partenerul/partenera împreună cu care subiectul declarării a conviețuit și a deținut, a folosit

sau a dispus în comun de unul sau mai multe bunuri în anul fiscal precedent, fără încheierea

căsătoriei. Respectiv instanța de apel a conchis că, Luca Anatolie și Cracicovschii Viorica

în perioada anului 2021 s-au aflat în relații de concubinaj.

De asemenea, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată și poziția părții apărării cu privire

la recalificarea acțiunilor inculpatului din prevederile art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal în

prevederile art. 78 Cod contravențional, or, în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat

cu certitudine că inculpatul și partea vătămată s-au aflat în relații de concubinaj, fiind

stabilit cert că Luca Anatolie este subiect al infracțiunii prevăzute la art. 2011 alin. (1) lit.

a) Cod penal.

Instanța de apel a respins ca fiind declarativ și argumentul apărării precum că,

învinuirea înaintată lui Luca Anatolie este una neclară, neconcretă, deoarece rechizitoriul

nu cuprinde elementele caracteristice omorului premeditat, învinuirea reducându-se doar

la niște formulări declarative, fără a se specifica în ce constau acele acțiuni ale inculpatului,

or, aceste argumente depășesc limitele învinuirii înaintate lui Luca Anatolie în baza art. 27,

145 alin. (2) lit. e1) Cod penal.

Cu referire la individualizarea pedepsei stabilite inculpatului Luca Anatolie, instanța

de apel a reținut că, prima instanță a acordat deplină eficiență dispozițiilor prevederilor art.

art. 7, 61, 75,76-78, 84 alin.(1) Cod penal, stabilindu-i inculpatului o pedeapsă echitabilă,

legală și direct proporțională cu gravitatea faptelor comise.

7

Sub acest aspect, instanța de apel, analizând materialele dosarului, a constatat că la

stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Luca Anatolie, prima instanță a

ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de

viață ale familie acestuia. Astfel, pedeapsa cu închisoare pe un termen de 16 ani, stabilită

inculpatului Luca Anatolie fiind una echitabilă și legală.

La fel, în opinia instanței de apel, prima instanță în mod justificat, în temeiul art.

art. 227 - 229 Cod de procedură penală a dispus încasarea de la inculpatul Luca Anatolie

în beneficiul Statului cheltuielile de judecată în sumă de 1846 lei, or, acestea au fost

suportate în legătură cu întocmirea Raportului de expertiză judiciară nr. 202128P0253 din

27.07.2021 în sumă de 448 lei, a Raportului de expertiză judiciară nr. 202137A0294 din

28.10.2021 în sumă de 1078 lei și a Raportului de expertiză judiciară nr. 202110D0701 din

23.12.2021 în sumă de 320 lei.

Cu referire la cererea înaintată de avocatul Negru Elena în numele inculpatului, prin

care a solicitat constatarea deținerii sale în penitenciarul nr.11 Bălți, în condiții inumane și

degradante, care contravin prevederilor art.3 CEDO, instanța de apel a pledat pentru

reducerea pedepsei în temeiul art. 385 alin. (5) Cod procedură penală.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, potrivit informațiilor prezentate instanței

de apel de către administrația Penitenciarului nr.11 Bălți, Luca Anatolie a fost deținut în

Penitenciarul nr. 11 Bălți, în calitate de prevenit, o perioadă de 259 zile (10.08.2021-

27.04.2022) și s-a aflat în celule supraaglomerate, unde nu dispunea de spațiul necesar ce-i

revine fiecărui condamnat în perioada 10.08.2021-27.04.2022, ceea ce cade sub minimul

acceptabil și a atins pragul de severitate contrar art. 3 din Convenție, aceste condiții fiind

suficiente pentru constatarea încălcărilor admise în penitenciarul vizat.

În atare împrejurări, instanța de apel a constatat că, inculpatul Luca Anatolie a fost

deținut o perioadă de 259 zile în calitate de prevenit, în condiții contrare prevederilor art.3

CEDO, respectiv a admis cererea ultimului cu privire la reducerea termenului și în condițiile

art.385 alin.(5) Cod procedură penală a redus pedeapsa de 16 ani, cu 518 zile, calculându- se

2 zile de închisoare pentru 1 zi de arest preventiv.

5.1. Avocatul Negru Elena în numele inculpatului, care invocând prevederile art. 427

alin.(1), pct. 8), 9), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu pronunțarea

unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat în baza art. 27, 145 alin. (2) lit. e1 și j) și

art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, invocând argumente similare celor indicate anterior în

apel, descrise în pct. 3.1 al prezentei decizie.

Astfel, în recursului declarat partea apărării critică învinuirea adusă inculpatului,

invocând că, actul de învinuire (rechizitoriu) este neclar și ne concret, deoarece nu cuprinde

elementele caracteristicile omorului premeditat, învinuirea reducându-se doar la niște

formulări declarative, nefiind specificate concret în ce constau acele acțiuni ale inculpatului

în cauză, care ar permite a se deduce că acesta ar fi pregătit, ar fi chibzuit, ar fî cântărit bine

acțiunile sale, aflându-se în activitate continuă, acțiuni de asigurare a planului de omor.

Concomitent, menționează că, infracțiunea de omor poate fi săvârșită numai cu

intenție, (directă ori indirectă), iar în cazul în care în acțiunile făptuitorului nu a fost

constatat scopul omorului, fapta urmează a fi calificată în dependență de urmările

survenite. Tentativa de omor este posibilă doar în prezența intenției directe.

În acest sens, avocatul precizează că atât în cadrul urmăririi penale, cât și la

judecarea cauzei, inculpatul și-a negat vinovăția în comiterea tentativei de omor. El nu a

amenințat-o pe partea vătămată. El nu a dorit survenirea morții nu a prevăzut și nu avut

8

acest scop. Partea vătămată fiind audiată de către instanță a declarat că nu a fost amenințată

de către Luca Anatol cu răfuială fizică sau cu omor. Circumstanțele descrise dovedesc că,

inculpatul Luca Anatolie nu avea careva intenție de a comite infracțiunea imputată,

respectiv faptele ultimului incorect au fost încadrate juridic incorect în baza art. 27,145

Cod penal.

De asemenea, partea apărării consideră că, acțiunile lui Luca Anatolie incorect au

fost încadrate potrivit art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, or Luca Anatolie nu poate fi

subiect al violenței în familie, deoarece nu are statut de membru al familiei.

La fel, recurentul critică modul în care au fost apreciate probele de către instanțele

de fond, invocând că la caz lipsesc probe care ar confirma vinovăția lui Luca Anatolie în

săvârșirea infracțiunilor imputate.

5.2. Avocatul Cepoi Ina în numele inculpatului, invocând prevederile art. 427

alin.(1), pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei

cu pronunțarea unei noi hotărâri dacă nu se agravează situația condamnatului, sau, după

caz, dispunerea rejudecării de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

În argumentarea recursului declarat, partea apărării menționează că atât instanța de

fond cât și instanța de apel nu au luat în considerare motivele invocate de apărare, mai mult

ca atât, le-a respins ca nefondate, apreciindu-le critic.

Nu au apreciat just probele pe cauză, care sunt suficiente, directe, utile, care în

ansamblu coroborează între ele și care confirmă faptul că, inculpatul Luca Anatol nu a

săvârșit infracțiunea ce i se impută. Nu s-a ținut cont de declarațiile părții vătămate care

invocă faptul că din vina ei s-a întâmplat incidentul dat și anume ca ea s-a incendiat.

La fel, recurentul invocă că în acțiunile inculpatului nu persistă latura subiectivă a

omorului intenționat, dar mai degrabă a salvării unei persoane de la autoincendiere.

În cadrul urmăririi penale și judecării cauzei în prima instanță cât și în instanța de

apel nu s-a constatat care ar fi fost scopul cet. Luca Anatol de a o omorî pe Cracicovschii

Viorica, respectiv fapta nu putea fi încadrată ca omor intenționat a unei persoane prevăzute

de art.145 alin.(l) Cod penal, or acțiunile inculpatului au fost îndreptate spre a o salva de

flăcările încinse pe corpul părții vătămate.

Recurentul precizează că, inculpatul Luca Anatol și-a recunoscut parțial vina și

anume că a aplicat violența, însă nicidecum nu în familie. În speță nu este clar după care

criterii instanțe de fond au stabilit relațiile de concubinaj între inculpat și partea vătămată,

deoarece atât inculpatul cât și soția au confirmat faptul că, partea vătămată locuia la gazdă,

deoarece nu avea unde să locuiască.

Instanțele de fond nu s-au expus în privința divergențelor din declarațiile părții

vătămate date la faza urmării penale și în instanța de judecată. Or suprapunând declarațiile

date de către martorii învinuirii și cele date de partea vătămată se observă că acestea duc

instanța în eroare.

Referitor la incendierea părții vătămate, recurentul menționează că, partea vătămată

nu a fost audiată în instanța de apel, pentru a concretiza care din declarații sunt corecte. Nu

a fost stabilită personalitatea părții vătămate, deoarece se afla în Spitalul de Psihiatrie din

Orhei ( nu a fost stabilit diagnoza de ce suferea partea vătămată). Nu s-a luat în calcul nici

faptul că, în ziua incidentului partea vătămată era în stare de ebrietate și nu s-a stabilit grad

de alcoolemie care îl avea în sânge. Cum se poate baza instanța de fond cât și cea de apel

pe declarațiile părții vătămate că după incendiere s-a dus de sine stătător la baie ca să se

spele cu apă rece. Nu este clar cum o persoană cu grad de combustie avansat era aptă în

acel moment să judece coerent, plus că era beată și persoanele cu așa nivel de incendiere

9

la nivel de corp are dureri insuportabile. Chiar și medicii au confirmat că Cracicovschii

Viorica a fost internată în stare de șoc.

procurorul Guțanu Pavel a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor ordinare

declarate de către avocatul Cepoi Ina și de către avocatul Negru Elena în numele

inculpatului Luca Anatolie, solicitând inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit

neîntemeiate și lipsit de temeiuri legale.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursurilor

ordinare declarate din următoarele considerente.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2), Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate

cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

la judecarea cauzei.

Din conținutul recursurilor declarate, se atestă invocarea temeiurilor de casare

prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, care stipulează că,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel în cazul când decizia instanței de apel nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, 8)

nu au fost întrunite elementele infracțiunii, 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită.

Verificând actele cauzei, raportate la temeiurile și criticele avansate de recurenți,

Colegiul penal notează că acestea nu și-au găsit confirmarea, iar soluția instanței de apel este

legală, fondată și urmează a fi menținută fără modificări.

Astfel, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de

art.427 alin.(1), pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că, astfel de erori

de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul că

instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art.414 alin. (1), (5), 417

alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelul părții apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată, iar motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul

hotărârii, acesta fiind clar.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursurile ordinare

declarate, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate,

inclusiv cele reproduse în pct.4-4.1 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că

instanța de apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept

privind învinuirea înaintată inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate, dând o

încadrare juridică corectă acțiunilor acestuia, în strictă conformitate cu prevederile normelor

de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe

10

anexate la dosar, precum declarațiile: părții vătămate Cracicovschii Viorica, martorilor

Gojinesvschi Vitalii, Acatrini Mariana, Tabarcea Vitalie, Luca Elena, medicului legist

Grecu Laurențiu, precum și probele scrise; Raportul despre primirea informației referitoare

la infracțiuni și incidente din 19.07.2021 (f.d.15, vol. I); procesul-verbal de sesizare despre

săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din 19.07.2021, depus de

Cracicovschii Viorica (f.d.17, vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din

19.07.2021 și planșa fotografică, prin care a fost cercetată gospodăria lui Luca Anatolie

(f.d.19-24, vol.I); procesul-verbal de ridicare din 19.07.2021 și planșa fotografică (f.d.33-

36, vol.I); Raportul de expertiză judiciară nr. 202128P0253 din 27.07.2021 (f.d.40-41,

vol.I); ordinul de restricție de urgență din 19.07.2021 (f.d.42, vol. I); procesul-verbal de

testare alcoolscopică din 19.07.2021 și tichetul „Drager”, potrivit căruia în aerul expirat de

Luca Anatolie s-a stabilit o concentrație de alcool în mărime de 0,47 mg/l (f.d.44-45, vol.I);

procesul-verbal de examinare a obiectelor din 09.12.2021, prin care au fost supuse

examinării mai multe bunuri ridicate de la Luca Anatolie, printre care și o brichetă de culoare

galbenă (f.d.49, vol. I); procesul-verbal de constatare privind săvârșirea infracțiunii din

05.08.2021 (f.d.66-67, vol. I); Raportul despre primirea informației referitoare la

infracțiuni și incidente din 03.08.2021 (f.d.68, vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața

locului din 03.08.2021 și planșă fotografică (f.d.69-81, vol. I); Raportul de expertiză

judiciară nr. 202137A0294 din 28.10.2021 (f.d.118-120, vol. I); Raportul de expertiză

judiciară nr. 202110D0701 din 23.12.2021 (f.d.128-131, vol. I); Raportul de expertiză

medico-legală nr. 202210P0219 din 16.04.2022 (f.d.175-180, vol. II).

Mai mult ca atât, toate probele au fost apreciate în conformitate cu prevederile

art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul declarat și corect constatând că acțiunile inculpatului

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (2) lit. e1 )

Cod penal, potrivit indicilor calificativi – „tentativă de omor intenționat asupra unui

membru de familie, acțiuni care din cauze independente de voința făptuitorului nu și-au

produs efectul, comise cu deosebită cruzime” și art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, conform

indicilor calificativi – „violența în familie, adică acțiunea sau inacțiunea intenționată

comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin

acțiuni violente, soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății.”

Astfel, Colegiul penal constată că în speța dedusă judecății, probele administrate și

cercetate în cadrul ședinței de judecată indică direct și incontestabil faptul că, Luca

Anatolie urmărind scopul omorului intenționat a concubinei sale Cracicovschii Viorica,

acționând cu intenție directă, conștientizând caracterul prejudicial al acțiunilor sale, ca

urmare a unui conflict iscat între ei, i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele pe

diferite părți ale corpului, cauzându-i conform Raportului de expertiză judiciară nr.

202110D0701 din 23.12.2021 vătămări corporale neînsemnate. La fel, inculpatul

manifestând o deosebită cruzime, a dezbrăcat-o din haine și în scopul realizării intenției

sale a luat un vas în care se afla benzină, a stropit-o pe suprafața corpului cu benzină și a

incendiat-o, acțiuni însă care nu și-au produs efectul din motive independente de voința

făptuitorului, deoarece partea vătămată Cracicovschii Viorica a fugit în baie, unde și-a stins

flăcările de pe corp.

Colegiul penal respinge ca fiind nefondate argumentele recurenților precum că,

inculpatul nu a avut scopul de o omorî pe partea vătămată și că partea vătămată s-a

autoincendiat, or faptul autoincendierii în speță nu are acoperire probatorie, fiind combătut

complet prin împrejurările stabilite și probele administrate în cauză penală și anume prin

declarațiile părții vătămate Cracicovschii Viorica, care a indicat că, anume inculpatul Luca

11

Anatolie „a stropit-o cu sticla de benzină și fără să-i aplice careva lovituri i-a dat foc. Ea

a fugit în grădină și s-a dat cu țărână pentru a se stinge, însă nu s-a stins, după care s-a

dus la baie. În butelia de baie era apă și ea a pornit apa. În acest timp s-a apropiat Luca

Anatolie a dat pelicula la o parte și i-a spus să nu spună la nimeni ca el i-a dat foc, dar ea

singură s-a incendiat” (f.d.210 vol. I).

La fel, Colegiul penal reține că, faptul autoincendierii a fost combătut în mod

concludent și prin declarațiile martorul Tabarcea Vitalie (medic chirurg), care a declarat că

„fiind de gardă în secția de reanimare, a fost adusă o doamnă de aproximativ 35 ani, în

stare de șoc, agitată, și la întrebarea lui ce s-a întâmplat, ea a comunicat că a fost

incendiată de concubin. Aceste date au fost indicate și în istoria pacientei. Din câte își

amintește, victima a fost incendiată cu benzină și alte leziuni n-au fost constatate decât

arsurile. Ulterior victima a indicat că ea și-a dat singură foc”(f. d.214 vol. I), prin

declarațiile medicului legist Grecu Laurențiu date în instanța de fond, potrivit cărora „(…)

nu este exclusă autoincendierea, însă în această situație victima urma a se stropi din

abundență cu lichid inflamabil, dar din practica sa în asemenea cazuri victima își toarnă

lichidul începând cu capul, ceea ce nu este caracteristic cazului” (f.d.217 vol. I), prin

Raportul de expertiză judiciară nr. 202110D0701 din 23.12.202, potrivit căruia la

Cracicovschii Viorica s-au depistat sectoare de arsură termică cu flacără regiunea cervicală,

toracale anterior și dorsal, peretele abdominal (anterior și lateral), membre superioare (braț

și antebraț preponderent stâng) gradul II –III – IV, suprafața 45-50%, arsura căilor

respiratorii gr II. Leziunile sus menționate au fost produse prin acțiunea traumatică a

agentului termic – flacără în timpul indicat în actul de dispunere, sunt periculoase pentru

viață și în conformitate cu acest criteriu se califică ca vătămare gravă. Plăgile

combustionale puteau apărea atât la o incendiere a victimei în pielea goală, cât și îmbrăcată

în haine. S-a mai constatat echimoză orbitei stângă (fără descrierea morfologică- lipsă de

culoare, dimensiune, formă), echimoza menționată se califică ca vătămare neînsemnată.

Reieșind din volumul lezional victimei i-a fost cauzată 1 (una) lovitură cu un obiect dur

bont (f.d.128-131, vol. I) și prin Raportul de expertiză medico-legală nr. 202210P0219 din

16.04.2022, prin care s–a constatat că reieșind din localizarea plăgilor post combusționale,

ultimele puteau apărea atât în urma unei incendieri, cât și la o autoincendiere (f.d.175-180,

vol. II).

Respectiv instanța de apel corect a apreciat versiunea apărării și inculpatului precum

că, inculpatul nu a avut scopul de a o omorî pe Cracicovschii Viorica, și că partea vătămată

singura s-a autoincendiat, ca fiind o modalitate de exercitare a dreptului la apărare,

urmărind scopul evitării răspunderii penale, deoarece nu corespunde realității, întrucât

probele administrate și cercetate în cadrul ședinței de judecată indică direct și incontestabil

faptul că, inculpatul Luca Anatolie a avut scopul de a o omorî pe Cracicovschii Viorica și

anume prin stropirea victimei cu benzină, a incendiat-o, însă din cauze independente de

voința sa acțiunile sale nu și-au produs efectele.

De asemenea, Colegiul penal reține că, argumentele recurenților precum că în

acțiunile inculpatului nu sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 2011

alin.(2) lit. a) Cod penal, nu și-au găsit confirmare în speță, deoarece probele acumulate și

examinate de instanța de apel au fost apreciate potrivit prevederilor art.101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și

coroborării reciproce, instanțele de fond stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și

au ajuns în mod întemeiat la concluzia că inculpatul Luca Anatolie a comis infracțiunea

prevăzută de art. 2011 alin.(2) lit. a) Cod penal – „violența în familie, adică acțiunea sau

inacțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al

12

familiei, manifestată prin acțiuni violente, soldată cu vătămarea ușoară a integrității

corporale sau a sănătății.”

Colegiul penal reiterează că, prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor

care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează

latura subiectivă a acestei infracțiuni, au fost demonstrate prin probele descrise în decizia

instanței de apel, acumulate la faza urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor de

judecată a instanței de apel.

Cu referire la argumentele recurenților precum că, inculpatul nu poate fi subiect al

componenței de infracțiune prevăzute de art. 2011 alin.(2) lit. a) Cod penal, Colegiul penal

notează că, potrivit art. 2 din Legea nr. 133 din 17.06.2017 privind declararea averii și a

intereselor personale, concubin/concubină este partenerul/partenera împreună cu care

subiectul declarării a conviețuit și a deținut, a folosit sau a dispus în comun de unul sau

mai multe bunuri în anul fiscal precedent, fără încheierea căsătoriei.

În cadrul cercetării judecătorești, s-a constatat cu certitudine faptul că, inculpatul și

partea vătămată s-au aflat în relații de concubinaj, fapt confirmat atât prin declarațiile părții

vătămate care a indicat că a locuit cu Luca Anatolie în concubinaj o perioada de timp în

gospodăria mamei inculpatului din sat. xxxxx, cât și prin declarațiile martorului Luca

Elena, care a declarat că în perioada mai-iunie 2021 a concubinat cu inculpatul în

gospodăria mamei acestuia, iar ulterior după luna iunie 2021 inculpatul i-a comunicat că el

va locui împreună cu o altă femeie. În perioada respectivă ea locuia în sat. Prepelița, iar

inculpatul cu Cracicovschii Viorica au locuit o perioadă de trei săptămâni împreună în

ograda din sat. Copăceni.

În acest sens, obiecțiile înaintate de recurenți vis-a-vis de faptul că, Luca Anatolie

nu poate fi subiect al violenței în familie, deoarece nu are statut de membru al familiei,

urmează a fi respinse, or, instanța de apel legal și întemeiat a constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului, și încadrarea

juridică corectă a acțiunilor infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor

de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpatului, a părții vătămate, a martorilor, precum

și prin materialele probatoare acumulate în prezenta cauză penală, fiecare probă fiind

apreciată în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanțele de fond au argumentat detailat

motivele pentru care au fost respinse versiunile apărării, probele administrate confirmând

în mod concludent că faptei comise i s-a dat o încadrare juridică corectă în baza art. 2011

alin.(2) lit. a) Cod penal, conform indicilor calificativi – „violența în familie, adică acțiunea

sau inacțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al

familiei, manifestată prin acțiuni violente, soldată cu vătămarea ușoară a integrității

corporale sau a sănătății.”

Cele consemnate supra, evidențiază că instanța de apel a acordat o atenție sporită

materialelor cauzei, înlăturând justificat și prin argumente temeinice versiunea părții

apărării despre nevinovăția inculpatului.

Mai mult ca atât, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică, pe

care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește,

fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza

Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele

să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea

13

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale

supuse atenției sale.

În acest context, Colegiul penal reține că, la judecarea cauzei în ordine de apel,

instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise de art.art.414-419 Cod de

procedură penală, nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că

hotărârea atacată cuprinde motive clare legale pe care se întemeiază soluția, că în acțiunile

inculpatului sunt întrunite elementele infracțiunilor încriminate, de aceea recursurile

ordinare urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Negru Elena și de

către avocatul Cepoi Ina în numele inculpatului Luca Anatolie, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 noiembrie 2022, în cauza penală în privința

lui Luca Anatolie xxxxx ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 14 septembrie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

Notă: Din motivul imposibilității semnării deciziei motivate de către judecătorul

Guzun Ion, din cauza demisiei acestuia din funcție de la 25 august 2023, prezenta decizie

motivată este semnată de către Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție,

judecătorul Viorica Puica, în conformitate cu prevederile art. 339 alin.(8) Cod de procedură

penală.

14