1ra-722/2023 — art.186 alin. 2 lit. d, art. 217 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 19 august 2022: - a fost încetat procesul penal pornit în privința lui Șevcenco Roman în baza art. 217 alin. (2) Codul penal, deoarece există alte circumstanțe care exclud pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală. Cheltuielile judiciare în sumă totală de 1680 (una mie șase sute optzeci) de lei a trece în contul statului; - Șevcenco Roman a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal la 2 (doi) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A fost soluționată chestiunea cu privire la corpurile delicte.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat că, de către organul de urmărire penală, potrivit rechizitoriului, Șevcenco Roman a fost învinuit în faptul că, într-o perioadă de timp anterioară datei de 10 aprilie 2018, în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire penală, cunoscând că circulația drogurilor este interzisă, acționând cu intenție directă, a intrat în posesia acestora pe care le păstra asupra sa în scop de consum personal. La 10 aprilie 2018, în jurul orelor 21:40 min., aflându-se la etajul II, scara II a blocului de locuit de pe bd. XXXXX nr. XXX, mun. XXXXX, având un comportament neadecvat ca urmare a efectului consumării substanțelor narcotice, de la acesta a fost ridicată masa vegetală uscată și mărunțită de culoare galbenă, aflată într-un fragment de hârtie în pătrățele împăturit, precum și o folie de staniol cu urme 1 de carbonizare, precum și masă vegetală uscată și mărunțită de culoare cafenie aflată în interiorul a două țigări cu inscripția "PARKER&SIMPSON", care au fost împachetate și sigilate de către colaboratorii de poliție, după care au fost expediate spre examinare experților. Conform Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-1527 din 23.04.2018 s-a stabilit că masa vegetală uscată și mărunțită de culoare galbenă din fragmentul de hârtie în pătrățele împăturit s-a depistat cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, cu masa de 0,081 gr., care în Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, nu este inclus, dar conform scrisorii parvenite de la IMSP Dispensarul Republican de Narcologie nr. 01-12/632 din 18.04.2017 parvenite în Cancelaria CTC-EJ al IGP a MAI la data de 20.04.2017, cu nr. de intrare 569, substanța MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței AB- PINACA-CHM, care conform Hotărârii Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004, se atribuie la categoria substanțelor psihotrope și reprezintă proporții mari. Potrivit rechizitoriului, Șevcenco Roman „a săvârșit infracțiunea de păstrare a drogurilor, săvârșită în proporții mari și fără scop de înstrăinare, săvârșind infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Codul penal". Totodată, instanța de judecată a constatat că, Șevcenco Roman, la 09 aprilie 2018, în jurul orei 10, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se în farmacia care aparține SRL „XXXXX", amplasată pe adresa mun. XXXXX, str. XXXXX, de unde pe ascuns a sustras de pe masa de lucru un telefon mobil de model Nokia 130 cu nr. de IMEI XXXXX în valoare de 799 lei, în care era activată cartela SIM cu nr. 0600*****, mijloace bănești în sumă de 150 lei și de la cet. Duca Vera un telefon mobil de model Nokia 225 Dual cu nr. de IMEI XXXXX, în valoare de 2500 lei, în care era activată cartela SIM cu nr. 0795*****, prin urmare cauzându-i întreprinderii SRL „XXXXX" o daună materială în sumă de 949 lei, iar cet. Duca Vera o daună materială în proporții considerabile în sumă de 2500 lei. Astfel, prin acțiunile sale intenționale, lui Șevcenco Roman i se încriminează săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. d) Codul penal, conform indicilor calificativi:- „furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile".

Nefiind de-acord cu sentința, apel au declarat: 3.1 procurorul, Vinițchi Pavel, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Șevcenco Roman să fie recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art. 217 alin. (2) Cod penal la 1 (unu) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis; - în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis; - prin prisma art.84 Codul penal, pentru concurs de infracțiuni a-i stabili pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu ispășirea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis. În vederea asigurării executării pedepsei, de aplicat arestul preventiv din momentul pronunțării deciziei, luându-l sub strajă din sala de judecată, precum și 2 încasarea din contul inculpatului în contul statului a cheltuielilor de judiciare în mărime de 1680 lei pentru efectuarea expertizei. În motivarea cerințelor sale acuzatorul de stat a invocat următoarele aspecte: - instanța de fond a efectuat o analiză eronată, de fapt și de drept, a circumstanțelor cauzei la emiterea unei sentințe de încetare în parte pe art. 217 alin.(2) Cod penal, în privința inculpatului Șevcenco Roman în raport cu probele utile, pertinente și concludente, administrate la faza de urmărire penală și prezentate, cercetate și examinate nemijlocit în ședința de judecată în cauza dată, care fiind apreciate în ansamblu prin prisma prevederilor art. l, art. 19 și art. 101 Codul de procedură penală, coroborate între ele, dovedesc incontestabil bănuiala rezonabilă de săvârșire a infracțiunii incriminate de către inculpat; - în motivarea sentinței contestate, instanța face o apreciere eronată a elementelor de fapt constatate prin intermediul următoarelor mijloace - 2) raportul de expertiză judiciară; 7) constatările tehnico-științifice și medico-legale;, invocând faptul că la materialele cauzei nu sunt prezente rapoarte de expertiză, iar acuzarea nu a înlăturat presupusele contradicții apărute la cercetarea acestei cauze, or, potrivit materialelor cauzei penale date, cercetate și în cadrul ședinței de judecată, substanțele depistate și ridicate de la acesta au fost supuse expertizării, iar conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-1527 din 23.04.2018 s-a stabilit că masa vegetală uscată și mărunțită de culoare galbenă din fragmentul de hârtie în pătrățele, împăturit s-a depistat cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, cu masa de 0,081 gr., care în Hotărârea Guvernului al Republicii Moldova nr. 1088 din 5 octombrie 2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, nu este inclus, dar care, conform scrisorii parvenite de la I.M.S.P Dispensarul Republican de Narcologie, nr.01-12/632 18.04.2017, înregistrate în cancelaria CTCEJ al IGP al MAI la 20.04.2017 cu nr. 569, substanța 3(N)-2201 constituie analog al substanței AB-PINACA-CHM., care e inclusă în „Tabelul I. Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr.2. Substanțele psihotrope, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 5 octombrie 2004". Astfel, punctează care substanțe urmau a fi supuse expertizării, potrivit afirmațiilor instanței, or, acestea au fost invocate în scopul motivării soluției de încetare adoptate pe caz, contrar probelor pertinente, utile și concludente, administrate la faza de urmărire penală și cercetate în ședință de judecată. În acest sens, susține că, instanța de judecată la administrarea probelor prezentate urma să le aprecieze în ansamblul lor obiectiv și sub toate aspectele; - consideră neîntemeiată și eronată aprecierea instanței, precum că procurorul în învinuire și rechizitoriu ar fi incriminat neîntemeiat un alt act normativ decât cel care era necesar, invocând în acest sens că urma a fi indicată Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006 și nu Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 5 octombrie 2004, pe motiv că în ambele acte normative menționate este inclusă substanța psihotropă menționată AB-PINACA-CHM, și anume în Tabelul I. Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale, lista nr.2. Substanțele psihotrope, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 5 octombrie 2004. În această formulă, subliniază că, vina inculpatului este pe deplin dovedită prin probele utile, pertinente și concludente administrate în conformitate cu legislația în vigoare și prezentate instanței de judecată la examinarea 3 prezentei cauze penale. În continuare a reflectat că, instanța de fond urma să ia în considerație și faptul că analogul drogului AB-PINACA-CHM - MDMB(N)-2201 este un drog cannabinoid sintetic și este printre drogurile ilegale care provoacă cea mai puternica dependență; - instanța de judecată la administrarea probelor prezentate, urma să le aprecieze în ansamblul lor obiectiv și sub toate aspectele și nu doar declarațiile inculpatului, date în cadrul cercetării judecătorești, inventate de acesta prin interpretarea eronată a normelor în vigoare și susținute de către instanță în motivarea soluției adoptate în această cauză. 3.2. inculpatul Șevcenco Roman, prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea parțială a sentinței, în partea ce ține de stabilirea pedepsei în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Codul penal, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să se dispună stabilirea față de inculpatul Șevcenco Roman a unei pedepsei mai blânde sub formă de amendă prevăzută de legislație. În argumentarea cererii de apel, inculpatul a indicat că; - instanța de fond nu a luat în considerare toate circumstanțele atenuante importante pentru individualizarea și stabilirea pedepsei în cazul dat; - nu s-a acordat deplină eficiență art. 6, 7, 61 Cod penal și având în vedere prevederile art. 76 și art. 77 Codul penal, la numirea pedepsei instanța de judecată urma să țină cont de faptul că lipsesc careva circumstanțe agravante în privința inculpatului, de faptul că infracțiunea comisă de acesta este una gravă, de personalitatea inculpatului, care anterior nu a fost în conflict cu legea penală și nu a fost condamnat, la evidența medicului psihiatru sau narcolog nu se află, este angajat în câmpul muncii; - nu s-a ținut cont de faptul că a recunoscut vina în cele săvârșite încă la faza incipientă a procesului penal, a colaborat activ cu organul de urmărire penală și a conlucrat cu acesta în vederea descoperirii într-un termen restrâns a tuturor circumstanțelor comiterii infracțiunii, și s-a căit sincer și activ de faptele comise; - în ședința de judecată din 02.07.2019 prin cerere confirmată de apărător (Vol. I, f.d. 146) a solicitat examinarea cauzei date în procedură simplificată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, însă instanța inițial acceptând, ulterior a respins această cerere, pe motiv că pe episodul de învinuire în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, urma să fie pronunțată o sentință de încetare a procesului penal deoarece existau alte circumstanțe care excludeau pornirea urmării penale sau tragerea la răspundere penală; - la materialele cauzei a fost anexat acordul de împăcare între inculpat și partea vătămată (Vol. I, f.d. 195), prin care s-a constatat cu certitudine că prejudiciul material i-a fost restituit integral lui Duca Vera și că ultima nu are careva pretenții față de mine, însă instanța de judecată nu a putut aplica instituția împăcării deoarece erau prezente antecedente penale pe infracțiuni similare; - ținând cont de faptul că, prin aplicarea unei pedepse se urmărește scopul reeducării persoanei, consider că este oportun de a aplica în privința sa o pedeapsă mai blândă decât cea stabilită de către instanța de fond, pentru a da posibilitatea de a beneficia pe deplin, într-un termen cât mai restrâns de toate drepturile constituționale, odată cu stingerea antecedentelor penale. 4 Subsidiar a solicitat să fie examinată de către Colegiul penal al Curții de Apel și posibilitatea aplicării în privința sa a prevederilor Legii nr. 243/2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 25 ianuareie 2023 s-a respins apelul inculpatului și admis apelul procurorului, casată parțial sentința, în partea încetării procesului penal în baza art. 217 alin. (2) Cod penal și pronunțată o nouă hotărâre, conform modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Șevcenco Roman a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal la 2 (doi) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor, s- a aplicat lui Șevcenco Roman pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani 6 (șase) luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. S-a încasat de la Șevcenco Roman în beneficiul statului suma de 1680 (una mie șase sute optzeci) lei cu titlu de cheltuieli de judecată. 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a considerat că prima instanță nu a dat o apreciere cuvenită prevederilor legale ce guvernează speța dedusă judecății, or, instanța de apel a reținut din totalitatea de probe administrate de organul de urmărire penală și verificate în apel, fiind apreciate, cu respectarea prevederilor art. 27, 99-101 Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții și veridicități, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, astfel, că în acțiunile inculpatului Șevcenco Roman sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii incriminate de organul de urmărire penală. Prin urmare, instanța de apel analizând și apreciind probele, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Codul de procedură penală, a constatat următoarele circumstanțe de fapt: Șevcenco Roman într-o perioadă de timp anterioară datei de 10 aprilie 2018, în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire penală, cunoscând că circulația drogurilor este interzisă, acționând cu intenție directă, a intrat în posesia acestora pe care le păstra asupra sa în scop de consum personal. La 10 aprilie 2018, în jurul orelor 21:40 min., aflându-se la etajul II, scara II a blocului de locuit de pe bd. XXXXX, mun. XXXXX, având un comportament neadecvat ca urmare a efectului consumării substanțelor narcotice, de la acesta a fost ridicată masa vegetală uscată și mărunțită de culoare galbenă, aflată într-un fragment de hârtie în pătrățele împăturit, precum și o folie de staniol cu urme de carbonizare, precum și masă vegetală uscată și mărunțită de culoare cafenie aflată în interiorul a două țigări cu inscripția "PARKER&SIMPSON", care au fost împachetate și sigilate de către colaboratorii de poliție, după care au fost expediate spre examinare experților. Conform Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-1527 din 23.04.2018 s-a stabilit că masa vegetală uscată și mărunțită de culoare galbenă din fragmentul de hârtie în pătrățele împăturit s-a depistat cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, cu masa de 0,081 gr., care în Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, nu este inclus, dar conform 5 scrisorii parvenite de la IMSP Dispensarul Republican de Narcologie nr. 01-12/632 din 18.04.2017 parvenite în Cancelaria CTC-EJ al IGP a MAI la data de 20.04.2017, cu nr. de intrare 569, substanța MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței AB- PINACA-CHM, care conform Hotărârii Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004, se atribuie la categoria substanțelor psihotrope și reprezintă proporții mari. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, inculpatul Șevcenco Roman a comis infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Codul penal, individualizată prin „păstrarea drogurilor, săvârșită în proporții mari și fără scop de înstrăinare". În ședința instanței de apel, inculpatul Șevcenco Roman a relatat că, învinuirea adusă îi este clară, vinovăția o recunoaște. Susține declarațiile depuse în instanța de fond. Solicită respingerea apelului declarat de către procuror ca neîntemeiat. Susține cererea de apel depusă. Indică că a comis cele incriminate, îi pare rău de cele comise. Din luna noiembrie până la ziua reținerii a lucrat. A participat la programe de resocializare. Este de acord cu aplicarea amnistiei și regretă sincer de cele comise pe ambele capete de acuzare. Examinând probatorul administrat, instanța de apel a considerat dovedită, în afara dubiilor rezonabile, vina inculpatului Șevcenco Roman, prin următoarele probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: Pe episodul privind învinuirea inculpatului Șevcenco Roman în baza art. 217 alin. (2) Codul Penal. - declarațiile martorului Guzun Vitalie, care a declarat că la data de 10 aprilie 2018, efectuând serviciul de menținere a ordinii publice cu automobilul de serviciu MAI 1045, împreună cu colegii de serviciu Zazuc Mihail și Buga Mihail a primit informație de la Antena 5 la orele 21 și 39 min., precum că pe bd. XXXXXX, mun. XXXXX, informație narcoman. Deplasându-se la fața locului a observat o persoană de gen masculin care era așezată pe scări, care manifesta un comportament neadecvat și la întrebările adresate de superiorul echipajului Buga Mihail, acesta nu a vorbit Buga Mihail l-a întrebat cum îl cheamă, dar acesta nu răspundea, astfel împreună cu persoana indicată s-au deplasat la IP Botanica, mun. Chișinău și astfel persoana a fost identificată ca fiind Șevcenco Roman Vasile. (f.d. 17, vol. II); - declarațiile martorilor Zazuc Mihail, care a declarat că, activează în calitate de subofițer șofer al BPRO al DP, mun. Chișinău de aproximativ 12 ani. La data de 10 aprilie 20l8 se afla în serviciu de menținere a ordinii publice împreună cu colegii de serviciu Guzun Vitalie și Buga Mihail cu automobilul de serviciu MAI XXX, unde la orele 21 și 39 min., a primit apel precum că pe bd. XXXXX scara XXXXX informație narcoman. Deplasându-se la fața locului a observat o persoană de gen masculin care era așezată pe scări, care manifesta un comportament neadecvat la întrebările adresate de superiorul echipajului Buga Mihail, acesta nu a putut răspunde. Buga Mihail l-a întrebat cum îl cheamă, dar acesta nu răspundea, respectiv împreună s-au deplasat la IP Botanica, mun. Chișinău și astfel persoana a fost identificată ca fiind Șevcenco Roman Vasile. (f.d. 18, vol. II); - declarațiile martorului Buga Mihail, care a declarat că, activează în calitate de subofițer șofer al BPRO al DP, mun. Chișinău de aproximativ 2 ani. La data de 10 aprilie 2018 se afla în serviciu de menținere a ordinii publice împreună cu colegii de serviciu Guzun Vitalie și Zazuc Mihail cu automobilul de serviciu MAI XXXX, unde la orele 21 și 39 min., a primit apel precum că pe bd. XXXXX scara XXXXX informație narcoman. Deplasându-se la fața locului a observat o persoană de gen 6 masculin care era așezată pe scări, care manifesta un comportament neadecvat la întrebările adresate de el, acesta nu a putut răspunde și vorbea cu cuvinte necenzurate. L-a întrebat cum îl cheamă, acesta nu răspundea, respectiv împreună s-au deplasat la IP Botanica, mun. Chișinău și astfel persoana a fost identificată ca fiind Șevcenco Roman Vasile. (f.d. 19, vol. II); - procesul-verbal de ridicare din 20 aprilie 2018, potrivit căruia de la învinuitul Șevcenco Roman a fost ridicat un pachet de țigări cu inscripția „PS" în care se aflau două țigări, dintre care una cu inscripția „PARKER&SIMPSON", o hârtie în care se află substanță uscată, vegetală, de culoare gălbuie și o bucată de staniol în care se afla substanță vegetală uscată. (f.d. 14, vol. II); - raportul de constatare tehnico-științifică 34/12/1-R-1527 din 23.04.2018, potrivit căruia s-a stabilit că masa vegetală uscată și mărunțită de culoare galbenă din fragmentul de hârtie în pătrățele, împăturit s-a depistat cannabiaoiciul sintetic MDMB(N)-2201, cu masa de 0.081 gr., care on Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, nu este inclus, dar conform scrisorii parvenite de la IMSP Dispensarul Republican de Narcologie nr. 01-12/632 din 18.04.2017 parvenite în Cancelaria CTC-EJ al IGP a MAI la data de 20.04 2017, cu nr. de intrare 569, substanța MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței AB- PINACA-CHM, care conform Hotărârii Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004, se atribuie la categoria substanțelor psihotrope și reprezintă proporții mari. (f.d. 26-33, vol. II); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 26 iunie 2018, potrivit căruia obiect al examinării l-a constituit o sacoșă din polietilenă de culoare alb transparentă în care se află un pachet din hârtie sigilat în care se conține o substanță vegetală de culoare gălbuie uscată, țin pachețel din hârtie argintie în care se află o substanță vegetală uscată gălbuie, o țigară cu inscripția „PS" „PARKER&SIMPSON", recunoscute în calitate de corp delict și anexate la materialele cauzei penale potrivit ordonanței emise la 26 iunie 2018 și transmise la camera de păstrare a Inspectoratului de poliție Botanica DP mun. Chișinău, fapt confirmat prin chitanță nr.170 din 26.06.2018. (f.d. 20-24, vol. II); - corpurile delicte: - o sacoșă din polietilenă de culoare alb transparentă în care se află un pachet din hârtie sigilat în care se conține o substanță vegetală de culoare gălbuie uscată, un pachețel din hârtie argintie în care se află o substanță vegetală uscată gălbuie, o țigară cu inscripția „PS" „PARKER&SIMPSON", recunoscute în calitate de corp delict și anexate la materialele cauzei penale potrivit ordonanței emise la 26 iunie 2018 și transmise la camera de păstrare a Inspectoratului de poliție Botanica DP mun. Chișinău, fapt confirmat prin chitanță nr.170 din 26.06.2018. Pe episodul privind învinuirea inculpatului Șevcenco Roman în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Codul Penal. - denunțul lui Duca Vera din 09.04.2018, înregistrat în R-1 al IP Botanica, mun. Chișinău sub nr. 608 (vol.1, f.d.10); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 09.04.2018 cu planșă ilustrativă (vol.1, f.d.15, 16-18); - declarațiile părții vătămate Duca Vera, conform cărora, aceasta, activează în calitate de șef de filială farmacia „XXXXX" SRL, amplasată pe adresa mun. Chișinău, str. Independenței, 4/1. La data de 09 aprilie 2018, la ora 08:00, a deschis 7 farmacia și a început activitatea. De dimineață erau puțini vizitatori. În jurul orelor 10:00, după ce a vândut niște produse farmaceutice de la vitrină, a văzut că, nu sunt persoane în farmacie și s-a deplasat în încăperea auxiliară pentru a lua produsele farmaceutice necesare și a completa vitrina. Aflându-se în încăperea auxiliară nu a auzit careva persoane să intre în farmacie, când s-a întors înapoi, a observat spatele unei persoane de gen masculin, care a fugit din spatele rafturilor spre ieșirea din farmacie. Ea a fugit după el, strigând să întoarcă ce a sustras, la ce el a fugit într-o direcție necunoscută, și ea nu a observat în care parte s-a deplasat. Menționează că, persoana care a sustras bunurile din farmacie, nu l-a văzut la față, însă avea înălțimea de 1,65-1,70 metri, părul întunecat frezat scurt, îmbrăcat în costum sportiv de culoare întunecată cu dungi de culoare roșie. După ce a apăsat butonul de alarmă, a observat că de pe masa de lucru a fost sustras telefonul mobil de serviciu de model "Samsung", în valoare de 2000 lei, în care era activată cartela SIM cu nr. XXXXX, din casieria întreprinderii mijloace bănești în sumă de 150 lei, și telefonul ei mobil de model "Nokia", în valoare de 2000 lei, în care era activată cartela SIM cu nr. XXXXX. Prin urmare întreprinderii i-a fost cauzat un prejudiciu în valoare de 2150 lei și ei - un prejudiciu material considerabil în sumă de 2000 lei. Suplimentar a mai declarat, că la momentul depunerii plângerii nu cunoștea prețul exact al telefonului mobil, nici modelul și numărul de IMEI. În urma discuțiilor cu soțul său a stabilit că, valoarea telefonului mobil este de 2500 lei, cu referire la datele despre telefonul mobil poate comunica că, acesta este de marcă "Nokia 225 dual" SIM de culoare neagră cu numărul de IMEI XXXXX, XXXXX. Cât ține de datele telefonului mobil, care aparține companiei, poate declara că, toate datele despre acesta le va prezenta reprezentantul companiei (vol.1, f.d.24,25); - ordonanță și procesul-verbal de ridicare din 04.05.2018, din care rezultă că, de la Savcenco Denis, s-a dispus ridicarea telefonului mobil de model "Nokia" cu nr. de IMEI 3 XXXXX, XXXXX (vol.1, f.d.34-35); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 07.05.2018 și planșă ilustrativă, din care rezultă că, obiectul examinării prezintă un telefon mobil de model "Nokia" cu nr.de IMEI XXXXX, XXXXX (vol.1, f.d. 36, 37); - ordonanță de recunoaștere și de anexare a mijloacelor material de probă la cauza penală din 07.05.2018, prin care a fost recunoscut în calitate de drept corp delict și anexat la cauza penală 2018420456, un plic de hârtie de culoare albă, în care se află un telefon mobil de model "Nokia", cu nr. de IMEI XXXXX, XXXXX de culoare neagă (vol.1, f.d.38); - ordonanță de restituire a corpurilor delicte către proprietar din 30 mai 2018, din care rezultă că, la cerea părții vătămate Duca Vera telefonul mobil de model "Nokia", cu nr. de IMEI XXXXX, XXXXX de culoare neagă, a fost restituit părții vătămate pentru păstrare (vol.1, f.d.40); - declarațiile martorului Știrschii Vasile, conform cărora, telefonul mobil de model Nokia de culoare neagră cu nr. de IMEI 354875081127547 a fost procurat de fratele său - Știrschii Valeriu din centrul mun. XXXXX, și anume, de la „XXXXX " pe adresa: str XXXXX. Acesta a activat în telefonul mobil cartela sa SIM cu nr. 0601*****, care este și la abonament. La data de 06 mai fratele a plecat la muncă în Federația Rusă pe o perioadă nedeterminată și, când se va întoarce, el nu cunoaște. Peste un timp de la plecarea acestuia a fost apelat de organele de poliție, care i-au spus că, telefonul mobil procurat de fratele său figurează ca fiind sustras. Aflând 8 aceasta, s-a întors la atelierul de la „XXXXX " din centrul mun. Chișinău, comunicându-le că, telefonul mobil a fost furat, astfel le-a întors înapoi telefonul mobil și a primit banii achitați pentru el (vol.1, f.d.46); - declarațiile martorului Nani Sergiu, conform cărora, acesta, activează în calitate de meșter de aparataje electronice în cadrul „XXXXX ", amplasat pe adresa: mun. XXXXX, str. XXXXX. Cu referire la telefonul mobil de model Nokia de culoare neagră cu nr. de IMEI XXXXX poate comunica că, data exactă nu ține minte, acest telefon mobil i-a fost adus la el la vânzare de o persoană, care s-a prezentat pe nume Șevcenco Roman, acesta nu avea act de identitate la el. La fel acesta i-a comunicat că, telefonul mobil menționat nu este sustras și este al său. Din cauză că, nu avea un act de identitate la el, pentru orice eventualitate i-a făcut o poză persoanei pe nume Roman cu telefonul său mobil, poza se anexează la declarații (vol.1, f.d.48, 49); - ordonanță și procesul-verbal de ridicare din 29.05.2018, prin care de la cet. Nani Sergiu a fost ridicat telefonul mobil de model "Nokia" de culoare neagră cu nr. de IMEI XXXXX (vol.1, f.d.50, 51); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 29.05.2018, din care rezultă, că a fost supus examinării un telefon mobil de model Nokia 130, de culoare neagră, care are numărul de IMEI XXXXX, are dimensiuni 106x45,5x139 mm, de la telefonul menționat lipsește bateria și nu se cunoaște dacă acesta este îm stare de funcționare (vol.1, f.d.52, 53, 54); - ordonanță de recunoaștere și de anexare a mijloacelor material de probă la cauza penală din 29.05.2018, prin care a fost recunoscut drept corp delict și anexat la cauza penală nr. 2018420456 un plic de hârtie de culoare albă în care se află un telefon mobil de model Nokia 130, de culoare neagră, care are numărul de IMEI XXXXX (vol.1, f.d.55). Instanța de apel analizând obiectiv circumstanțele cauzei, în raport cu probele prezentate, a constatat că instanța de fond pripit a încetat procesul penal în privința lui Șevcenco Roman deoarece există alte circumstanțe care exclud pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală, or, această concluzie nu își are o fundamentare juridică bine justificată. Cu referire la componența de infracțiune incriminată inculpatului în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a notat că: - obiectul juridic special al acestei infracțiuni îl constituie relațiile sociale cu privire la circulația legală de substanțe narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, apărate împotriva producerii, preparării, experimentării, extragerii, prelucrării, transformării, procurării, păstrării, expedierii, transportării ilegale a acestor substanțe, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare; - obiectul material al infracțiunii prevăzute la art. 217 Codul penal îl reprezintă substanțele narcotice, psihotrope sau analoagele lor, fiind caracterizate prin proporții mari; - în primul rând, una din cerințele necesare pentru existența obiectului material este ca acesta să fie reprezentat de substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale lor; - în al doilea rând, o altă cerință pentru existența obiectului material al infracțiunii analizate este ca substanțele ce-l reprezintă, să fie caracterizate prin proporții mari. În acord cu alin.(4) și (5) art.1341 Cod penal, proporțiile ale 9 substanțelor narcotice sau psihotrope sunt determinate printr-o hotărâre a Guvernului. În acest mod, se face trimitere la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, nr.79 din 23.01.2006; - latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 217 Cod penal constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiune. Această acțiune se înfățișează în oricare din următoarele modalități normative: producerea ilegală, prepararea ilegală, experimentarea ilegală, extragerea ilegală, prelucrarea ilegală, transformarea ilegală, procurarea ilegală, păstrarea ilegală, expedierea ilegală, transportarea ilegală. - la caz, în acțiunile inculpatului Șevcenco Roman, se regăsește latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la alin. (2) art. 217 Cod penal, în situația în care în speță s-a confirmat existența obiectului material care constă din masa vegetală uscată și mărunțită de culoare galbenă din fragmentul de hârtie în pătrățele împăturit s-a depistat cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, cu masa de 0,081 gr.; Instanța de apel a reținut că deși inculpatul Șevcenco Roman, vina în comiterea faptei incriminate a recunoscut-o, declarațiile prezentate de către ultimul în ședința de judecată în instanța de apel sunt confirmate pe deplin prin declarațiile martorului Guzun Vitalie, care fiind audiat în cadrul urmăririi penale a declarat că, „...împreună cu colegii de serviciu Zazuc Mihail și Buga Mihail a primit informație de la Antena 5 la orele 21:39 min., precum că pe bd. XXXXX, mun. XXXXX, informație narcoman. Deplasându-se la fața locului a observat o persoană de gen masculin care era așezată pe scări, care manifesta un comportament neadecvat și la întrebările adresate de superiorul echipajului Buga Mihail, acesta nu a vorbit Buga Mihail l-a întrebat cum îl cheamă, dar acesta nu răspundea, astfel împreună cu persoana indicată s-au deplasat la IP Botanica, mun. Chișinău și astfel persoana a fost identificată ca fiind Șevcenco Roman". (f.d. 17, vol. II). La fel, și din declarațiile martorului Zazuc Mihail, reiese cert că, „...La data de 10 aprilie 20l8 se afla în serviciu de menținere a ordinii publice împreună cu colegii de serviciu Guzun Vitalie și Buga Mihail cu automobilul de serviciu MAI XXXXX, unde la orele 21: 39 min., a primit apel precum că pe bd. XXXXX scara XXXXX informație narcoman. Deplasându-se la fața locului a observat o persoană de gen masculin care era așezată pe scări, care manifesta un comportament neadecvat la întrebările adresate de superiorul echipajului Buga Mihail, acesta nu a putut răspunde. Buga Mihail l-a întrebat cum îl cheamă, dar acesta nu răspundea, respectiv împreună s-au deplasat la IP Botanica, mun. Chișinău și astfel persoana a fost identificată ca fiind Șevcenco Roman". (f.d. 18, vol. II). În coroborare cu declarațiile martorilor menționați supra, instanța de apel a reținut și declarațiile martorului Buga Mihail, care la rândul său a indicat că, „...La data de 10 aprilie 2018 se afla în serviciu de menținere a ordinii publice împreună cu colegii de serviciu Guzun Vitalie și Zazuc Mihail cu automobilul de serviciu MAI XXXXX, unde la orele 21:39 min., a primit apel precum că pe bd XXXXX scara XXXXX informație narcoman. Deplasându-se la fața locului a observat o persoană de gen masculin care era așezată pe scări, care manifesta un comportament neadecvat la întrebările adresate de el, acesta nu a putut răspunde și vorbea cu cuvinte necenzurate. L-a întrebat cum îl cheamă, acesta nu răspundea, respectiv împreună s-au deplasat la IP Botanica, mun. Chișinău și astfel persoana a fost identificată ca fiind Șevcenco Roman". (f.d. 19, vol. II). 10 Generalizând cele indicate supra, instanța de apel a considerat că vinovăția lui Șevcenco Roman în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal este dovedită în afara oricăror dubii. Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Șevcenco Roman a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77 Cod penal, de gravitatea infracțiunilor săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare și mai puțin grave, prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunile au fost săvârșite cu intenție, de personalitatea inculpatului, care anterior a fost judecat (revendicare F-246, f.d. 36-37, vol. II), fapt ce denotă că, inculpatul nu a făcut careva concluzii pentru sine, continuând comportamentul antisocial prin săvârșirea de noi infracțiuni, mai mult ca atât infracțiunile imputate au fost comise de către inculpat având antecedente penale, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află (f.d. 51, 52, vol. II). Totodată, instanța de apel a constat că, în conformitate cu prevederile art.76 Cod penal, nu s-au reținut careva circumstanțe atenuante în privința inculpatului, inclusiv în conformitate cu art.77 Codul penal nu au fost elucidate circumstanțe agravante în sarcina inculpatului. Prin urmare, instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul acestuia în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunilor incriminate, a constatat că corijarea și reeducarea inculpatului este posibilă cu izolarea acestuia de societate. Instanța de apel menționează că sancțiunea: - art. 217 alin. (2) Cod penal prevede ca pedeapsă - amendă în mărime de la 400 la 700 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de până la 150 de ore, sau cu închisoare de până la 1 an; - art. 186 alin. (2) lit. d) Codul penal prevede pedeapsa cu în mărime de la 650 la 1350 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 4 ani. În virtutea celor expuse, stabilindu-i lui Șevcenco Roman următoarele pedepse: - pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal - o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal - o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Raportat la considerentele expuse supra, instanța de apel luând în considerație prevederile art. 84 alin. (1) Cod de procedură penală, a aplicat inculpatului Șevcenco Roman o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pentru un termen de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Vis-a-vis de solicitarea apelantului Șevcenco Roman, privind aplicarea în privința sa a actului de amnistie, instanța de apel a respins-o precizând faptul că, inculpatul Șevcenco Roman anterior a fost condamnat prin: Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție din 01 iunie 2009, acțiunile lui Șevcenco Roman au fost recalificate de la art. 187 alin. (2) lit. a), b), f) Codul penal în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Codul penal (în redacția Legii nr. 277-XVI din 18.12.2008) și stabilită pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare; prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău 11 din 08.12.2006 conform art. 187 alin. (2) lit. b), f), art. 190 alin. (2) lit. b), c) Codul penal la 4 ani și 6 luni închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, fără amendă; prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul central) din 10.07.2018 conform art. 187 alin. (2) lit. f) Codul penal la 3 (trei) ani 8 (opt) luni închisoare fără amendă, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar conform art. 16 Cod penal în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil, infracțiunile menționate supra fac parte din categoria celor mai puțin grave și grave. Prin urmare, inculpatul Șevcenco Roman nu poate beneficia de exigențele actului de amnistie, or, infracțiunile pentru care ultimul a fost condamnat anterior și anume infracțiunile prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), f ) Cod penal, art. 187 alin. (2) lit. f ) Cod penal se regăsesc printre infracțiunile enumerate la art. 6 alin. (1) lit. d) al Legii nr. 243 din 24.12.2021, prohibiție impusă expres de legiuitor. Cu referire la cerințele invocate cererea de apel înaintată de acuzatorul de stat privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului Șevcenco Roman, instanța de apel reținând prevederile art. 143, 227 și 229 Codul de procedură penală și că la data de 23.04.2018, de către Centrul tehnico-criminalistic și expertizei judiciare a fost efectuat raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-1527 (f.d. 27- 32, vol. II), iar potrivit informației Inspectoratului General al Poliției, Centrul tehnico-criminalistic și expertizei judiciare nr. 34/12/1-S-3178 din 07 mai 2018, cheltuielile suportate pentru efectuarea examinărilor efectuate în cadrul constatărilor tehnico-științifice, sunt identice cu tarifele la serviciile de efectuare a expertizei judiciare indicate în anexa nr. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 194 din 24.03.2017 "Pentru aprobarea tarifelor la serviciile de expertiză judiciară și extrajudiciară" și constituie 1680 lei. (f.d. 26, vol. II), a conchis că, plata cheltuielilor judiciare în mărime de 1680 lei urmează a fi puse în sarcina inculpatului Șevcenco Roman atâta timp cât vina acestuia a fost dovedită indubitabil, or, efectuarea expertizei, a avut la geneză comportamentul infracțional al inculpatului. 4.2. Prin Încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2023, s-a dispus corectarea erorii materiale evidente admisă în dispozitivul deciziei și în decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău numărul nr.1a- 1855/22, în partea ce ține de stabilirea pedepsei, prin indicarea că „ Șevcenco Roman se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Codul penal, și în, baza acestei Legi, i se stabilește pedeapsă cu închisoare pe termen de 2 (doi) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Codul penal, prin cumul parțial al pedepselor, se aplică lui Șevcenco Roman pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani 6 (șase) luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis" se înlocuiește cu „Șevcenco Roman se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Codul penal, și în, baza acestei Legi, i se stabilește pedeapsă cu închisoare pe termen de 1 (unu) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Codul penal, prin cumul parțial al pedepselor, se aplică lui Șevcenco Roman pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani 6 (șase) luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis".

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs de către avocatul Dragomir Petcu în numele inculpatului Șevcenco Roman, prin care invocând ca temei pentru recurs prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6), 10) și 11) și anume că motivarea soluției 12 instanței de apel contrazice dispozitivul hotărârii, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și există circumstanțe de înlăturare a răspunderii penale în privința inculpatului pe capătul de învinuire în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului Șevcenco Roman să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă non-privativă de libertate. 5.1. În motivarea recursului a invocat următoarele: - instanța de apel în motivarea deciziei recurate prin pct. 55 a stabilit: "Pe cale de consecință, raportat la considerentele expuse supra, instanța de apel luând în considerație prevederile art. 84 alin. (1) Codul de procedură penală, aplică inculpatului Șevcenco Roman o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pentru un termen de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, care în opinia colegiului va fi o pedeapsa legală, echitabilă și proporțională faptelor comise, și va atinge scopul pedepsei penale de restabilire a echității sociale, de corectare și reeducare a condamnatului", iar în dispozitivul deciziei contestate a indicat: "Șevcenco Roman se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Codul penal, și în, baza acestei Legi, i se stabilește pedeapsă cu închisoare pe termen de 2 (doi) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Codul penal, prin cumul parțial al pedepselor, se aplică lui Șevcenco Roman pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani 6 (șase) luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis"; - potrivit art. 217 alin. (2) Cod penal, în vigoarea la data săvârșirii infracțiunii, acțiunile inculpatului se pedepsesc cu amendă în mărime de la 400 la 700 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de până la 150 de ore sau cu închisoare de până la 1 an, fapt menționat și în Decizia recurată (pct. 49), drept urmare, instanța de apel greșit a stabilit în dispozitivul hotărârii ca pedeapsă lui Șevcenco Roman - 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (2) Cod penal.; - în pct. 53 al deciziei contestate, instanța de apel i-a stabilit inculpatului pedeapsa sub forma de închisoare de 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, iar pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. d), o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare. Ulterior, prin prisma art. 84 Cod penal, stabilindu-i pedeapsa de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare (pct. 55); - instanța de apel nu a argumentat necesitatea admiterii apelului procurorului și casarea Sentinței primei instanțe în partea ce ține de încetarea procesului penal în privința inculpatului, pe capătul de învinuire în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal dar fiind faptul că existau circumstanțe care exclud pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală. Or, printre motivele invocate în sentința s-a constatat că substanța găsită la Șevcenco Roman, conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-1527 din 23.04.2018 s-a stabilit că masa vegetală uscată și mărunțită de culoare galbenă din fragmentul de hârtie în pătrățele, împăturit s-a depistat cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, cu masa de 0,081 gr., care în Hotărârea Guvernului al Republicii Moldova nr. 1088 din 5 octombrie 2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, nu este inclus, dar care, 13 conform scrisorii parvenite de la I.M.S.P Dispensarul Republican de Narcologie, nr.01-12/632 18.04.2017, înregistrate în cancelaria CTCEJ al IGP al MAI la 20.04.2017 cu nr. 569, substanța 3(N)-2201 constituie analog al substanței AB- PINACA-CHM., care e inclusă în „Tabelul I. Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale; - instanța de fond corect a considerat că scrisoarea parvenită de la I.M.S.P Dispensarul Republican de Narcologie nr. 01-12/632 din 18.04.2017 nu este un act normativ în care să fie indicat expres că acea substanță reprezintă un analog al AB- PINACA-CHM, și respectiv, acest document nu poate fi pus la baza sentinței de condamnare a unei persoane învinuite de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (2) Cod penal; - instanțele de fond nu au acordat deplină eficiență art. 6, 7, 61 Cod penal și având în vedere prevederile art. 76 și art. 77 CP, la numirea pedepsei urmau să țină cont de faptul că lipsesc careva circumstanțe agravante în privința inculpatului, de faptul că infracțiunea comisă de acesta este una gravă, de personalitatea inculpatului, care anterior nu a fost în conflict cu legea penală și nu a fost condamnat, la evidența medicului psihiatru sau narcolog nu se află, este angajat în câmpul muncii; - nu s-a ținut cont de faptul că inculpatul a recunoscut vina în cele săvârșite încă la faza incipientă a procesului penal, a colaborat activ cu organul de urmărire penală și a conlucrat cu acesta în vederea descoperirii într-un termen restrâns a tuturor circumstanțelor comiterii infracțiunii, s-a căit sincer și activ de faptele comise; - inculpatul a solicitat în ședința de judecată din 02.07.2019 prin cerere confirmată de apărător (Vol. I, f.d. 146), examinarea cauzei date în procedură simplificată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, însă instanța inițial acceptând, ulterior a respins această cerere, pe motiv că pe episodul de învinuire în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, urma să fie pronunțată o sentință de încetare a procesului penal deoarece existau alte circumstanțe care excludeau pornirea urmării penale sau tragerea la răspundere penală; - la materialele cauzei a fost anexat acordul de împăcare între inculpat și partea vătămată (Vol. I, f.d. 195), prin care s-a constatat cu certitudine că prejudiciul material i-a fost restituit integral lui Vera Duca și că ultima nu are careva pretenții față de mine, însă instanța de judecată nu a putut aplica instituția împăcării deoarece erau prezente antecedente penale pe infracțiuni similare; - instanța de fond și instanța ierarhic superioară urma să aprecieze că mărimea pedepsei alese în privința inculpatului, nu este în acord cu principiul proporționalității, având în vederea fapta comisă, rezonanța socială a acesteia, lipsa pretențiilor din partea părții vătămate, restituirea prejudiciului material, pedeapsa aleasă fiind una prea aspră.

Judecând recursul declarat, în raport cu materialele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023) și a declarat recursul în termen la 24.03.2023. Conform prevederilor Legii nr. 246 din 31.07.2023 în vigoare din 01 septembrie 2023, pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), art. XI alin. (3), recursurile depuse la Curtea 14 Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Totodată, din textul legii menționate, rezultă că procedura de judecare a recursurilor depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data în vigoare a acestei legi, urmează să fie efectuată conform noilor modificări introduse în prevederile Codului de procedură penală, în vigoare din 01 septembrie 2023. Potrivit prevederilor art. 433 alin. (1) Cod de procedură penală, (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), dacă este considerat admisibil, un complet din 3 judecători examinează recursul în fond, alin. (2) în scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători. Astfel, prin încheierea din 05.07.2023 al Colegiului penal al Curții Supreme de justiție, până la operarea modificărilor în Codul de procedură penală în vigoare din 01 septembrie 2023, s-a dispus trimiterea recursului declarat în prezenta cauză penală pentru judecare în Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție format din 5 judecători. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), judecând recursul instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală (redacția Legii 66 din 05.04.2012 în vigoare din 27.10.2012), hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Completul de judecată menționează că declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât o dată exercitat produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept în privința persoanelor care l-au declarat. În susținerea acestei statuări, călăuzitoare sunt și prevederile pct. 14.7 a Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr. 22 din 12.12.2005 cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel cu modificările și completările ulterioare, unde este stipulat că, în sensul cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel 15 sânt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sânt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs. Din sumarul cererii de recurs declarată în speță, se constată că aceasta este bazată pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 11) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când motivarea soluției instanței de apel contrazice dispozitivul hotărârii, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și există circumstanțe de înlăturare a răspunderii penale în privința inculpatului. Deci, statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate, instanța de recurs constată că, autorul acestuia este de acord cu starea de fapt stabilită de instanța de apel, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, însă critică hotărârea contestată în partea aplicării pedepsei în baza art. 217 alin. (2) Cod penal. Referitor la motivele invocate de recurent în acest sens se menționează că, potrivit principiului individualizării pedepsei penale (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsa luând în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Potrivit dispozitivului deciziei contestate instanța de apel a indicat: "Șevcenco Roman se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Codul penal, și în baza acestei Legi, i se stabilește pedeapsă cu închisoare pe termen de 2 (doi) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Codul penal, prin cumul parțial al pedepselor, se aplică lui Șevcenco Roman pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani 6 (șase) luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis". Astfel, instanța de apel potrivit descriptivului și dispozitivului deciziei se contrazice referitor la aplicarea pedepsei lui Șevcenco Roman pe capătul de acuzare în baza art. 217 alin. (2) Codul penal. Totodată, instanța de recurs remarca că prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2023, s-a dispus: ”corectarea erorii materiale evidente admisă în dispozitivul deciziei și în decizia 16 Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău numărul nr.1a-1855/22, în partea ce ține de stabilirea pedepsei, prin indicarea că „Șevcenco Roman se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Codul penal, și în, baza acestei Legi, i se stabilește pedeapsă cu închisoare pe termen de 2 (doi) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Codul penal, prin cumul parțial al pedepselor, se aplică lui Șevcenco Roman pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani 6 (șase) luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis" se înlocuiește cu „Șevcenco Roman se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Codul penal, și în, baza acestei Legi, i se stabilește pedeapsă cu închisoare pe termen de 1 (unu) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Codul penal, prin cumul parțial al pedepselor, se aplică lui Șevcenco Roman pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani 6 (șase) luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis" La acest capitol completul de judecată, indiferent de faptul că instanța de apel în încheiere a făcut trimitere la prevederile art. 249 Cod de procedură penală potrivit căruia erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se corectează de însuși organul de urmărire penală, de judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată care a întocmit actul, la cererea celui interesat ori din oficiu. La corectarea erorilor materiale, părțile pot fi chemate spre a da explicații. Despre corectarea efectuată, organul de urmărire penală întocmește un proces-verbal, iar judecătorul de instrucție sau instanța de judecată – o încheiere, făcându-se mențiune și la sfârșitul actului corectat, constată că eroarea corectată prin încheierea menționată supra este o eroare de conținut și nu reprezintă eroare materială evidentă. Astfel, instanța de recurs menționează că erorile materiale sunt simple greșeli scriptice privind numele sau prenumele, unele date calendaristice la care se referă actul, unele indicații numerice și altele, cu excepția erorilor de conținut. Deci, erorile de conținut nu se corectează conform dispozițiilor art. 249 Cod de procedură penală, dar prin intermediul căilor de atac. În această ordine de idei, Completul remarcă că cuantumul sau termenul pedepsei cu închisoare care a fost corectat prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2023, nu reprezintă o eroare materială evidentă, dar se atribuie la eroare de conținut, care urma a fi corectată prin intermediul căilor de atac, în cazul în care a fost depistată. La fel, instanța de recurs atestă ca potrivit părții descriptive a deciziei instanței de apel, Șevcenco Roman s-a considerat vinovat și condamnat în baza art.186 alin. (2) lit. d) la 2 (doi) ani închisoare, însă potrivit dispozitivului deciziei nu se face mențiune și la această condamnare, prin urmare, fiind neclară cumularea pedepselor conform art. 84 Cod de procedură penală, în dispozitiv lipsește mențiunea că în partea condamnării lui Șevcenco Roman în baza art.186 alin. (2) lit. d) Cod penal sentința estre menținută. Mai mult ca atât, inclusiv în descriptivul deciziei, cu desăvârșire, lipsește orice concluzie despre respingerea apelului inculpatului. Prin urmare, fiind întemeiate argumentele aduse în recurs cu referire la faptul că motivarea soluției instanței de apel contrazice dispozitivul hotărârii, referitor la aplicarea pedepsei inculpatului în baza art. 217 alin. (2) Cod penal și în baza art. 84 Cod de procedură penală, aceasta fiind eroarea prescrisă la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursului declarat, casării totale a deciziei contestate și a 17 încheierii Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2023 cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit d e c i d e: Admite recursul declarat de către avocatul Dragomir Petcu în numele inculpatului Șevcenco Roman XXXXX, casează total decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2023 și încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2023, în cauza penală privindu-l pe Șevcenco Roman XXXXX și dispune rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Președinte Țurcan Anatolie Judecători Talpă Boris Eremciuc Ghenadie Daguța Sergiu Parfeni Oxana 18