1ra-1106/23 — art.287 al.3, art.291 CP

1ra-1106/23 — art.287 al.3, art.291 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1106/23

1-18088623-01-1ra-11072023

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte – Țurcan Anatolie,

Judecători – Eremciuc Ghenadie, Daguța Sergiu

examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea recursului

declarat de către avocatul Balan Angela în numele inculpatului Temciuc Victor, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2023, în cauza penală în

privința lui

Temciuc Victor xxxxx, născut la xxxxx,

originar din xxxx, domiciliat în xxxxx,

Termenii de examinare a cauzei:

prima instanță: 09.08.2018 – 05.08.2020;

instanța de apel: 17.01.2022 – 20.03.2023;

instanța de recurs: 11.07.2023 – 02.11.2023.

Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor din dosar, completul de

judecată

A C O N S T A T A T :

Victor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art.287 alin.(3) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

- art. 291 Cod penal, la 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Temciuc Victor i-a fost stabilită

pedeapsa definitiv sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 2 (două) luni închisoare,

cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) Cod penal, pedeapsa sub formă de

închisoare în privința lui Temciuc Victor, a fost suspendată condiționat pe un termen de

probațiune de 2 ani.

A fost admisă parțial acțiunea civilă și s-a dispus încasarea din contul lui Temciuc

Victor în beneficiul lui Ismailova Nina și Ismailov Artiom cu titlu de prejudiciu moral a câte

10 000 (zece mii) lei, iar în beneficiul lui Ipati Olesea, Ipati Dionisie, Ipati Roberto și Ipati

Alisa, a câte 5 000 (cinci mii) lei pentru fiecare și 20000 (douăzeci mii) lei cu titlu de

cheltuieli de judecată legate de plata pentru asistența juridică acordată de avocatul Dumitru

Valeriu, în rest pretențiile s-au respins ca neîntemeiate.

S-a respins ca neîntemeiată cererea procurorului privind încasarea de la Temciuc

Victor în beneficiul Satului suma de 316,44 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

1

S-a respins ca inadmisibilă cererea inculpatului Temciuc Victor privind restituirea

armelor „Fabarm XLR 5” nr. xxxxxx, „Fair Master Sporting” nr. xxxxxx”.

S-a suspus confiscării speciale pistol de model „Beretta 84” cu seria xxxxxx, calibru

9x12 mm anexat în calitate de corp delict la cauza penală, care după intrarea în vigoare a

sentinței, împreună cu permisul de armă seria xxxxxx eliberat pe numele lui Temciuc Victor,

urmează a fi transmise Ministerului Afacerilor Interne.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Temciuc Victor, la 15 iulie 2018, aproximativ la ora 21 și 40 min., aflându-se în

stradă în s. Corjova, r-nul Criuleni, adică în loc public, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, având intenția comiterii unui act de huliganism, însoțit de

amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor, încălcând grosolan ordinea publică,

însoțită de amenințarea aplicării violenței asupra persoanelor precum și acțiunile care, prin

conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, lezând normele de drept și morale

de comportare în societate, care asigură securitatea personală a cetățenilor, a condus cu viteză

excesivă automobilul de model „xxxxxx”, cu n/î xxxxxx, în apropierea copiilor minori, iar

la cerința lui Ismailov Timur, care era prezent la locul faptei de a conduce regulamentar, a

inițiat fără vreun motiv un conflict cu acesta și Ipati Olesea, Ipati Dionisie, Ismailov Nina,

folosind în adresa lor cuvinte necenzurate, în prezența femeilor și copiilor minori, după care

a scos din habitaclul automobilului un pistol de model „Beretta 84”, cu seria xxxxxx pe care

îl deținea legal și l-a îndreptat în direcția Olesei Ipati, efectuând 3 împușcături fără a fi

încărcat cu cartușe, amenințând-o astfel cu omor și răfuiala fizică.

Acțiunile inculpatului Temciuc Victor au fost încadrate juridic în baza art.287 alin. (3)

Cod penal, conform indicilor calificativi – „huliganismul agravat, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față

de societate, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanei, comisă cu

aplicarea armei”

Tot el, la 15 iulie 2018, aproximativ la ora 21 și 40 min., deținând permisul de armă

nr. B80003535 valabil până la 20 februarie 2020, contrar prevederilor art. 14 alin. (1) și (2)

al Legii nr.130 din 08.06.2012 „privind regimul juridic al armelor și munițiilor cu destinație

civilă”, care prevede că, titularul dreptului de deținere și, după caz, de port și de folosire a

armelor letale și neletale, supuse autorizării, are obligația de a păstra arma înscrisă în

permisul de armă în condiții de securitate și de a nu permite accesul la ea al persoanelor

neautorizate și păstrarea la domiciliul deținătorului a armei se face în locuri special destinate,

în seif metalic fixat de podea sau de perete, astfel încât să fie exclus accesul persoanelor

neautorizate, a păstrat o perioadă nedeterminată pistolul de model „Beretta 84” cu seria B

numărul xxxxxx în habitaclul automobilului de model „Hynday”, cu n/î xxxxxx, după care

îndreptîndu-1 în diferite direcții, a încălcat astfel regulile de păstrare a armei de foc.

Acțiunile inculpatului Temciuc Victor au fost încadrate juridic în baza art.291 Cod

penal, conform indicilor calificativi – „păstrarea neglijentă a armelor de foc.”

3.1. Procurorul în Procuratura raionului Criuleni, Rapeșco Ivan, care a solicitat

casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Temciuc Victor să fie

recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 287 alin. (3) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

- art. 291 Cod penal, la 1 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, a-i stabili pedeapsa definitivă de 4 ani închisoare,

cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

2

A încasa de la Temciuc Victor cheltuielile judiciare pentru efectuarea acțiunilor de

urmărire penală în mărime de 316,44 lei.

În motivarea cererii de apel, procurorul a menționat că pedeapsa aplicată inculpatului,

este prea blândă în sensul aplicării față de inculpat a prevederilor art.90 Cod penal,

considerând că această soluție este una greșită și nu corespunde scopului pedepsei penale de

corectare și reeducare a inculpatului.

Instanță la individualizarea pedepsei penale nu a ținut cont de prevederile art. art. 61,

75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață

ale familiei acestuia. Nu a luat în considerație faptul că, Temciuc Victor anterior a fost atras

la răspundere pentru o infracțiune similare, în timpul urmăririi penale și examinării cauzei în

instanța de judecată nu a manifestat căință activă sau careva regrete față de fapta comisă, nu

a manifestat căință activă și nu a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune.

La fel, prima instanță urma să încaseze cheltuielile judiciare din contul inculpatul

Temciuc Victor, deoarece cheltuielile solicitate nu cad sub incidența art. 229 alin. (2) Cod

de procedură penală.

3.2. Inculpatul Temciuc Victor, a solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei noi

hotărâri prin care să fie achitat, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

În motivarea apelului declarat, inculpatul a invocat că prima instanță și-a întemeiat

sentința în mare parte pe concluziile părților vătămate, care evident au un interes material în

cadrul judecării acestei cauze.

La materialele cauzei există și alte declarații, a martorilor care, nu au confirmat

declarațiile părților vătămate, toți martorii au menționat că părțile vătămate și apelantul

discutau, ulterior au dat mâna și s-au despărțit (adică s-au împăcat). Mai mult, martorii au

indicat că, o persoană de gen feminin era cea care dorea să se pornească o ceartă și

încuraja/provoca persoanele care se aflau la fața locului să sară la bătaie.

Nici din înregistrările video, nici prin alte probe nu se atestă latura obiectivă a lui

Temciuc Victor în partea ce ține de îndreptarea armei către persoane și apăsarea pe trăgaciul

armei de trei ori.

Aceste concluzii redate de către instanța de fond sunt doar la nivel de declarații, fără

a fi însoțite în mod concret de înregistrări video sau foto, etc.

3.3 Avocatul Balan Angela în numele inculpatului a declarat apel suplimentar, prin

care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin

care inculpatul Temciuc Victor să fie achitat, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

În argumentarea apelului, avocatul a invocat că, atât organul de urmărire penală cât și

prima instanță au stabilit că, prin conducerea automobilului cu viteză excesivă, Temciuc

Victor a încălcat ordinea publică. Însă la caz lipsește o probă veridică și legală care ar

constata existența faptului de conducere a automobilului cu viteză excesivă.

La fel, apelantul a invocat că prima instanță a încălcat prevederile art. 325 alin. (1)

Cod de procedură penală, prin faptul că a stabilit în acțiunile inculpatului fapte ce nu i-au

fost încriminate în rechizitoriu și în ordonanța de punere sub învinuire și anume efectuarea

de două ori a manevrelor periculoase de deplasare cu spatele pe lângă pietonii Olesea Ipati,

Dionisie Ipati, Nina Ismailova și copii minori, pe care aceștia îi însoțeau, punându-i astfel în

pericol.

De asemenea, avocatul a invocat că constatarea instanței precum că, inculpatul fără

a ține cont că se afla în stradă, în loc public, la observațiile lui Timur Ismailov și Olesea Ipati,

3

a inițiat un conflict, folosind cuvinte necenzurate, contravin declarațiilor parților vătămate, a

martorilor, și este lipsită de suport probatoriu.

Instanța de fond a făcut concluzia despre faptul, că părțile vătămate au fost amenințate

cu pistol, doar din declarațiile părților vătămate, care sunt părți cointeresate în proces.

Concluzia instanței nu poate fi bazată în exclusivitate pe declarațiile părților vătămate, dacă

acestea nu sunt confirmate prin alte probe veridice, legale, pertinente și concludente.

Analizând circumstanțele concrete a cazului, este cert că, în acțiunile lui Temciuc

Victor, lipsesc fapte de încălcare ordinii publice, prevăzute de lege, or, conducerea

automobilului cu presupusă viteză excesivă, nu servește obiect al acțiunilor de huliganism.

Temciuc Victor nu a exprimat o lipsă de respect față de părțile vătămate, iar la solicitarea

ultimilor s-a oprit cu automobilul.

Totodată, nici organul de urmărire penală, nici instanța de fond nu au stabilit motivul

comiterii infracțiunii de huliganism.

Concomitent, apelantul a solicitat reîncadrarea acțiunilor inculpatului Temciuc Victor

din art. 291 Cod penal, după semnele calificative - păstrarea neglijentă a armelor de foc și a

munițiilor în baza art. 361 alin. (1) Cod Contravențional, după semnele calificative -

încălcarea regulilor de păstrare, de deținere și port a armei individuale.

În susținerea solicitării invocate, avocatul a invocat că la caz lipsește latura obiectivă

a infracțiunii de păstrare nelegitimă a armei, or, arma deținută legal de Temciuc Victor nu a

ieșit de sub controlul acestuia și nu a fost folosită de alte persoane. Doar aceste acțiuni se

încadrează în componența infracțiunii prevăzute de art. 291 Cod penal.

Instanța de fond a stabilit că, pistolul a fost îndreptat în direcția Olesei Ipati, care la

acel moment avea un copil în brațe, a apăsat de trei ori pe trăgaci, simulând efectuarea a trei

împușcături.

Soluția instanței se bazează pe plângerea depusă de Olesea Ipati din f. d. 9, vol. I,

potrivit căreia, în direcția ei a fost îndreptat pistolul. Ulterior fiind interogată în calitate de

parte vătămată, Olesea Ipati a susținut că, pistolul a fost îndreptat în direcția Ismailova Ninei,

moment în care ea se afla în spatele automobilului. Astfel, poziția părții vătămate Olesea

Ipati este una contradictorie, iar declarațiile părților vătămate sunt incerte.

Secvențele video, nu conțin informație cu privire la circumstanțele susținute de părțile

vătămate, precum că inculpatul a scos pistolul și l-a îndreptat spre ei.

Acuzarea nu a prezentat probe legale, care ar confirma încălcarea ordinii publice, nu

a prezentat probe că anume Temciuc Victor a inițiat conflict, nu a prezentat probe că a fost

folosită arma de foc, pe care o deținea legal, or, declarațiile părților vătămate, care sunt

persoane interesate, în lipsa altor probe nu confirmă existență circumstanțelor invocate.

Subsecvent, apărătorul a invocat că Temciuc Victor a fost asistat de un avocat din

oficiu, însă nu a beneficiat de o apărare eficientă, fiindu-i lezat dreptul la apărare, întrucât

avocatul desemnat Onea Vasile, nu a întreprins nici o măsură în vederea prezentării instanței

de fond a actelor care stabilesc faptul că, Temciuc Victor a fost recunoscut în calitate de parte

vătămată în cauza penală nr. 2018210555, pornită la 15 noiembrie 2018, conform bănuielii

rezonabile că a fost săvârșită infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal.

Nu a prezentat copia raportului de expertiză judiciară nr. 201816P0292 din 16 iulie

2018, potrivit căruia, Temciuc Victor a fost agresat fizic fiindu-i stabilite leziuni corporale.

Nu a prezentat informație, precum că Ipati Deonisie și Ismailov Artur au statut de învinuit în

cauza penală menționată, în prezent sunt inculpați.

respinse ca fiind nefondate apelurile declarate de către inculpatul Temciuc Victor și de către

avocatul Balan Angela în numele inculpatului.

4

A fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința, inclusiv și din oficiu în baza

art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, fiind pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță după cum urmează:

Temciuc Victor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.287 alin.(3) Cod penal și în baza acestei Legi, i-a fost stabilită pedeapsă cu închisoare pe

termen de 3 (trei) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Lui Temciuc Victor recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.291

Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 1 (unu) an, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial

al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen

de 3 (trei) ani 6 (șase) luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu prevederile art.90 alin.(1) Cod penal, pedeapsa sub formă de

închisoare în privința lui Temciuc Victor, a fost suspendată pe un termen de probațiune de 5

(cinci) ani.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, prin rechizitoriu,

inculpatului Temciuc Victor Vladimir i s-a incriminat comiterea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (3) Cod penal, individualizată prin – huliganismul agravat, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față

de societate, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanei.

Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 12.08.2021 (în vigoare 12.08.2021)

privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 287 alin. (1) din Codul

penal (neclaritatea normelor care incriminează infracțiunea de huliganism) (sesizările

nr.208g/2020, nr.44g/2021,nr.49g/2021 și nr.76g/2021) s-a declarat neconstituționale

cuvântul „grosolan” și textul „cinism sau” din articolul 287 alin.(1) din Codul penal al

Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002.

În contextul dispozițiilor Hotărârii Curții Constituționale nr. 25 din 12.08.2021,

instanța de apel a exclus din învinuirea înaintată inculpatului Temciuc Victor calificativul

„grosolan”, reținând totodată că, fapta nu a fost dezincriminată, în continuare fiind pasibile

de pedeapsă penală persoanele care au săvârșit faptele prejudiciabile de huliganism agravat.

Astfel, instanța de apel a constatat următoarea stare de fapt: Temciuc Victor, la data

15 iulie 2018, aproximativ la ora 21 și 40 min., aflându-se în stradă în s. Corjova, r-nul

Criuleni, adică în loc public, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

având intenția comiterii unui act de huliganism, însoțit de amenințarea cu aplicarea violenței

asupra persoanelor, încălcând ordinea publică, însoțită de amenințarea aplicării violenței

asupra persoanelor precum și acțiunile care, prin conținutul lor se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită, lezând normele de drept și morale de comportare în societate, care

asigură securitatea personală a cetățenilor, a condus cu viteză excesivă automobilul de

model „Hynday”, cu n/î xxxxxx, în apropierea copiilor minori, iar la cerința lui Ismailov

Timur care era prezent la locul faptei de a conduce regulamentar, a inițiat fără vreun motiv

un conflict cu acesta, Olesea Ipati, Ipati Deonisie, Ismailov Nina, folosind în adresa lor

cuvinte necenzurate, în prezența femeilor și copiilor minori, după care a scos din habitaclul

automobilului un pistol de model „Beretta 84”, cu seria xxxxxx pe care îl deținea legal și l-

a îndreptat în direcția Olesei Ipati, efectuând 3 împușcături fără a fi încărcat cu cartușe,

amenințând-o astfel cu omor și răfuiala fizică.

Urmare examinării probelor administrate în cursul de urmărire penală și în cadrul

cercetării judecătorești în prima instanță, și verificate în instanța de apel, prin prisma

pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, în ansamblu din punct de vedere al

5

coroborării lor, instanța de apel a constatat că acțiunile inculpatului Temciuc Victor, cuprind

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.287 alin. (3) Cod, conform indicilor

calificativi – „huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea

publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de amenințarea cu

aplicarea violenței asupra persoanei, comisă cu aplicarea armei.”

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Temciuc Victor, prin care a

negat că ar fi condus demonstrativ automobilul cu viteză excesivă pe drumul public, punând

astfel în pericol pietonii Olesea Ipati, Dionisie Ipati, Nina Ismailova și copiii minori pe care

aceștia îi însoțeau, că el ar fi fost atacat fără motiv de către Dionisie Ipati și Ismailov Artiom

fiind nevoit să se apere de aceștia demonstrându-le arma și că el nu a adresat nimănui cuvinte

necenzurate și nu i-a amenințat pe nimeni, considerându-le ca fiind o versiune de apărare

înaintată în scopul eschivării de la răspunderea penală.

Instanța de apel a indicat că, afirmațiile inculpatului, preluate de apărare, au fost

combătute în totalitate prin declarațiile părților vătămate Dionisie Ipati, Olesea Ipati și Nina

Ismailova, care au confirmat cu certitudine că, la 15 iulie 2018, aproximativ la ora 21:00

împreună cu cinci copii se întorcea acasă din centrul s. Corjova, unde a avut loc un concert.

Mergând pe drum spre domiciliul, au observat la poarta gospodăriei vecinului Mihai parcat

un automobil de model „xxxxxx” de culoare neagră cu n/î străine. Trecând aproximativ 10-

15 m., de la poarta vecinului, automobilul s-a pornit cu o viteză excesivă. Ei s-au dat la gard

și au strigat la copii, care mergeau înaintea lor, să se ferească. După care, la fel cu o viteză

excesivă, automobilul s-a întors înapoi și s-a oprit în drept cu ei. Atunci l-au întrebat pe

șoferul Temciuc Victor de ce se deplasează cu viteză excesivă când pe drum merg pieton

inclusiv copiii, la ce, acela fără motiv a scos din torpedou un pistol, l-a îndreptat spre ei și a

împușcat de trei ori în gol.

Analizând declarațiile părților vătămate, instanța de apel a constatat că, acestea au fost

consecvente atât la faza urmăririi penale cât și în ședința de judecată, concomitent sunt

confirmate indubitabil prin înregistrările video și foto stocate pe stick-ul de memorie, ridicat

de la partea vătămată Nina Ismailova și confruntările avute cu Temciuc Victor.

În acest context, instanța de apel a remarcat că, arma cu care părțile vătămate au fost

amenințate cu aplicarea violenței, reprezintă un pistol de model „Beretta 84” cu seria B

numărul xxxxxx, care a fost depistat și ridicat de la inculpat, fiind deținut legal, fapt

confirmat prin permisul de portarmă eliberat pe numele lui Temciuc Victor, cu seria xxxxxx,

acestea confirmând suplimentar declarațiile părților vătămate

Totodată, îndreptarea pistolului în direcția părților vătămate în timp ce Nina Ismailova

avea un copil în brațe și efectuarea a trei împușcături fără a fi încărcat cu cartușe, denotă că

arma a fost utilizată nu pentru a se apăra, dar în vederea amenințării cu aplicarea violenței,

acțiuni prin care este evident că inculpatul a încălcat ordinea publică, exprimând o vădită

lipsă de respect față de părțile vătămate cât și la general față de societate.

Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind declarative afirmațiile părții apărării precum

că, inculpatul doar s-a apărat, întrucât nu au fost susținute de careva date obiective, din contra

au fost combătute în totalitate prin probele analizate.

De asemenea, instanța de apel a statuat că, în acțiunile inculpatului Temciuc Roman,

se regăsesc elementele laturii obiective și subiective ale componenței infracțiunii prevăzute

la art. 287 alin. (3) Cod penal, nefiind constatate circumstanțe care să înlăture caracterul

penal al faptei, la caz fiind stabilit atât temeiul real, cât și temeiul juridic pentru atragerea lui

Temciuc Roman la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii constatate.

Cu referire la învinuirea adusă inculpatului în baza art. 291 Cod penal, instanța de

apel a menționat că infracțiunea prevăzută de art. 291 Cod penal este o infracțiune formală,

latura obiectivă a acesteia manifestându-se prin păstrarea neglijentă a armei de foc.

6

De asemenea, raportat la prevederile art.17 Cod penal, instanța de apel a notat că,

latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 291 Cod penal se caracterizează prin

vinovăție sub forma intenției directe.

Instanța de apel a constatat că la caz s-a stabilit că, Temciuc Victor, dându-și seama

de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmărire lor și admițând în mod

conștient survenirea acestor urmări, pe data de 15 iulie 2018, aproximativ la ora 21 și 40

min., deținând permisul de armă nr.B80003535 valabil până la 20 februarie 2020, contrar

prevederilor art.14 alin.(1) și (2) al Legii nr.130 din 08.06.2012 „Privind regimul juridic al

armelor și munițiilor cu destinatei civilă”, care prevede că, titularul dreptului de deținere și,

după caz, de port și de folosire a armelor letale și neletale supuse autorizării are obligația de

a păstra arma înscrisă în permisul de armă în condiții de securitate și de a nu permite accesul

la ea al persoanelor neautorizate și păstrarea la domiciliul deținătorului a armei se face în

locuri special destinate, în seif metalic fixat de podea sau de perete, astfel încât să fie exclus

accesul persoanelor neautorizate, a păstrat o perioadă nedeterminată pistolul de model

„Beretta 84” cu seria B numărul 157294Y în habitaclu automobilului de model „Hynday”,

cu n/î XXXXX, după care l-a îndreptat în direcția Ipati Olesea, care la acel moment avea un

copil în brațe, încălcând astfel regulile de păstrare a armei de foc.

Astfel, în speță s-a constatat atât temeiul real, cât și temeiul juridic pentru tragerea lui

Temciuc Victor Vladimir la răspundere penală pe ambele capete de acuzare, ori conform art.

51 alin.(2) din Codul penal, temeiul real al răspunderii penale îl constituie fapta

prejudiciabilă săvârșită, iar componență infracțiunii, stipulată în legea penală, reprezintă

temeiul juridic al răspunderii penale.

La stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă, instanța de apel, în conformitate cu

prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont de gradul prejudiciabil și pericolul social

al infracțiunilor, de persoana inculpatului Temciuc Victor, de circumstanțele atenuante și

agravante, de influența pedepsei aplicate asupra vinovatului, considerând că, corectarea și

reeducarea inculpatului este posibilă și rațională cu aplicarea unei pedepse sub formă de

închisoare.

Instanța de apel a notat că potrivit art. 16 Cod penal, infracțiunea prevăzută de art.

291 Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave, iar infracțiunea

prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal, la categoria infracțiunilor grave. Inculpatul

Temciuc Victor la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află (f. d. 92, vol. I), este

angajat în câmpul muncii, la locul de trai se caracterizează pozitiv (f. d. 85, vol. I), este

căsătorit și are la întreținere doi copii minori (f. d. 79, vol. I), nu are antecedente penale (f.

d. 86, 152, vol. I). Anterior la 11.08.2015, în privința lui Temciuc Victor a fost pornită cauza

penală nr.2015250434 în baza art.290 alin.(1) Cod penal, care a fost încetată de procuror la

data de 02.10.2015, cu atragerea la răspundere contravențională în baza art. 55 Cod penal,

fiindu-i aplicată o amendă în mărime de 1500 lei (Vol. I f.d.152).

Prin urmare, învederând existența unor precedente infracționale a personalității

inculpatului Temciuc Victor, instanța de apel a considerat oportun de ai stabili inculpatului

pedeapsa sub formă de închisoare, considerând că pedeapsa sub formă de închisoare va fi

una echitabilă, și va asigura atingerea scopului de reeducare și prevenire a săvârșirii de noi

infracțiuni de către inculpat.

Concomitent, instanța de apel a remarcat că, inculpatul Temciuc Victor se

caracterizează pozitiv și anterior nu a fost condamnat, iar executarea pedepsei cu închisoarea

ar semnifica plasarea lui în penitenciar, ceia ce pornind de la faptul că este angajat în câmpul

muncii și căsătorit având la întreținere doi copii minori, va influența deosebit de negativ

asupra stării familiei sale cât și nemijlocit asupra sa.

7

Din aceste considerente, instanța de apel a considerat că, corectarea și reeducarea

vinovatului este posibilă fără izolarea de societate. Respectiv, în temeiul art. 90 Cod penal,

executarea pedepsei cu închisoare stabilită lui Temciuc Victor a fost suspendată condiționat

pe un termen de probațiune de 5 ani, acordând-i astfel o șansă în vederea preluării unui model

de comportament exemplar de natură de a-l face să-și revizuiască atitudinea față de valorile

sociale și comportamentul său în raport cu ordinea și securitatea publică cât și membri

societății.

inculpatului, invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a

declarat recurs, prin care a solicitat casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare, în

aceiași instanță în alt complet de judecată.

5.1. În argumentarea recursului declarat, partea apărării a invocat că instanța de apel

la judecarea cauzei nu a examinat sub toate aspectele și nu a dat răspuns la toate motivele

esențiale invocate în ordine de apel.

Partea apărării, în instanța de apel a invocat că, timpul comiterii infracțiunii este

indicat în rechizitoriu în mod arbitrar și nu a fost constatat în instanța de judecată. Or, la data

de 15 iulie 2018, aproximativ la orele 21.40, nimeni nu s-a aflat în stradă, în satul Corjova

raionul Criuleni și nu s-au petrecut acțiunile indicate în rechizitoriu.

Astfel, în cadrul urmăririi penale, partea vătămată Ismailov Nina (f. d. 46-47, vol.I),

partea vătămată Ipati Dionisie (f. d. 51-52, vol. l), partea vătămată Ipati Olesea (f. d. 51-52,

vol. I) au susținut că pretinsele acțiuni huliganice au avut loc aproximativ la orele 21.00. În

ședința de judecată în instanța de fond părțile vătămate Ipati Dionisie (f. d. 210-211, vol. I)

și Ipati Olesea ( f. d. 214-216, vol. I) au relatat că pretinsele acțiuni huliganice au avut loc

aproximativ la orele 21.00. Ipati Dionisie a susținut că pretinsele acțiuni huliganice au avut

loc aproximativ la orele 18.00-19.00. Martorul Ursu Victor în instanța de fond a explicat că,

era aproximativ orele 18.00-19.00 când au ieșit afară, pe motiv că au auzit gălăgie (f. d. 37-

238, vol.2).

Inculpatul Temciuc Victor, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în ședințele de

judecată a declarat că circumstanțele care au avut loc la data de 15 iulie 2018, s-au petrecut

la orele 19.00.

La 15 noiembrie 2018, prin ordonanțată a fost dispusă începerea urmăririi penale

conform bănuielii rezonabile de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2), cauza

penală nr. 2018210555, în care Temciuc Victor are calitate de parte vătămată, iar Ipati

Dionisie are calitate de inculpat. Potrivit ordonanței la data de 15 iulie 2018, aproximativ la

orele 19.00, persoane necunoscute organului de urmărire penală, aflându-se pe una din

străzile satului Corjova, raionul Criuleni, ...au aplicat mai multe lovituri cu pumnii în

regiunea capului cet. Temciuc Victor, cauzându-i leziuni corporale... .

Atât inculpatul Iapti Dionisie, cât și martorii Ipati Olesea și Ismailov Nina au

declarant, că acțiunile din ziua de 15 iulie 2018 au avut loc aproximativ la orele 19.00.

Instanțele inferioare, contrar probelor administrate, expuse supra au constatat că, la

data de 15 iulie 2018, aproximativ la orele 21.40, aflându-se în stradă, în satul Corjova,

raionul Criuleni, încălcând ordinea publică... . Or, la orele 21.40 , în ziua de 15 iulie 2018

nimeni din părțile procesului penal nu s-a aflat pe una din străzile satului Corjova, raionul

Criuleni. Probele administrate și verificate, nu confirmă constatările instanțelor cu referire la

timpul comiterii infracțiunii.

De asemenea, partea apărării indică că, în cadrul cercetării judecătorești în instanțele

de fond nu au fost dovedite circumstanțele indicate în rechizitoriu, prin ansamblul de probe

administrate, după cum urmează:

8

- nu s-a confirmat faptul că la 15 iulie 2018, aproximativ la orele 21.40 inculpatul,

părțile vătămate și martorii s-au aflat pe o stradă din sat. Corjova, raionul Criuleni;

- nu s-a confirmat faptul că Temciuc Victor a avut intenția de a comite un act de

huliganism. Or, ultimul a venit la Ursu Mihail, pentru a lua remorca și a pleca după tatăl său,

care era departe în câmp;

- nu s-a constatat faptul că mergea cu viteză excesivă. Or, declarațiile părților

vătămate sunt, incerte și contradictorii pe acest segment de acuzare;

- nu s-a stabilit că Temciuc Victor ar fi inițiat conflict. Pe acest segment de învinuire

lipsesc probe;

- nu s-a confirmat că Temciuc Victor, a folosit în adresa pârților vătămate cuvinte

necenzurate.

- nu s-a constatat faptul că Temciuc Victor a scos pistolul din habitacul automobilului

și l-a îndreptat în direcția Ipati Olesea, după cum este indicat în rechizitoriu. Or, partea

vătămată Ipati Olesea a declarat că se afla în spatele automobilului, iar Temciuc Victor nu a

îndreptat pistolul în direcția ei, dar în direcția Ninei Ismailov. De remarcat faptul că Temciuc

Victor nu a fost pus sub învinuire pentru faptul că a îndreptat pistolul în direcția Ninei

Ismailov, care avea în brațe un copil. La fel, nu a fost pus sub învinuire pentru faptul că a

îndreptat pistolul în direcția părții vătămate Ipati Dionisie, dar anume pentru aceste fapte a

fost condamnat de instanțele de fond și apel, care au depășit limitele învinuirii înaintate și au

pronunțat o sentință de condamnare pentru fapte, care nu se regăsesc în rechizitoriu.

- nu s-a constatat faptul că Temciuc Victor a amenințat-o cu omor și răfuială fizică pe

Ipati Olesea.

Sentința de condamnare a lui Temciuc Victor este bazată în exclusivitate pe

declarațiile părților vătămate, deoarece alte probe care ar confirma circumstanțele din

rechizitoriu nu au fost prezentate de partea acuzării și nu au servit obiect al cercetării

judecătorești. O sentință de condamnare nu poate fi bazată în exclusivitate pe declarațiile

părților vătămate, în lipsa altor probe care ar confirma poziția sa.

În instanța de apel, partea apărării a prezentat probe noi, după cum urmează:

îndreptare din 16.07.2018, întocmită la orele 00.40, prin care IP Criuleni l-a îndreptat pe

Temciuc Victor pentru examinare medicală în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii

ei; procesul-verbal nr. 120 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a

alcoolului, stării de ebrietate și a naturii ei din 16.07.2018, potrivit căruia concentrația

alcoolului în sânge este de 0,00 g. A fost evaluat și comportamentul lui Temciuc Victor, care

era unul obișnuit. Deși au fost examinate, instanța de apel nu s-a expus asupra probelor noi,

care infirmă circumstanțele indicate de părțile vătămate.

În instanța de apel, partea apărării a solicitat neadmiterea ca probă corpul delict - stikul

de memorie cu inscripția „Transcend USB 2.0” cu capacitatea de 8 GB, ridicat la 30 iulie

2018 de la Ismailov Nina, în baza procesului-verbal de ridicare din f. d. 95 vol. I, în temeiul

art. 94 alin.(l) pct. 6 Cod de procedură penală pe motiv că informația conținută pe el este

dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica în ședința de judecată.

A fost argumentat că, înregistrările foto și video au fost realizate cu telefonul mobil,

iar organului de urmărire penală, partea vătămată Ismailov Nina a prezentat doar acele

secvențe, rupte din context, care erau convenabile părților vătămate. La etapa judecării

cauzei, părțile vătămate susțin că nu mai dispun de înregistrările tacite la 15 iulie 2018.

Instanța de apel nu s-a expus în decizia sa asupra solicitării părții apărării.

În decizie instanța de apel indică că au fost verificate corpurile delicte și anume: pistol

de model Beretta 84 cu seria xxxxxx si permisul de port armă nr. xxxxxx valabil până la

20.02.2020.

Aceste acțiuni nu au fost efectuate în instanța de apel.

9

La fel avocatul consideră la caz lipsesc elementele componente ale infracțiunii de

păstrare neglijentă a armei.

În această ordine de idei, recurentul menționează că latura obiectivă a infracțiunii are

caracter alternativ ale acțiunii prejudiciabile, care sunt: a) păstrarea armelor de foc sau a

munițiilor; b) transmiterea armelor de foc sau a munițiilor altor persoane. Păstrarea

presupune deținerea armei de foc sau a munițiilor - în mod ascuns sau deschis - în sfera de

stăpânire a făptuitorului.

În rechizitoriu lipsesc circumstanțe care ar stabili că pistolul de model Beretta 84 cu

seria xxxxxx a fost transmis altor persoane sau a fost permis accesul la ea accesul persoanelor

neautorizate.

În cadrul cercetării judecătorești nu s-a confirmat încălcarea art. 14 alin.(l) și (2) al

Legii nr. 130 din 08.06.2012 privind regimul juridic al armelor și munițiilor cu destinație

civilă.

Totodată, nu s-a stabilit nici una din modalitățile alternative a laturii obiective a

infracțiunii de păstrare neglijentă a armei.

În instanța de apel partea apărării a solicitat reîncadrarea acțiunilor inculpatului

Temciuc Victor din art. 291 Cod penal, după semnele calificative - păstrarea neglijentă a

armelor de foc și a munițiilor în baza art. 361 alin. (1) Cod contravențional, după semnele

calificative - încălcarea regulilor de păstrare, de deținere și port a armei individuale și

încetarea procesului contravențional în legătură cu expirarea termenului de prescripție

prevăzut în art. 30 Cod contravențional.

procurorul a depus referință asupra recursului declarat, pledând pentru inadmisibilitatea

acestuia ca vădit neîntemeiat.

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide asupra inadmisibilității

acestuia, din următoarele considerente.

Conform prevederilor Legii nr. 246 din 31.07.2023 în vigoare din 01 septembrie 2023

pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei

Curții Supreme de Justiție), art. XI alin. (3), recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție

până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

Totodată, din textul legii menționate, rezultă că procedura de examinare a

admisibilității recursurilor depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data în vigoare a

acestei Legi, urmează să fie efectuată conform noilor modificări introduse în prevederile

Codului de procedură penală, în vigoare din 01 septembrie 2023.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură

penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023) și a

declarat recursul în termen la 12 mai 2023.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală (în redacția Legii

nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), instanța de recurs, examinând

admisibilitatea recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea

părților, în baza materialelor din dosar, este în drept să declare recursul inadmisibil în cazul

în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Reieșind din conținutul recursului declarat, completul de judecată atestă, că titularul

acestuia invocă în calitate de temeiuri pentru casarea hotărârilor instanțelor de fond art. 427

alin. (1), pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

10

în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța

a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

În esență, argumentele părții apărării se concentrează asupra faptului că instanța de

apel a dat o apreciere eronată materialului probator prezentat la dosar prin ce a concluzionat

greșit asupra vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 287 alin.

(3), 291 Cod penal.

Raportând normele respective la situația în cauză, completul de judecată conchide că

aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate

de recurent.

Cu referire la pretinsa încălcare admisă de instanța de apel prevăzută de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, completul de judecată menționează că, așa cum rezultă

din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile

art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt

și de drept care au dus, la caz, la adoptarea soluției expuse desfășurat în pct. 4.1 din prezenta

decizie și a cărei redare repetată nu este necesară.

Prin urmare, completul de judecată respinge ca fiind declarative afirmațiile

recurentului prin care susține că instanța de apel nu a motivat detaliat fiecare argument

susținut de apărare și inculpat în cererile de apel, întrucât verificând decizia recurată în raport

cu argumentele invocate în apelurile declarate se constată că apelanții au primit răspuns la

argumentele înaintate, iar simplul dezacord al titularului cererii de recurs cu soluția

pronunțată în speță nu constituie temei de admitere a recursului în sensul formulat, hotărârea

adoptată, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de art. 6 CEDO.

Completul de judecată reține că, instanța de apel s-a expus asupra probelor

administrate legal de către părți cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de

procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine

toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia privind vinovăția lui Temciuc

Victor în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 287 alin.(3), 291 Cod penal,

încadrarea juridică a acțiunilor acestuia fiind justă.

În aceste condiții, instanța de recurs consideră necesar de a remarca precum că

argumentele privind aprecierea declarațiilor unor martori și înlăturarea unor divergențe în

declarațiile acestora sau în declarațiilor părților vătămate, expuse în conținutul recursului

declarat se referă la examinarea fondului cauzei, în acest sens nefiind depistate careva erori

de drept ce ar afecta temeinicia deciziei instanței de apel.

Astfel, instanța de recurs ține să precizeze că, aprecierea sau reaprecierea

circumstanțelor cauzei așa cum propune recurentul este o competență și prerogativă legală a

instanțelor de fond și nu pot constitui temei pentru recurs. Or, aprecierea probelor de către

instanțele de fond poate să fie recunoscută ca o eroare gravă de fapt și reținută de instanța de

recurs, doar în cazul unor expuneri denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a

probelor, sau neluarea în considerare a acestora.

Completul de judecată consideră, că argumentele aduse de recurent în susținerea

solicitărilor sale, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra acestora

instanța s-a expus în mod întemeiat așa cum este indicat în pct. 4.1 al prezentei decizii,

oferind în acest sens o apreciere probelor conform prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar tuturor

probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ajungând la o concluzie corectă

11

privind vinovăția lui Temciuc Victor în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 287

alin.(3), 291 Cod penal.

Astfel, nerecunoașterea vinovăției de către inculpat în comiterea infracțiunilor

incriminate, nu poate servi temei pentru achitarea acestuia, dat fiind faptul că, în cursul

judecării cauzei au fost administrate probe, care au confirmat cu certitudine vina lui, iar cele

invocate de recurent sub acest aspect sunt apreciate de către instanța de recurs drept o

modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmărindu-se scopul evitării răspunderii

penale.

Tot aici, urmează de menționat, că motivarea hotărârii este un proces de analiză și

sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor

elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de

vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii

penale de condamnare, adică așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza dată.

Cu referire la alegațiile recurentului privind prezența în speță a temeiului de casare

prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură penală, completul de judecată notează

că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și

constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și

semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Astfel, temeiul pentru recursul precum că, „nu au fost întrunite elementele

infracțiunii”, include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor

constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat

elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele

atenuante și agravante ale infracțiunii.

Reieșind din materialele cauzei se atestă că, prima instanță l-a recunoscut vinovat pe

Temciuc Victor de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, , după

semnele calificative – ”huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de

amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanei” și art. 291 Cod penal - păstrarea

neglijentă a armelor de foc ”

Instanța de apel, fiind sesizată cu apeluri, rejudecând cauza a constatat că prin

Hotărârea Curții Constituționale privind excepția de neconstituționale a unor prevederi din

articolul 287 alin.(1) Cod penal nr. 25 din 12.08.2021 au fost declarate neconstituționale

cuvântul "grosolan" și textul "cinism sau" din articolul 287 alin.(1) Cod penal. Respectiv

instanța de apel a considerat necesar de a interveni în învinuirea formulată în baza art. 287

alin.(3) Cod penal, excluzând semnul calificativ ,,grosolan”. Astfel a constatat din nou fapta

inculpatului ca fiind dovedită, după care cercetând materialul probator, corect a stabilit

vinovăția inculpatului Temciuc Victor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3)

Cod penal, menținând totodată, soluția primei instanțe în partea constatării vinovăției

inculpatului în baza art. 291 Cod penal.

Opozant criticilor invocate de recurent precum că în acțiunile inculpatului nu se

regăsesc elementele constitutive ale infracțiunilor imputate, completul de judecată

menționează, că instanța de apel a constatat și reținut starea de fapt și de drept, motivând

desfășurat concluziile sale, inclusive referitor la prezența elementelor constitutive ale

infracțiunilor imputate, a descris clar constatarea vinovăției inculpatului, care a fost probată

integral prin mijloacele de probă prezentate de către procuror, care au fost apreciate de

instanță ca fiind pertinente, concludente, utile și veridice, coroborează între ele, acestea fiind

cercetate în ședința judiciară a instanței de apel, consemnate în procesul verbal și analizate

de către instanța de apel în motivarea soluției adoptate, iar careva încălcări de procedură, sau

încălcări a drepturilor și intereselor inculpatului, nu au fost depistate.

12

Astfel, cu referire la aceste argumente completul de judecată punctează, că în

conținutul deciziei atacate a fost dată apreciere circumstanțelor ce dovedesc prezența în

acțiunile inculpatului Temciuc Victor a laturii obiective a infracțiunilor incriminate, precum

și a probelor ce dovedesc cu certitudine intenția acestuia la comiterea acestor infracțiuni,

cum ar fi declarațiile părților vătămate declarațiile părții vătămate Ismailova Nina, (f.d. 212-

213, vol. I); Ipati Olesea (f. d. 214-216, vol. I); Ipati Dionisie (f. d. 210-211, vol. I);

declarațiile martorilor Ursu Petru (f.d. 11-12, vol. II); Ursu Victor (f. d. 37-38, vol. II);

plângerea depusă de Olesea Ipati privind tragerea la răspundere penală a persoanei care la

data de 15.07.2018, intenționat a condus cu viteză automobilul pe lângă copii, după care a

bruscat-o și a amenințat-o cu un pistol; (f. d. 9, vol. I) procesul-verbal de cercetare la fața

locului din 15.07.2018, cu imaginile foto anexate, conform căruia s-a stabilit că locul

comiterii infracțiunii este unul public și anume, porțiunea de stradă din s. Corjova, r-nul

Criuleni, în apropierea gospodăriei Olesei Ipati, amplasată la distanța de aproximativ 50 m.

de la traseul Vadul-lui-Vodă – Dubăsarii Vechi; (f. d. 11-14, vol. I); procesele-verbale din

30.07.2018 de confruntare între bănuitul Temciuc Victor Vladimir și părțile vătămate Olesea

Ipati, Dionisie Ipati și Nina Ismailova (f.d. 103-105; 106-111; 112-119, vol. I); procesul-

verbal de examinare la 01.08.2018 a unui stik de memorie cu inscripția „Transcend USB

2.0”, de culoare neagră, cu capacitatea de 8 GB, ridicat la 30.07.2018 de la Nina Ismailov

(f.d. 95-100, vol. I); copurile delicte: pistolul de model „Beretta 84” cu seria B15729Y,

calibru 9x12 mm.; permis de portarmă eliberat pe numele lui Temciuc Victor cu seria

B0003535, ridicate de la Temciuc Victor Vladimir și examinate la 16.07.2018, transmise la

păstrare în camera de păstrare a armamentului din cadrul Inspectoratului de Poliție Criuleni

și un stik de memorie cu inscripția „Transcend USB 2.0” cu capacitatea de 8 GB, care se

păstrează la materialele dosarului; (f.d. 71, 100, vol. I), toate probele fiind apreciate în

conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel

pronunțându-se argumentat și detailat asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol,

indicând și motivele pentru care a respins dovezile și versiunile apărării, probele administrate

pe caz demonstrând clar și cert prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunilor

prevăzute la art. art. 287 alin.(3), 291 Cod penal.

Prin urmare, instanța de apel corect a respins alegațiile apărării cu privire la lipsa în

acțiunile lui Temciuc Victor a elementelor constitutive ale infracțiunilor incriminate.

De asemenea, instanța de recurs consideră necesar a menționa că, potrivit prevederilor

art.art.27, 414 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în

conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor

administrate. Instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și

poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea

circumstanțelor cauzei așa cum propune recurentul este o competentă și prerogativă legală a

instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor

incluse în art.427 Cod de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei de

casare în recurs este lipsită de suport legal.

Mai mult, completul de judecată, conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică, pe care

în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt

ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza

Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele

să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru

13

fiecare argument (Van de 9 Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

Așa fiind, completul de judecată atestă, că respectând prevederile art.101 alin.(3) Cod

de procedură penală, unde este stipulat că nici o probă din dosar nu are o valoare prestabilită

pentru instanță, instanța de apel a examinat toate probele din dosar și nu a dat prioritate celor

în favoarea condamnării inculpatului, ci coroborându-le, le-a analizat în ansamblu lor,

apreciind just că ele sunt suficiente pentru a fundamenta o acuzație penală și a-i incrimina

lui Temciuc Victor săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 287 alin.(3), 291 Cod

penal.

Față de cele ce preced, completul de judecată atestă că, instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate,

fapt ce impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului declarat de către avocatul Balan Angela în numele

inculpatului Temciuc Victor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 20 martie 2023, în cauza penală în privința lui Temciuc Victor xxxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Țurcan Anatolie

Judecători Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

14