1ra-1216/2023 — Art. 186 alin. 2 lit. d CP

Prin sentința din 29 iulie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, Magaz Anatolii a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal la 1 an închisoare. Potrivit art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i- a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani 6 luni închisoare, fără amendă, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la data pronunțării sentinței, cu includerea duratei pedepsei executate în baza deciziei din 15.02.2022 al Colegiului penal al Curții de Apel Bălți. Termenul pedepsei s-a calculat de la data pronunțării sentinței, cu includerea în termenul pedepsei durata pedepsei executate conform Deciziei din 15.02.2022 a Curții de Apel Bălți. 1 Corpul delict - o tabletă model „Samsung Galaxy Tab A7” Imei: 356054115497106, restituită părții vătămate Turîșev Andrei, s-a lăsat în posesia părții vătămate. S-a încasat de la Magaz Anatoli în beneficiul părții civile Bujor Aliona prejudiciul cauzat prin infracțiune în sumă de 587 lei.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Magaz Anatolii, la 22.03.2021, aproximativ la orele 19:30, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, aflându-se în ospeție la Turîșev Andrei în apartamentul nr. 36, situat pe str. Xxxx, din mun. XXXX și folosindu-se de faptul că nu este observat de nimeni, a sustras pe ascuns: o tabletă de model „Samsung Galaxy Tab A7” Imei: 356054115497106, la preț de 5040 lei, în care se aflau două cartele sim „Orange” în sumă totală de 50 lei, ce aparțineau lui Turîșev Andrei, cauzându-i astfel ultimului o daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 5090 lei și cu cele sustrase s-a eschivat de la locul comiterii infracțiunii. Acțiunile lui Magaz Anatoli au fost încadrate juridic de către instanța de fond ca infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Inculpatul a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței în latura pedepsei penale, cu emiterea unei noi hotărâri prin care față de Magaz Anatolii să fie numită o pedeapsă mai blândă. Apelantul a solicitat să fie clarificată situația cu referire la faptul de ce nu a fost chemată partea vătămată în ședința de judecată pentru a fi audiată.

Prin decizia din 02 mai 2023 al Colegiului penal al Curții de Apel Bălți, apelul a fost respins, cu menținerea sentinței. Instanța de apel a reținut că prima instanță a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și în baza art.101 CPP a dat probelor administrate pe caz o apreciere legală din punct de vedere a pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Totodată, instanța de apel a menționat că, prima instanță la stabilirea pedepsei inculpatului Magaz Anatolii a ținut cont pe deplin de prevederile citate - criteriile generale de individualizare a pedepsei penale și în raport cu circumstanțele concrete ale cauzei date, și personalitatea inculpatului, corect a ajuns la concluzia de a-i stabili acestuia o pedeapsă sub formă de închisoare, cu executare în penitenciar, apreciată ca fiind echitabilă și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului penal. Cu referire la personalitatea delicventă a inculpatului Magaz Anatolii, ultimul anterior de nenumărate ori a intrat în conflict cu legea, a fost condamnat, nu inspiră încredere că acesta are să pășească pe calea corijării fără executarea pedepsei în penitenciar. De altfel, un comportament infracțional devenit cronic poate fi extirpat doar prin aplicarea unei pedepse mai dure, care prin limitarea libertății infractorului are să-l determine la conștientizarea pericolului faptelor penale și preluarea unui comportament obedient față de normele legale. Astfel, prima instanță corect, legal și întemeiat a aplicat în privința inculpatului o pedeapsă reală cu închisoare, pedeapsă echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei. 2 Prin urmare, prima instanță corect, legal și întemeiat a aplicat în privința inculpatului o pedeapsă sub formă de închisoare, pedeapsă echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Mihaela Rotari care solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să-i fie stabilită pedeapsă mai blândă. Recurentul invocă că instanța de apel, urmare a aprecierii gradului de vinovăție și stabilirii pedepsei prin prisma principiului individualizării pedepsei, a apreciat greșit acele criterii care au stat la baza pronunțării deciziei. Totodată, nu a cercetat probele prezentate sub toate aspectele, nu le-a verificat și analizat prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu- din punct de vedere al coroborării acestora și nu și-a motivat soluția adoptată, de asemenea instanța de apel nu a făcut o analiză minuțioasă a chestiunilor de fapt criticate de apărare și astfel nu a soluționat fondul apelului declarat. Mai mult, inculpatul Magaz Anatoli și-a recunoscut vinovăția pe deplin, instanța de judecată urma să ia în considerație toate circumstanțele care atenuează vinovăția inculpatului, ultimul a recunoscut vina pe deplin, a conlucrat cu organul de urmărire penală, se căiește sincer de cele comise și a achitat integral prejudiciul părții vătămate. Astfel, pedeapsa aplicată lui Magaz Anatoli este una prea aspră și este în contradicție cu prevederile art. 61, 75, 76 Cod penal, or la stabilirea măsurii pedepsei, instanța reiese din scopul pedepsei penale, care urmărește restabilirea echității sociale, corectarea condamnaților și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovaților, precum și de condițiile de viață ale acestora. În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 Cod de procedură penală, însă fără a fi indicat temeiul concret al recursului declarat.

În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat, din motiv că instanța de apel a adoptat o decizie legală și motivată.

Examinând admisibilitatea recursului declarat în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzie că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din considerentele ce urmează. Conform prevederilor art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023) (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. În prezenta cauza se constată că recurentul avocatul Mihaela Rotari s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023) și a declarat recursul în termen (la 21.06.2023). 3 În conformitate cu art. 432 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează admisibilitatea recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în baza materialelor din dosar. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), un complet din 3 judecători, prin încheiere, declară inadmisibil recursul dacă recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 432 alin.(4) Cod de procedură penală, în încheierea privind inadmisibilitatea recursului se menționează sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității. Aceasta se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. În speță se reține, că potrivit recursului declarat de către avocatul Mihaela Rotari, recurentul nu a indicat temeiul concret a recursului din numărul total al temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (redacția legii în vigoare la data depunerii recursului, până la modificările introduse prin Legea nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023), însă din textul recursului rezultă că recurentul își manifestă dezacordul cu soluția instanței de fond și a instanței de apel, menționând că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, ceea ce formal corespunde temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală (redacția legii în vigoare la data depunerii recursului, până la modificările introduse prin Legea nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023). Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, completul de judecată atestă că motivele invocate de recurent în argumentarea recursului declarat de către avocat, nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care nici nu sunt invocate eventuale erori de drept concrete și clar definite (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor atacate, inclusiv cele reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material. Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei, referitor la individualizarea pedepsei, însă în acest sens, recurentul nu a argumentat și nu a dezvăluit critica, referitor la esența pretinselor încălcări ale legii, prin ce nu și-a motivat temeiul recursului indicat. Totodată, pornind de la prevederile art. 27, 101, 414 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, instanța de judecată apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. 4 Astfel, activitatea instanțelor privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursul nominalizat au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens la probleme esențiale ale cauzei (pct. 4. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că inculpatului i s-au aplicat pedepse individualizate conform prevederilor legale, și că recursul ordinar este unul inadmisibil fiind vădit neîntemeiat (pct. 5. din decizie).

În temeiul celor expuse, conducându-se de prevederile art. 432 alin. (1), (2) pct.4) Cod de procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), completul de judecată a Curții Supreme de Justiție, - DISPUNE : Inadmisibilitatea recursului declarat de către avocatul Mihaela Rotari împotriva deciziei din 02 mai 2023 al Colegiului penal al Curții de Apel Bălți, în cauza penală privindu-l pe Magaz Anatolii XXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Președinte Anatolie Țurcan Judecători Sergiu Daguța Igor Mânăscurtă 5