1ra-1141/ 2023 — Art. 145 al.2 lit. j CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 16 mai 2022, Tonea Eugeniu a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, și în baza acestei Legi, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 17 ani, cu executare în penitenciar de tip închis. A fost dispusă încasarea de la Tonea Eugeniu în beneficiul Statului, suma de 18164 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare. S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate Stratulat Marina cu privire la repararea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată formate din plata onorariului avocatului. S-a încasat de la Tonea Eugeniu în beneficiul lui Stratulat Marina suma de 4669 cu titlu de prejudiciu material suma de- 100 000 lei = și prejudiciului moral în suma de - 104669 lei, iar în rest cerințele cu privire la repararea prejudiciului moral, s-au respins ca fiind neîntemeiate. A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința prima instanță a constatat că: Tonea Eugeniu, la 09 august 2021, aproximativ la ora 05 și 30 min, în timp ce se afla la domiciliul lui Stratulat Roman, amplasat în xxxxx, în cadrul unui conflict apărut spontan între el și victima Stratulat Roman, dându-și seama de acțiunile sale, conștientizând consecințele care pot surveni și dorind producerea lor, urmărind scopul omorului acestuia, manifestând o deosebită cruzime, i-a aplicat mai multe lovituri într-un interval îndelungat de timp în regiunea toracelui și a capului lui Stratulat Roman, în rezultatul cărora a intervenit decesul victimei. 1 Astfel, conform raportului de expertiză judiciară nr. 202103C1201 din 22 septembrie 2021, s-a stabilit următoarele concluzii: „1. Moartea cet. Stratulat Roman, a.n. 1975 a survenit în rezultatul șocului hemoragic și traumatic în urma traumei asociate a toracelui și abdomenului soldată cu hemoragii difuze în mușchii toracelui, fracturi costale bilaterale, lezare de pleură parietală, ruptura ficatului, dilacerarea splinei. 2.3.4.5.6.7.9. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat leziuni corporale: echimoză și excoriații pe cap, echimoze pe torace, hemoragii difuze în mușchii toracelui, lezarea pleurei parietale, fractura coastelor 2,3,4,5,6,7,8,9,10,11 din dreapta și 2,3,4,5,6,7,8,9,10 din stânga, contuzie pulmonară, contuzia cordului, echimoze pe abdomen, rupturi liniare pe ficat, dilacerarea splinei - leziuni care au fost cauzate prin lovire cu un corp contondent dur cu 3-4 ore până la survenirea decesului (conform examinării histopatologice), sunt în legătură cauzală directă cu survenirea decesului, sunt periculoase pentru viață și se califică ca vătămare corporală gravă. Astfel, acțiunile inculpatului Tonea Eugeniu au fost încadrate juridic în baza art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, conform indicilor calificativi – „omorul intenționat, adică omorul unei persoane, săvârșit cu deosebită cruzime.”

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1 Avocatul Moraru Svetlana în numele inculpatului Tonea Eugeniu a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat pe motiv nu a comis fapta încriminată. În motivarea cererii de apel, partea apărării susține că ansamblul de probe cercetate în cadrul cercetării judecătorești nicidecum nu dovedesc vinovăția lui Tonea Eugeniu. Prima instanța nu a apreciat la justa valoare declarațiile inculpatului Tonea Eugeniu care a indicat că nu l-a omorât pe Stratulat Roma. Din spusele lui Tonea Eugeniu, acesta nu a avut nici un motiv de a-1 omorî pe Stratulat Roman, cel care l-a găzduit sub acoperișul casei sale, nu era în relații de ostilitate față de Stratulat Roman. Din contra, ca răspuns la aceia, că a fost primit la gazdă la Stratulat Roman Nicolai, apartamentul nr.xxxxx, Tonea Eugeniu procura produse alimentare, pregătea mâncare, se îngrijea și de alte necesități ale lui Stratulat Roman. De asemenea, prima instanță nu a dat o apreciere justă, versiunii înaintate de Tonea Eugeniu, precum că cineva necunoscut folosindu-se de faptul că Tonea Eugeniu dormea, a spart ușa apartamentului, a pătruns în apartament și l-a omorât pe Stratulat Roman, după care l-a trezit, i-a spus că are un cadavru și a fugit din apartament. Or din declarațiile mai multor martori audiați în cadrul cercetării judecătorești, la 06 și 00 min. dimineața o persoană neidentificată sau chiar două au început să strige și să spargă ușa apartamentului lui Stratulat Roman, apoi au pătruns în apartament și l-au omorât pe stăpânul aflat la podea. în timp ce chiriașul dormea alături pe canapea. Ulterior cineva din ei l-a trezit pe Tonea Eugen și l-a informat despre faptul că acesta are în apartament un cadavru, după care, probabil ca să nu fie prins, a fugit de la locul faptei. La fel, a invocat că loviturile aplicate de Tonea Eugeniu nu au putut să cauzeze consecințele indicate în raportul de expertiză medico –legală. Consideră că, instanța greșit a concluzionat că rezultatele expertizei judiciare biologice, a demonstrat faptul că Tonea Eugen s-a aflat în apartamentul lui Stratulat Roman când acesta a fost omorât. Or, Tonea Eugeniu nici nu a declarat, că nu ar fi fost la fața locului. Doar, că el dormea, în moment ce cineva l-a omorât pe Stratulat Roman. Însă aceasta nu este o dovadă concludentă, că Tonea Eugeniu ar fi săvârșit omorul. Concomitent, apelantul a indicat că versiunea lui Tonea Eugeniu a fost susținută prin declarațiile martorilor audiați în cadrul cercetării judecătorești și anume: Anatoli Cojocari (vol. III. f.d.227); Maria Postică (vol. III, f.d.122); Dumitru Șpiceac (vol. III. f. d. 125); Elena Lupan (vol. III, f.d.76 -77); Eugen Șciastlivîi, (vol. III. f.d.78-79), cărora prima instanța le-a dat o apreciere greșită. 2 De asemenea, a invocat că, nici mijloace de probă sub formă de înscrisuri administrate în faza de urmărire penală nu au fost apreciate de către instanța obiectiv și sub aspect de concludență, inclusiv: procesul verbal de cercetare la fața locului din 9 august 2021, (vol. I, f.d. 11-33); procesul verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 9 august 2021, (vol. I. f.d.55); procesul verbal de reconstituire a faptei din 11 august 2021, (vol. I, f.d.57- 61); - procesul verbal de confruntare din 25 august 2021. (vol. I. f.d.62-65); procesul verbal nr. 1746 al examinării medicale de constatare a faptei de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 9 august 2021, (vol. I, f.d.67); Raportul de expertiză judiciară nr. 202103C1201 din 22 septembrie 2021, (vol. I, f.d.81 -85); Raportul de expertiză judiciară nr. 20210500244 din 6 septembrie 2021 (vol. I, f. d. 100-105); Raportul de expertiză judiciară nr. 202102P2299 din 14 septembrie 2021, (vol. I. f. d.111 - 112); Raportul de expertiză judiciară nr. 202135A0504 din 15 septembrie 2021. (vol. I. f. d. 123-128); Raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3408 din 13 septembrie 2021, (vol. III, f.d.146-157); Raportul de expertiză judiciară 20210500245 din 6 septembrie 2021, (vol. I. f.d.175-177); procesul verbal de ridicare din 9 august 2021, (vol. 1, f. d. 183); procesul verbal de examinare din 20 septembrie 2021, (vol. I, f. d. 184-188); 3.2. Inculpatul Tonea Eugeniu a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, prin care să fie achitat, pe motiv nu este vinovat de comiterea infracțiunii imputate, nu a avut nici un motiv de a comite omorul. De asemenea a solicitat recalificarea acțiunilor sale de la art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal la art. 151 alin. (4) Cod penal, or partea vătămată a decedat în decurs de 3-4 ore după ce i-au fost aplicate loviturile. 3.2. Avocatul Capcelea Liviu în numele succesorului părții vătămate Stratulat Marina a solicitat casarea parțială a sentinței în partea admiterii parțiale a prejudiciului moral, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie încasat din contul inculpatului Tonea Eugeniu în beneficiul succesorului părții vătămate Stratulat Marina prejudiciul moral în sumă de 200 000 lei. În argumentarea apelului avocatul a invocat că, sentința este neîntemeiată în partea admiterii parțiale a prejudiciului moral în sumă de 100000 lei, or prin acțiunile inculpatului Tonea Eugeniu, succesorului părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu moral colosal, manifestat prin pierderea tatălui. Astfel, ținând cont de gradul de suferință cauzat succesorului părții vătămate, prin prisma practicii judiciare în cazuri similare, consideră încasarea din contul inculpatului în beneficiul succesorului părții vătămate a sumei de 200 000 lei în calitate de prejudiciu moral, ca fiind o compensare echitabilă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2023, au fost respinse ca fiind nefondate apelurile declarate cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Tonea Eugeniu de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal. Instanța de apel a menționat că deși inculpatul Tonea Eugeniu în instanța de fond a negat vina în comiterea infracțiunii imputate, instanța corect a statuat, că vinovăția acestuia este pe deplin dovedită prin probele administrate, și anume prin declarațiile succesorului părții vătămate Stratulat Marina, ale martorilor: Cojocari Anatoli (vol. III. f.d.227); Tonea Anjelina (vol. III, f.d.123-124); Postică Maria (vol. III, f.d.122); Șpiceac Dumitru (vol. III. f. d. 125); Fotescu Oleg (vol. III, f.d.108-109); Rabei Ruslan (vol. III, f.d.88- 90); Lupan Elena (vol. III, f.d.76 -77); Șciastlivîi Eugen (vol. III. f.d.78-79), precum și probele scrise cercetate în ședințele de judecată descrise în pct. 6.1 al decizie. 3 Instanța de apel a menționat că, au fost administrate suficiente probe pertinente, concludente, utile și veridice care dovedesc integral săvârșirea de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, conform semnelor calificative: ,,omor intenționat”, adică omorul unei persoane, săvârșit cu deosebită cruzime Instanța de apel a constatat că decesul victimei Stratulat Roman, potrivit raportului de expertiză medico-legală a cadavrului, a survenit în rezultatul șocului hemoragic și traumatic, în urma traumei asociate a toracelui și abdomenului soldată cu hemoragii difuze în mușchii toracelui, fracturi costale bilaterale, lezare de pleură parietală, ruptura ficatului, dilacerarea splinei, iar leziunile nominalizate, potrivit aceluiași raport de expertiză medico-legală, au fost cauzate prin lovire cu un corp contondent dur cu 3-4 ore până la survenirea decesului, sunt în legătură cauzală directă cu survenirea decesului și calificate drept periculoase pentru viață, din care instanța deduce atât urmările prejudiciabile, cât și legătura cauzală cu săvârșirea unor acțiunii îndreptate spre lipsirea de viața a victimei. Instanța de apel a reținut că vinovația inculpatului s-a confirmat cert prin declarațiile martorul Oleg Fotescu, care în mod similar notează că la data de 09 august 2021, aproximativ în intervalul de timp de la orele 08:00 min. până la orele 09:00 min., s-a deplasat în piața de pe str. Dokuceaev, unde era angajat în calitate de hamal, iar la piață sa apropiat Eugeniu Tonea, care a comunicat că „are un trup”, fiind în stare de ebrietate avansată, asumându-și astfel comiterea faptei prejudiciabile incriminate. De altfel, martorul Fotescu Oleg, la 09 august 2021, l-a recunoscut pe Tonea Eugeniu, ca fiind persoana care la aceiași dată i-a comunicat despre faptul că are un cadavru. La rândul său, și martorul Dumitru Șpiceac a confirmat că până la incident au consumat băuturi alcoolice, împreună cu fratele său, victima, inculpatul și martorul Ruslan Rabei, iar ulterior în direcția domiciliului lui Stratulat Roman s-a deplasat Tonea Eugeniu și Ruslan Rabei, din care denotă că în locuința victimei, în continuare s-au aflat ultimele trei persoane indicate. La fel și martorul Ruslan Rabei a oferit o versiune decisivă a evenimentelor care au avut loc în locuința, susținând poziția sa clară inclusiv în cadrul confruntării cu inculpatul și confirmând inițial că într-adevăr au consumat alcool într-o companie de 5 persoane, iar ulterior s-au deplasat la domiciliul victimei, el împreună cu Stratulat Roman și Tonea Eugeniu. Astfel, potrivit informației furnizate anume de acest martor ocular, se descrie inițierea unui conflict dintre inculpat și Stratulat Roman, cauzat de existența unor creanțe, iar în acest mod, Tonea Eugeniu, pentru prima dată i-a aplicat mai multe lovituri victimei peste față și cap. Ulterior, invocă că peste un termen scurt de circa 10-15 minute, fiind la bucătărie, a auzit în mod repetat mai multe lovituri și gălăgie. La fel, acesta continuă să explice că s-au culcat temporar, însă Tonea Eugeniu l-a tras pe Roman Stratulat de picioare de pe pat și a început să sară cu picioarele peste el, pe piept și pe cap, adică unde nimerea acolo sărea, iar acțiunile inculpatului fiind evident periculoase pentru viața victimei, după cum statuează inclusiv Rabei Ruslan, care a exclamat fraza „îl vei omorî”, la ce inculpatul nu a reacționat, demonstrând evident intenția de omor în acest caz. Mai mult, se precizează că victima nu mai opunea rezistență în acest caz, însă inculpatul își continua acțiunile sale, care de altfel toate au fost aplicate în zone vitale ale corpului lui Stratulat Roman, confirmate ulterior prin raportul de expertiză medico-legală, în care se concluzionează faptul absenței unor leziuni ce ar atesta o eventuală luptă dintre aceștia. În același context, instanța de apel a menționat că inculpatul a acționat nu într-un mod spontan, dar intens prin multitudinea loviturilor aplicate victimei în zone vitale, ce reiese din concluziile expertizei medico-legale, precum și într-un termen îndelungat, după cum relatează inclusiv martorul Ruslan Rabei și chiar inculpatul care confirmă faptul bruscării lui Roman Stratulat de pe pat și chiar faptul că i-a aplicat lovituri acestuia cu picioarele. 4 Potrivit raportului de expertiză judiciară medico-legală s-a reținut următoarele urmări prejudiciabile exprimat prin „echimoză și excoriații pe cap, echimoze pe torace, hemoragii difuze în mușchii toracelui, lezarea pleurei parietale, fractura 2,3,4,5,6,7,8,9,10,11 din dreapta a coastelor și 2,3,4,5,6,7,8,9,10 din stânga a coastelor, contuzie pulmonară, contuzia cordului, echimoze pe abdomen, rupturi liniare pe ficat, dilacerarea splinei”, care incontestabil, confirmă intensitatea acțiunilor infracționale, or victimei i-au fost lezate organe vitale precum ficatul, splina, cordul, capul și oasele costale, care într-un mod evident nu ar fi putut vătămate, prin aplicarea a câteva lovituri și bruscări, după cum invocă inculpatul în declarațiile sale. Mai mult, la caz s-a constatat fracturarea a 19 oase costale, iar din analiza procesului verbal de cercetare la fața locului și inclusiv a cadavrului, se relevă conform imaginilor nr. 46-52 ale anexei foto urme evidente de încălțăminte pe corpul lui Stratulat Roman, cimentând versiunea prezentată de martorul Ruslan Rabei, în detrimentul dezvinovățirii invocate de inculpatul Tonea Eugeniu. Prin urmare, prin prisma argumentelor descrise supra, instanța de apel a considerat că instanța de fond întemeiat a reținut la caz prezența circumstanței agravante „cu deosebită cruzime”, or noțiunea de cruzime include însușirea de a fi crud, feroce, bestial, barbar, crâncen, precum și pornirea de a avea plăcere de la provocarea sau vederea suferințelor provocate. Instanța de apel a reținut că prima instanța întemeiat a apreciat parțial critic poziția inculpatului în situația dată, care pe lângă faptul că invocă aspecte contrare față de declarațiile certe ale martorului ocular Ruslan Rabei și față de concluziile clare ale expertizei medico-legale a cadavrului, acesta și-a expus versiunea cu numeroase inadvertențe, care trezesc dubii privind veridicitatea acesteia. Or, din declarațiile inculpatul date în ședință de judecată în instanța de fond ultimul relatează despre faptul că victima a căzut jos inițial, ulterior că l-a împins de pe canapea, iar în final că i-a aplicat lovituri cu picioarele și i-a pus jos o farfurie cu mâncare, pe când în cadrul acțiunii de urmărire penală privind reconstituirea la fața locului, inculpatul redă în mod contrar despre faptul că l-a îmbrâncit la podea și Roman îl înjura, după care l-a lovit cu palma peste față, de la ce Roman a căzut jos lângă masă și a cerut de mâncare, iar în acest sens a aruncat în Roman cu o farfurie de pe masă, după care a început a sări cu picioarele peste el în timp ce acesta era jos la podea, de vre-o 2 ori, timp în care victima i-a relatat despre dureri și l-a somat să se oprească, însă și-a continuat acțiunile sale. De asemenea, s-a precizat că inculpatul nu a reușit să ofere un răspuns cu privire la urmele de lovituri de pe corpul părții vătămate decedate, concluzionând prin faptul că a aplicat lovituri părții vătămate atunci când l-a dat jos de pe pat, dar nu a mai sărit peste el. Cu referire la aspectele de fapt invocate de martorul Cojocari Anatolie, instanța de apel a considerat că prima instanță întemeiat a apreciat critic veridicitatea informației furnizate de martorul Cojocari Anatolie, considerând evident că se încearcă inducerea în eroare a instanței prin enumerarea unor circumstanțe potrivit cărora persoane necunoscute ar fi bătut în ușă, la ce victima a reacționat agresiv, de altfel expuse într-un mod formal și abstract, însă nu a elucidat sau detaliat aspectele pretinselor evenimente, locul unde se afla în acel moment martorul Ruslan Rabei, ultimul care nu l-a observat pe martorul Cojocari Anatolie, cine erau persoanele pretinse agresive, care au bătut în ușă sau ce urmat după aceste evenimente. Mai mult, din versiunea martorului Cojocari Anatolie, care pretinde aflarea sa în domiciliu, se infirmă chiar și aspectele confirmate de însăși inculpat la caz, precum aplicarea totuși a unor lovituri victimei sau aflarea martorului Ruslan Rabei în locuință. Concomitent, instanța de apel a menționat că instanța de fond întemeiat a statuat că moartea lui Roman Stratulat a survenit cu cel puțin 3-4 ore de la cauzarea leziunilor corporale, astfel încât ar fi imposibil comiterea faptelor incriminate de alte persoane 5 necunoscute, care ar fi apărut la domiciliul victimei doar după orele 6 dimineața, or, chiar din declarațiile martorilor Elena Lupan, Maria Postică și Eugen Șciastlivîi se confirmă faptul că sunetul ușii și a unei persoane terțe, care ar fi strigat numele unei persoane pe nume „Anea” a avut loc după orele 06.00 dimineața, iar din spusele lui Maria Postică, aceste evenimente au avut loc chiar la ora 07:15 min., pe când Eugen Șciastlivîi confirmă faptul că după acest moment, în decurs de o oră sau două, s-au prezentat angajații de poliție, care de altfel au fost solicitați la ora 07: 46 min., reieșind din informația ridicată de la operatorii de telefonie mobilă În aceste condiții, nu se infirmă faptul că a existat strigătul femeii necunoscute și o persoană de sex masculin, însă reacția și acțiunile acestora au fost dictate exclusiv de ambianța care au depistat-o la intrarea în locuință, adică de persoana defunctă și în nici un caz nu puteau comite sau participa la săvârșirea infracțiunii incriminate doar lui Tonea Eugeniu. De asemenea, instanța de apel a considerat că instanța de fond întemeiat a stabilit că inculpatul Tonea Eugeniu se afla în stare de ebrietate la momentul comiterii infracțiunii, după cum confirmă acesta personal, dar și reieșind din procesul verbal nr. 1746 al examinării medicale de constatare a faptei de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 09 august 2021, prin care s-a constatat la ora 18:10 min. o concentrație de alcool în sângele prelevat de la inculpat în cuantum de 1,04 g/L. La rândul său, instanța de apel a reiterat că, prezența inculpatului în locuința victimei în timpul comiterii infracțiunii, s-a confirmat inclusiv prin raportul de expertiză judiciară nr. 202105O0244 din 06 septembrie 2021, prin care s-a constatat că sângele lui Stratulat Roman se referă la grupa sanguină Balfa /B(III), mostrele căruia au fost depistate în fragmente din petele examinate de pe blugi, de pe tricoul, de la talpa adidasului drept „SKYBLUE”, din spălăturile pe fire de tifon de pe gheata dreaptă „M Qnechue”, care au fost ridicate de la fața locului și în spălăturile pe fire de tifon de pe adidasul drept „SKYBLUE” ridicat de la Tonea Anjelina. În aceiași ordine de idei, reieșind din rezultatele expertizei judiciare dactiloscopice nr. 34/12/1-R-3408 din 13 septembrie 2021, precum și rezultatele expertiză judiciare biologice 202105O0245 din 06 septembrie 2021, s-a constatat că în fragmente din mostre colectate de la martorul Rabei Ruslan nu se atestă urme de sânge uman, care aparține victimei, nu rezultă informații pertinente învinuirii aduse, însă atestă certitudinea verificării corecte, obiective și sub toate aspectele a versiunilor de către organul de urmărire penală, cimentând acuzația în materie penală adusă inculpatului. Cu referire la aspectele de fapt invocate de martorul Cojocari Anatolie, instanța de apel a considerat că prima instanță întemeiat a apreciat drept fondate argumentele acuzării de stat în vederea tratării critice a acestora, or este sceptică versiunea invocată tacit de inculpat privind eventualitatea în care alte persoane ar fi spart ușa apartamentului, ar fi pătruns în apartament și l-ar fi omorât pe Stratulat Roman, . Instanța de apel a menționat că sunt îndoieli rezonabile privind veridicitatea informației furnizate de martorul Cojocari Anatolie, întrucât acesta evident a încercat inducerea în eroare prin enumerarea unor circumstanțe potrivit cărora persoane necunoscute ar fi bătut în ușă, la ce victima a reacționat agresiv, de altfel expuse într-un mod formal și abstract, însă nu a elucidat sau detaliat aspectele pretinselor evenimente, locul unde se afla în acel moment martorul Ruslan Rabei, ultimul care nu l-a observat pe martorul Cojocari Anatolie, cine erau persoanele pretinse agresive, care au bătut în ușă sau ce urmat după aceste evenimente. La fel, instanța de apel a respins alegațiile apărării invocate în cererea de apel, potrivit cărora nu sunt întrunite semnele infracțiunii prevăzute de art. 145 din Codul penal, întrucât în acțiunile inculpatului se regăsesc elementele laturii obiective și subiective ale componenței infracțiunii prevăzute de art. 145 Cod penal. 6 Instanța de apel a notat că obiectul material al infracțiunii în cauză îl reprezintă corpul persoanei defuncte Stratulat Roman, persoana căruia reprezintă și victima infracțiunii cercetate. În ceea ce privește latura obiectivă, a componenței infracțiunii incriminate lui Tonea Eugeniu, se constată, că acțiunea făptuitorului este manifestată având la bază relații sociale, adică în urma unui conflict iscat între partea vătămată Stratulat Roman și inculpat și care se comprimă prin descrierea a e semne distincte: a) fapta prejudiciabilă ce constă în acțiunea de lipsire ilegală de viața a altei persoane; b) urmările prejudiciabile – moartea cerebrală a victimei și c) legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. La caz, din conținutul raportului de expertiză judiciară medico-legală a cadavrului nr. 202103C1201 din 22 septembrie 2021, s-a constatat că moartea lui Stratulat Roman a survenit în rezultatul șocului hemoragic și traumatic, în urma traumei asociate a toracelui și abdomenului soldată cu hemoragii difuze în mușchii toracelui, fracturi costale bilaterale, lezare de pleură parietală, ruptura ficatului, dilacerarea splinei, leziunile au fost cauzate prin lovire cu un corp contondent dur, cu 3-4 ore până la survenirea decesului, sunt în legătură cauzală directă cu survenirea decesului și periculoase pentru viață, ce se califică ca vătămare corporală gravă. Mai mult, inculpatul a confirmat doar parțial circumstanțele de fapt imputate acestuia și descrise supra atât în ședința de judecată în instanța de fond cât și în faza urmăririi penale în cadrul audierii sale și în contextul reconstituirii la fața locului a evenimentelor care au avut loc. Totodată, se reține că prin raportul de expertiză judiciară medico-legală psihiatră se constată că potrivit stării psihice, inculpatul Tonea Eugeniu este capabil să înțeleagă caracterul faptei săvârșite și este apt să depună despre aceasta declarații. Concomitent, omorul face parte din rândul infracțiunilor materiale și se consideră consumat din momentul morții cerebrale, ceea ce întregește latura obiectivă a infracțiunii date Recunoașterea parțială de către inculpat a faptului că a aplicat doar câteva lovituri victimei, probează că anume Tonea Eugeniu este autorul infracțiunii incriminate și că anume el a comis fapta prejudiciabilă, care a determinat urmările stabilite prin raportul de expertiză, între care există o legătură cauzală evidentă. Pe lângă acestea, se reține că inculpatul a promovat o conduită care denotă incontestabil dorința sa de lipsire de viață a victimei, or acesta a declanșat nemijlocit acțiunea în sensul cauzării morții, prin aplicarea a unui număr multiplu de lovituri doar în zone vitale, ce au condus cert la decesul victimei, în pofida lipsei oricărei forme de rezistența și mai mult la solicitările atât ale victimei, cât și ale martorului Rabei Ruslan de a înceta acțiunile sale. Cu referire la latura subiectivă se remarcă că infracțiunea de omor este una intenționată, iar conținutul intenției trebuie examinat și determinat, stabilit din materialele faptei, adică prin aprecierea tuturor elementelor laturii subiective. La caz, reieșind din faptele comise, s-a stabilit cert că inculpatul a fost conștient de urmările prejudiciabile care puteau surveni, admițând că poate să îl lipsească de viață pe Stratulat Roman și dorind acest lucru, după cum confirmă și martorul Rabei Ruslan. Referitor la individualizarea pedepsei penale, instanța de apel a statuat că, prima instanță just a individualizat pedeapsa în baza art. 7, 61, 75, Cod penal, și totodată, corect a aplicat inculpatului Tonea Eugeniu pedeapsa sub formă de închisoare, care este una echitabilă și proporțională infracțiunii comise, ținând cont de gradul de pericol faptei prejudiciabile săvârșite, care se califică ca fiind excepțional de gravă, săvârșite cu intenție, de circumstanțele cauzei, de lipsa circumstanțelor atenuante și prezența circumstanțelor agravante în privința lui Tonea Eugeniu, de personalitatea inculpatului care nu se caracterizează pozitiv în plan social, nu este angajat în câmpul muncii, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității 7 sociale și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către inculpat, cât și din partea altor persoane De asemenea, s-a ținut cont de faptul că, inculpatul Tonea Eugeniu anterior a fost judecat, și-a ispășit pedeapsa în locuri de detenție, nu se află pe calea corijării și reintegrării în societate, a comis noi infracțiuni din intenție, nu a conștientizat gravitatea faptelor comise, nu a reparat prejudiciul material și moral cauzat părții vătămate, instanța stabilindu-i o pedeapsă penală în limitele prevăzute de norma legală, care este privativă de libertate. Referitor la apelului avocatului Capcelea Liviu în interesele succesorului victimei, Stratulat Marina, privind admiterea integrală a acțiunii civile înaintate, instanța de apel a statuat că, prima instanță corect a soluționat acțiunea civilă și a dispus că acțiunea civilă privind repararea prejudiciului material, conform art. 225 alin. (2) Cod de procedură penală să fie admisă integral, întrucât Tonea Eugeniu este vinovat de omorul victimei Stratulat Roman, iar pretențiile părții civile referitoare la încasarea de la inculpat a sumei de 46669 lei, au fost probate prin actele anexate la materialele dosarului și anume: tabelul cheltuielilor suportate pentru ritualul de înmormântare la serviciul 14088, în cuantum de 405 lei (vol. III, f.d.113); ordin de încasare a numerarului de la Marina Stratulat în cuantum de 90 lei (vol. III, f.d.114); tabelul cheltuielilor serviciilor funerare la cimitirul „Sf. Lazăr” cu bonul de plată, pentru suma de 1268 lei (vol. III, f.d.115); notificarea privind cheltuielile de îngrijire a mormântului în sumă de 120 lei (vol. III; f.d.116); tabelul cheltuielilor serviciilor funerare la cimitirul „Sf. Lazăr” cu bonul de plată, pentru suma de 1051 lei (vol. III, f.d.117); act de cheltuieli pentru prestarea serviciilor 14888, în sumă de 1855 lei (vol. III, f.d.118). Cât privește solicitarea încasării prejudiciului moral, în suma de 200 000 lei, instanța de apel a apreciat că mărimea prejudiciului moral solicitat de către avocatul succesorului părții vătămate în cuantum de 200 000 lei, nu a fost dovedit în mărimea solicitată. Instanța de apel a reținut faptul că succesorul părții vătămate fără îndoială a avut de suferit moral în urma acțiunilor ilegale ale inculpatului Tonea Eugeniu, însă consideră mărimea prejudiciului moral pretins de avocatul succesorului părții vătămate în sumă de 200 000 lei unul exorbitant. Respectiv prima instanța întemeiat a admis parțial acțiunea civilă, formulată de avocatul succesorului părții vătămate privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei din contul inculpatului Tonea Eugeniu, considerând că această despăgubire corespunde suferințelor psihice suportate și poate aduce satisfacție echitabilă succesorului părții vătămate. Totodată, instanța de apel coroborând situația de fapt cu prevederile art. 227 – 229 Cod de procedură penală a statuat că, prima instanță întemeiat a conchis ca cheltuielile de judecată în sumă de 18 164 lei pentru efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală dată urmează a fi recuperate integral din contul inculpatului Tonea Eugeniu în contul statului.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Lepădatu Tatiana în numele inculpatului Tonea Eugeniu, invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură penală, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de către inculpat, invocând argumente similare celor indicate anterior în apel, descrise în pct. 3.1 al prezentei decizie.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință asupra recursului declarat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia ca vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. Conform prevederilor Legii nr. 246 din 31.07.2023 în vigoare din 01 septembrie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), art. XI alin. (3), recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție 8 până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Totodată, din textul legii menționate, rezultă că procedura de examinare a admisibilității recursurilor depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data în vigoare a acestei Legi, urmează să fie efectuată conform noilor modificări introduse în prevederile Codului de procedură penală, în vigoare din 01 septembrie 2023. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023) și a declarat recursul în termen la 12 mai 2023. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), instanța de recurs, examinând admisibilitatea recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în baza materialelor din dosar, este în drept să declare recursul inadmisibil în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Din conținutul recursului declarat se constată că, partea apărării invocă temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură penală, fără însă argumentarea, motivarea poziției abordate, acestea căpătând forma unor alegații declarative. Însă reieșind din esența criticilor invocate de către apărare, completul de judecată reține că acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de apreciere a probelor. Or, acesta face o proprie evaluare a materialului probator, prezentând versiunea potrivit căreia probele administrate de către instanțele de fond nu confirmă vinovăția inculpatului Tonea Eugeniu în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal. Sub acest aspect, instanța de recurs reiterează că, la etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor de fond. Din atare considerente, completul de judecată nu examinează criticele referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform infracțiunii încriminate. Completul de judecată menționează că aprecierea probelor de către instanțele de fond poate să fie recunoscută ca o eroare gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în cazul unor expuneri denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau neluarea în considerare a acestora. La caz, completul de judecată apreciază critic argumentele recurentului, deoarece acestea nu confirmă că soluția emisă de instanța de apel ar contravine aprecierilor expuse în motivarea acesteia. În acest sens completul de judecată atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, întemeiat ajungând la concluzia privind menținerea sentinței primei instanțe. Contrar argumentelor apărării prin care se invocă faptul, că instanța de apel a menținut sentința primei instanțe printr-o motivare superficială, fără a clarifica aspectele esențiale invocate în cererea de apel, completul de judecată conchide, că instanța de apel a examinat toate probele și sub toate aspectele, nu a dat prioritate celor în favoarea condamnării inculpatului Tonea Eugeniu, așa cum susține apărarea, însă le-a analizat în ansamblul lor prin coroborare, just ajungând la concluzia că ele sunt suficiente pentru a fundamenta o acuzație penală în privința inculpatului. Subsidiar, apărarea consideră că instanța de apel a adoptat o soluție insuficient motivată, însă completul de judecată relevă că nu s-a stabilit presupusa eroare de drept 9 invocată de către recurent, or din conținutul deciziei recurate rezultă în mod clar raționamentele care au fundamentat soluția instanței de apel prin care a fost menținută sentința primei instanțe privind condamnarea inculpatului Tonea Eugeniu, în baza art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal la pedeapsă cu închisoare. Cu referire la temeiul de casare prevăzut la art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, completul de judecată amintește, că potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Astfel, temeiul pentru recursul precum că, „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Reieșind din materialele cauzei se atestă că, prima instanță l-a recunoscut vinovat pe Tonea Eugeniu de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, după semnele calificative – ” omor intenționat, adică omorul unei persoane, săvârșit cu deosebită cruzime”, soluție care a fost menținută și de către instanța de apel. La examinarea cauzei, instanța de apel a conchis, că prima instanță analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect a stabilit situația de fapt și just a constatat că infracțiunea săvârșită de către inculpatul Tonea Eugeniu întrunește toate semnele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal. Completul de judecată, analizând materialele cauzei în raport cu argumentele invocate de către recurent, conchide că instanța de apel, menținând soluția primei instanțe, la judecarea apelurilor declarate, a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală, și în mod întemeiat a ajuns la concluzia corectitudinii încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Tonea Eugeniu. Astfel, corect a conchis că în acțiunile inculpatului sunt prezente toate elementele constitutive ale infracțiunii încriminate, motivându-și temeinic soluția în acest sens, așa cum este indicat în decizia instanței de apel (pct. 7.6 -7.9 din decizie), soluție pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, deoarece soluția instanței de apel este pe deplin conformă circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, precum și practicii judiciare constante. Respectiv, instanța de recurs nu consideră ca fiind necesar de a motiva diferit răspunsul la aceleași argumente invocate în apel de către avocatul Moraru Svetlana în numele inculpatului Tonea Eugeniu în contextul oferirii răspunsurilor plauzibile și desfășurate de către instanța de apel. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (a se vedea, în special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999; Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997). Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza Van de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v. Franța, nr. 38748/97 din 9 martie 1999). Din considerentele enunțate, completul de judecată conchide că, în speță nu a fost constatată existența erorii de drept prevăzută la art.427 alin.(1), pct.8) Cod de procedură 10 penală. În acest context, completul de judecată atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului declarat de către avocatul Lepădatu Tatiana în numele inculpatului Tonea Eugeniu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2023, în cauza penală în privința lui Tonea Eugeniu xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Președinte Țurcan Anatolie Judecători Eremciuc Ghenadie Daguța Sergiu 11