1ra-1321/2022 — art. 326 alin.2 lit. d, 326 alin.2 lit. d, 326 alin.2 lit. d CP

1ra-1321/2022 — art. 326 alin.2 lit. d, 326 alin.2 lit. d, 326 alin.2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.1ra-1321/2022

1-18002580-01-1ra-25082022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

17 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte – Țurcan Anatolie,

Judecători – Daguța Sergiu, Talpă Boris, Eremciuc Ghenadie, Malanciuc Ion,

a judecat recursurile declarate de către procurorul în Procuratura UTA

Găgăuzia oficiul Central, Gheorghieva Feodora și de către avocatul Dumitran Ignat

în numele inculpatei Albina Svetlana, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Comrat din 17 mai 2022, în cauza penală privind-o pe

Albina Svetlana xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 13.06.2018 – 23.06.2021;

Instanța de apel: 16.07.2021 – 17.05.2022;

Instanța de recurs: 25.08.2022 – 17.10.2023.

a c o n s t a t a t:

Svetlana a fost recunoscută vinovată și condamnată:

- în baza art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal (episodul din perioadă 21.02.2018 -

05.03.2018), la amendă în mărime de 3100 unități convenționale;

- în baza art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal (episodul din perioada 13.03.2018 -

15.03.2018), la amendă în mărime de 3100 unități convenționale;

- în baza art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal (episodul din perioada 21.03.2018 -

02.04.2018), la amendă în mărime de 3100 unități convenționale.

În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit pedeapsa definitivă inculpatei sub formă

de amendă în mărime de 3 500 unități convenționale, echivalentul a 175 000 lei.

A fost dispusă încasarea de la Albina Svetlana în beneficiul Direcției Generale

Teritoriale „Sud” din cadrul Centrului Național Anticorupție a compensație pentru

prejudiciul material cauzat prin infracțiune în mărime de 320 lei.

Cheltuielile judiciare în mărime de 1 116 lei au fost trecute în bugetul de stat.

1

în timp ce activa ca soră medicală în Centrul de Sănătate din orașul Ceadâr-Lunga,

susținând că are influență asupra funcționarilor din această instituție, și anume

asupra medicilor care constată starea de sănătate a șoferilor de vehicule, aflându-se

în orașul Ceadâr-Lunga, acționând împreună cu persoane neidentificate, a pretins și

a primit în primăvara anului 2017 de la Calpacci Maxim o sumă de 300 lei, fără

achitarea acestor servicii la casieria acestei instituții, pentru rezolvarea eliberării

certificatelor medicale necesare pentru prelungirea autorizației cu dreptul de

transport rutier de persoane.

Tot ea, începând cu 21 februarie 2018, acționând în aceleași interese, știind că

Calpacci Maxim are nevoie de un certificat medical pentru activitatea ulterioară ca

șofer de taxi, afirmând ulterior că are influență asupra persoanelor publice din

Centrul de Sănătate din orașul Ceadâr-Lunga, personal, a pretins pentru primirea

banilor, pentru sine și pentru alții, pentru a-i face să îndeplinească acțiuni care fac

parte din atribuțiile lor oficiale, adică să efectueze acțiuni în îndeplinirea obligațiilor

lor oficiale, în scopul prelungirii autorizației cu dreptul de a transporta pasageri în

calitate de șofer de taxi.

Tot ea, la 05 martie 2018, acționând în aceleași scopuri, aflându-se în biroul

de serviciu nr. 423, amplasat în incinta Centrului de Sănătate mun. Ceadâr-Lunga, a

primit de la Calpacci Maxim o sumă de bani în mărime de 200 de lei, urmate de

influența promisă, cu eliberarea certificatelor medicale necesare.

Acțiunile inculpatei Albina Svetlana, au fost încadrate în baza art.326 alin.(2)

lit. d) Cod penal, după semne constitutive - traficul de influență, adică pretinderea,

acceptarea sau primirea, personal, de bani, pentru sine și pentru o altă persoană, de

către o persoană care are influență sau care susține că are influență asupra unei

persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească unei acțiuni în exercitarea funcției

sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, urmate de influența

promisă și obținerea rezultatului urmărit.

Tot ea, activând în funcția de soră medicală la Centrul de Sănătate din

municipiul Ceadâr-Lunga, susținând că are influență asupra persoanelor publice din

această instituție, și anume asupra medicilor, care constată starea de sănătate a

șoferilor de vehicule aflându-se în mun. Ceadâr-Lunga, începând cu 13 martie 2018,

a pretins personal la primire de la Filev Ivan a mijloacelor bănești necuvenite în

mărime de 500-550 lei, pentru a decide în beneficiul ultimului eliberarea

certificatelor medicale necesare, pentru admiterea acestuia la examenele de

calificare pentru obținerea dreptului de a conduce vehicule de categoria „D, E”.

Tot ea, la 15 martie 2018, acționând în aceleași scopuri, aflându-se în biroul

de serviciu nr.423, amplasat în incinta Centrului de Sănătate mun. Ceadâr-Lunga a

primit de la Filev Ivan o sumă de bani în mărime de 120 de lei, urmate de influența

promisă, cu eliberarea certificatelor medicale necesare.

Acțiunile inculpatei Albina Svetlana, au fost încadrate în baza art.326 alin.(2)

lit. d) Cod penal, după semne constitutive - traficul de influență, adică pretinderea,

acceptarea sau primirea, personal, de bani, pentru sine și pentru o altă persoană, de

către o persoană care are influență sau care susține că are influență asupra unei

persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească unei acțiuni în exercitarea funcției

sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, urmate de influența

promisă și obținerea rezultatului urmărit.

2

Tot ea, activând în funcția de soră medicală la Centrul de Sănătate din

municipiul Ceadâr-Lunga, susținând că are influență asupra persoanelor publice din

această instituție, și anume asupra medicilor, care constată starea de sănătate a

șoferilor de vehicule aflându-se în mun. Ceadâr-Lunga, începând cu 21 martie 2018,

a pretins personal la primire de la Hasta Grigori a mijloacelor bănești necuvenite în

mărime de 500-550 lei, pentru a decide în beneficiul ultimului eliberarea

certificatelor medicale necesare, pentru admiterea acestuia la examenele de

calificare pentru obținerea dreptului de a conduce vehicule de categoria „A, B, C”.

Tot ea, la 02 aprilie 2018, acționând în aceleași scopuri, aflându-se în biroul

de serviciu nr.423, amplasat în incinta Centrului de Sănătate mun. Ceadâr-Lunga a

primit de la Hasta Grigori o sumă de bani în mărime de 120 de lei, urmate de

influența promisă cu eliberarea certificatelor medicale necesare.

Acțiunile inculpatei Albina Svetlana, au fost încadrate în baza art.326 alin.(2)

lit. d) Cod penal, după semne constitutive - traficul de influență, adică pretinderea,

acceptarea sau primirea, personal, de bani, pentru sine și pentru o altă persoană, de

către o persoană care are influență sau care susține că are influență asupra unei

persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească unei acțiuni în exercitarea funcției

sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, urmate de influența

promisă și obținerea rezultatului urmărit.

acesteia, în partea nestabilirii pedepsei complementare, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, prin care potrivit art.65 Cod

penal să-i fie stabilită pedeapsa complementară inculpatei Albina Svetlana sub

forma privării de dreptul de a ocupa funcția de soră medicală utilizată la comiterea

infracțiunii pe un termen de 5 ani.

În motivarea apelului a invocat că, prima instanță la stabilirea pedepsei, nu a

ținut cont de faptul că Albina Svetlana a săvârșit toate trei infracțiuni, folosindu-se

de funcția pe care o deținea de soră medicală, discreditând astfel profesia și reputația

instituției medicale. Inculpata Albina Svetlana nu numai că a săvârșit infracțiunile

în interes personal, dar prin acțiunile sale ilegale, a contribuie la comiterea unor acte

de corupție, adică luare de mită și corupție a funcționarilor.

Prin urmare, a susținut acuzarea că inculpatei în conformitate cu art.65 Cod

penal, prima instanță urma să-i stabilească pedeapsa complementară sub formă de

privare de dreptul de a exercita activitate de natura aceleia de care s-a folosit la

săvârșirea infracțiunilor, în speță, funcția de soră medicală.

3.1. Avocatul Dumitran Ignat în numele inculpatei Albina Svetlana, a

contestat sentința cu apel, prin care a solicitat casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie încetat procesul penal în privința

inculpatei în baza art.art.326 alin.(2) lit. d), 326 alin.(2) lit. d), 326 alin.(2) lit. d)

Cod penal. Să fie recunoscută vinovată Albina Svetlana în baza art.315 Cod

Contravențional, și în legătură cu expirarea termenului de tragere la răspundere, să

fie eliberată de pedeapsă.

În motivarea apelului a indicat că, instanța de judecată nu a apreciat

corespunzător probele administrate, pe care este bazată învinuirea. În acțiunile

inculpatei lipsește componența infracțiunii prevăzute de art.326 Cod penal, întrucât

în învinuire nu i se încadrează faptul, precum că Albina Svetlana are influență

3

asupra comisiei medicale, care emite aviz, fără de care persoana nu poate fi admisă

la examene. De asemenea, medicii îndeplinesc atribuții profesionale și nu pot fi

subiecți ai componenței infracțiunii prevăzute de art.326 Cod penal și respectiv,

acțiunile inculpatei nu pot fi calificate în baza art.326 Cod penal, deoarece medicii

nu sunt persoane publice.

Prin urmare, partea apărării consideră că, acțiunile inculpatei nu cad sub

incidența unei fapte penale, ci cad sub incidența art.315 Cod Contravențional și

anume, primirea unei remunerații ilegale, pentru faptul că a ajutat să treacă mai

repede examenul medical, a primit o recompensă.

Totodată, partea apărării a precizat că în speță, inculpata nu a exprimat careva

solicitări insistente, în privința obiectului remunerației ilegale de la Calpacci Maxim,

Hasta Grigori și Filev Ivan, or, potrivit declarațiilor date de către ultimii, rezultă că

anume aceștia au provocat-o la primirea unor remunerării ilegale.

au fost respinse apelurile ca nefondate, cu menținerea sentinței primei instanțe.

4.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că, prima

instanță cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma

admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității raportată la

declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă

situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatei Albina Svetlana

încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art.326 alin.(2) lit. b) Cod penal,

traficul de influență, adică pretinderea, acceptarea sau primirea, personal, de bani,

pentru sine și pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență sau care

susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească

unei acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau

nu săvârșite, urmate de influența promisă și obținerea rezultatului urmărit.

Instanța de apel a constatat cu certitudine că, în cadrul cercetării judecătorești,

vina inculpatei Albina Svetlana în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.326

alin.(2) lit. b) Cod penal, a fost dovedită prin cumulul de probe administrate care

coroborează între ele și demonstrează incontestabil vina inculpatei în săvârșirea

infracțiunilor incriminate și anume prin următoarele probe: procesul-verbal de

primire a plângerii lui Calpacci Maxim din 23.02.2018 (f.d.5-6, vol. I); procesul-

verbal de verificare a mijloacelor bănești din 28.02.2018 (f.d.46-49, vol. I); procesul-

verbal de primire - predare a mijloacelor bănești din data de 28.02.2018, conform

căruia ofițerul de urmărire penală a transmis lui Calpacci Maxim mijloace bănești în

mărime de 450 lei (f.d.50, 51, vol. I); procesul-verbal de verificare a mijloacelor

bănești din 05.03.2018 (f.d.52-57 vol. I); procesul-verbal de primire - predare a

mijloacelor bănești din 05.03.2018, conform căruia ofițerul de urmărire penală a

transmis lui Calpacci Maxim mijloace bănești în mărime de 200 lei (f.d.58-59, vol.

I); ordonanța din 05.03.2018, privind recunoașterea probelor delicte și anexare a

mijloacelor bănești în mărime de 200 lei la materialele cauzei penale (f.d.60, vol. I);

ordonanța din 06.04.2018, privind recunoașterea probelor delicte și anexare a unui

suport de informații la materialele dosarului penal, trei CD-uri cuprinzând negocieri

între Calpacci Maxim și Albina Svetlana (f.d.81, vol. I); stenograma negocierilor

între Albina Svetlana și Hasta Grigori din 21.03.2018 (f.d.163-171, vol. I); procesul-

verbal de primire a plângerii de la Filev Ivan din 14.03.2018 (f.d.187 vol. I); copia

4

autentificată a permisului de conducere al cet. Filev Ivan (f.d.188, vol. I); ordonanța

privind controlul asupra transferului mijloacelor bănești sau altor bunuri materiale

estorcate din 15.03.2018 (f.d.205, vol. I); procesul-verbal de verificare a mijloacelor

bănești din 15.03.2018 (f.d.206-214 vol. I); procesul-verbal de predare-primire a

mijloacelor bănești din 15.03.2018, conform căruia ofițerul de urmărire penală i-a

predat lui Filev Ivan mijloace bănești în sumă de 350 lei (f.d.215-216, vol. I);

ordonanța ofițerului de urmărire penală din 15.03.2018 privind recunoașterea

corpurilor delicte și anexare la materialele dosarului penal a mijloacelor bănești în

mărime de 120 lei (f.d.217, vol. I); stenograma negocierilor care au avut loc între

Filev Ivan și Albina Svetlana, precum și cu persoane neidentificate din 15.03.2018

(f.d.232-240, vol. I); procesul-verbal de ascultare și consemnare a negocierilor,

certificarea acestora din 06.04.2018 pe dosarul penal nr. 2018970236 (f.d.241-242,

vol. I); ordonanța ofițerului de urmărire penală din 06.04.2018 privind recunoașterea

corpurilor delicte și anexarea la materialele cauzei penale a unui suport de informații,

un CD cuprinzând negocieri între Filev Ivan și Albina Svetlana (f.d.243 vol. I);

procesul-verbal de ridicare din 21.03.2018 (f.d.7, vol. II); procesul-verbal de

examinare a obiectului CD-ului „Omega” din 21.03.2018 (f.d.9, vol. II); stenograma

negocierilor care au avut loc între Albina Svetlana și Hasta Grigori din 21.03.2018

(f.d.10-11, vol. II); ordonanța din 21.03.2018 privind recunoașterea corpurilor

delicte și anexarea la materialele dosarului penal a unui suport de informații, un CD

cuprinzând negocieri între Hasta Grigori și Albina Svetlana (f.d.12, vol. II);

procesul-verbal de examinare a obiectului din 22.03.2018 (f.d.13, vol. II); ordonanța

din 22.03.2018 privind recunoașterea ca probă materială și anexarea la materialele

dosarului penal a unei foi de hârtie, care reflectă următorul conținut: „Fotocopie a

pașaportului; fotocopie a permisului de conducere; 3 Fotografii; livret militar”, foaia

indicată că Hasta Grigori a primit de la Albina Svetlana (f.d.14, vol. II); procesul-

verbal de primire-predare a echipamentelor speciale de înregistrare audio și video

din 02.04.2018 (f.d.23-24, 25, vol. II); procesul-verbal de ascultare și înregistrare a

convorbirilor și imaginilor folosind mijloace tehnice din 06.04.2018 (f.d.251-26, vol.

II); stenograma negocierilor care au avut loc între Hasta Grigori și Albina Svetlana,

din 02.04.2018 (f.d.27-33 vol. II); ordonanța din 06.04.2018 privind recunoașterea

ca corp delict și anexare la materialele dosarului penal a suportului de informații de

pe discul DVD-R „Freestyle”, care conține o înregistrare a convorbirilor și

imaginilor din 02.04.2018, care au avut loc între Hasta Grigori și Albina Svetlana

(f.d.34 vol. II); ordonanța privind controlul asupra transmiterii a mijloacelor bănești

sau altor bunuri materiale estorcate din 22.03.2018 (f.d.38, vol. II); procesul-verbal

privind verificarea mijloacelor bănești din 02.04.2018 (f.d.39-48, vol. II); procesul-

verbal de predare-primire a mijloacelor bănești din 02.04.2018 (f.d.49-50, vol. II);

ordonanța din 27.03.2018 privind efectuarea percheziției personale a lui Albina

Svetlana în vederea depistării și ridicării mijloacelor bănești în sumă de 200 lei

primite de la Calpacci Maxim (f.d.106-111, vol. II); procesul-verbal de efectuare a

percheziției personale din 02.04.2018, efectuate în privința lui Albina Svetlana, în

cadrul căreia au fost găsite și ridicate mijloace bănești în mărime de 130 lei, primite

la 02.04.2018 de la Hasta Grigori (f.d.112-113, vol. II); procesul-verbal cu privire la

percheziție din 02.04.2018, efectuată în biroul de serviciu nr.423, amplasat în CS

din mun. Ceadâr-Lunga, în care își desfășoară activitatea Albina Svetlana în cadrul

5

căreia a fost ridicat telefonul mobil „Nokia” acesta aparținând Albina Svetlana

(f.d.145-146, vol. II); procesul-verbal de examinare a obiectului din 11.04.2018, al

cărui obiect sunt mijloace bănești în mărime de 130 lei, ridicate în cadrul percheziției

personale a lui Albina Svetlana efectuată la 02.04.2018, primite de către aceasta de

la Hasta Grigori, sub controlul CNA (f.d.223-225, vol. II); ordonanța din 11.04.2018

privind recunoașterea ca corpuri delicte și anexare la materialele cauzei penale a

mijloacelor bănești în mărime de 130 lei, ridicate în cadrul percheziției personale la

Albina Svetlana efectuată la 02.04.2018, primite de către aceasta de la Hasta Grigori,

sub controlul CNA (f.d.227 vol. II); extrasul din cartea de ordine al CS din mun.

Ceadâr-Lunga conform căruia, din 15.08.1991, Albina Svetlana a fost angajată în

calitate de soră medicală la policlinică (f.d.245-247, vol. II); ordonanța din

02.04.2018 privind ridicarea registrelor de frecvență a medicilor din Spitalul Raional

Ceadâr-Lunga și Centrul de Sănătate din mun. Ceadâr-Lunga, listelor de programare

pentru primire la medicilor de familie în perioada 23.04.2018 - 02.04.2018 din

05.04.2018 (f.d.1, vol. III); procesul-verbal de examinare a registrelor de frecvență

a medicilor la Spitalul raional din Ceadâr-Lunga și Centrul de Sănătate din mun.

Ceadâr-Lunga, listele de programare pentru primire la medicilor de familie din

02.04.2018 (f.d.2 vol. III); copiile autentificate de pe registrele de frecvență a

medicilor la Spitalul raional din Ceadâr-Lunga și Centrul de Sănătate din mun.

Ceadâr-Lunga, listele de programare pentru primire la medicilor de familie (f.d.3-

250, vol. III); copiile autentificate de pe registrele de frecvență a medicilor la Spitalul

raional din Ceadâr-Lunga și Centrul de Sănătate din mun. Ceadâr-Lunga, listele de

programare pentru primire la medicilor de familie (f.d.1-56, vol. IV); ordonanța

privind efectuarea ridicării din 15.03.2018 de la Filev Ivan a certificatului medical

primit de către acesta în Centrul de Sănătate din mun. Ceadâr - Lunga la data

15.03.2018 (f.d.134, vol. IV); procesul-verbal de ridicare din 15.03.2018 a

certificatul medical primit de la Centrul de Sănătate din mun. Ceadâr - Lunga

(f.d.135, vol. IV); copia cecului în sumă de 218 lei achitați pentru prestarea

serviciilor medicale de către CS din mun. Ceadâr-Lunga din 15.03.2018 (f.d.136 vol.

IV); ordonanța privind efectuarea ridicării din 19.03.2018 a certificatului medical

primit de către Calpacci Maxim în Centrul de Sănătate din mun. Ceadâr - Lunga la

15.03.2018 (f.d.139, vol. IV); procesul-verbal de ridicare din 19.03.2018 a

certificatul medical (f.d.140, vol. IV); ordonanța privind efectuarea ridicării din

07.03.2018 a actelor medicale (f.d.143 vol. IV); procesul-verbal de ridicare din

07.03.2018, a ridicat de la Calpacci Maxim actele medicale primite de către acesta

în Centrul de Sănătate din mun. Ceadâr – Lunga (f.d.144-153, vol. IV); ordonanța

privind efectuarea ridicării din 02.04.2018 a actelor medicale (f.d.154, vol. IV);

ordonanța privind efectuarea ridicării din 16.05.2018 a certificatelor medicale în

original eliberate lui Hasta Grigori la 02.04.2018, pentru admiterea la cursurile la

școala de șoferi (f.d.167, vol. IV); procesul-verbal de ridicare din 16.05.2018

(f.d.168, vol. IV); ordonanța privind recunoașterea în calitate de corpuri delicte și

anexarea la materialele dosarului din 20.04.2018 a unui CD disc care conține o

înregistrare a convorbirilor telefonice ale Albina Svetlana în perioada între

23.02.2018 – 02.02.2018 (f.d.186, vol. IV).

La demersul părții apărării au fost cercetate prin vizionare următoarele probe:

stenograma (f.d.134-147, vol. IV); declarațiile martorului Filev Ivan (f.d.92-94, vol.

6

V); declarațiile date citirii ale martorilor Varban Zinaida (f.d.98, vol. V); Calpacci

Maxim (f.d.100-102, vol. V); Hasta Grigori (f.d.105-108, vol. IV).

Prin urmare, instanța de apel a conchis că, argumentele invocate de către

partea apărării la caz nu își găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze

penale, motiv pentru care a fost reținut faptul că, în cadrul ședinței de judecată au

fost prezentate suficiente probe pertinente, concludente, veridice și utile, care

demonstrează pe deplin vinovăția inculpatei Albina Svetlana în săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal.

Instanța de apel, acordând eficiență prevederilor art.52 și art.113 Cod penal, a

reținut că, obiectul direct al infracțiunii prevăzute de art.326 Cod penal, formează

relații sociale care asigură activitatea normală a autorităților publice, întreprinderilor

de stat, instituțiilor și organizațiilor, precum și interesele funcției publice.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.326 Cod penal, include

următoarele caracteristici: acțiunea principală: a) acceptarea de bani, titluri de

valoare, alte bunuri sau avantaje; b) extorcare de bani, titluri de valoare, alte bunuri

sau avantaje; c) consimțământul de a accepta servicii, bunuri sau avantaje. Condiții:

a) existența unei influențe asupra funcționarului de către făptuitor sau afirmarea

existenței unei astfel de influențe; b) acceptarea, extorcarea și consimțământul

pentru acceptarea recompensei este un ultimatum, adică executarea sau neexecutarea

de către un funcționar a unor acțiuni din competența sa este supusă

comportamentului făptuitorului; c) acțiunile făptuitorului trebuie să preceadă în timp

îndeplinirea de către funcționar a acțiunilor din competenta sa, sau cel puțin să o

însoțească. Mijloace de comitere a infracțiunii: bani: titluri de valoare; alte bunuri;

alte avantaje și servicii. Alte împrejurări: săvârșirea acțiunilor de mai sus personal

sau printr-un intermediar, pentru sine sau pentru o altă persoană.

Astfel, pentru calificarea faptei ca traficul de influență, nu este important dacă

făptuitorul a indicat funcționarul concret către care s-ar adresa sau nu.

Acceptarea, extorcarea și consimțământul pentru acceptarea remunerației este

un ultimatum, adică executarea sau neexecutarea de către un funcționar a unor

acțiuni din competența sa este pusă sub condiția comportamentului făptuitorului.

Astfel, pentru calificarea faptei conform art.326 Cod penal, este necesar de

stabilit trei împrejurări: să constate că organul de stat, întreprinderea de stat, instituția

sau organizația în care lucrează persoana publică, asupra căreia, potrivit

făptuitorului, are influență, este competentă în soluționarea problemei necesare;

executarea sau neexecutarea acestor acțiuni face parte din atribuțiile oficiale ale

persoanei publice în cauză; executarea sau neexecutarea de către un funcționar a

unor acțiuni din competența sa este un ultimatum, adică este pus sub condiția

acceptării, extorcării sau consimțământul de a accepta recompense de către făptuitor.

Acțiunile făptuitorului trebuie să preceadă în timp îndeplinirea de către

persoana publică a acțiunilor din competența sa, sau cel puțin să o însoțească.

Această condiție decurge din însăși prevederile acestui articol, potrivit cărora

scopul obținerii de beneficii din influență este dorința de a induce un funcționar să

îndeplinească sau nu acțiuni care fac parte din atribuțiile sale oficiale. Prin urmare,

acțiunile făptuitorului trebuie să preceadă în timp comportamentul așteptat al

funcționarului.

7

Infracțiunea specificată la art.326 Cod penal este o infracțiune formală și se

consideră consumată din momentul în care se realizează una dintre acțiunile care

constituie latura obiectivă a traficului de influență. Pentru calificare, nu contează

dacă acțiunile așteptate din partea funcționarului au fost efectiv efectuate sau nu.

Instanța de apel a evidențiat că, latura subiectivă a infracțiunii specificate la

art.326 Cod penal se caracterizează prin intenția directă.

Scopul infracțiunii prevăzute la art.326 Cod penal fiind unul special, de a

induce persoana publică să execute sau să nu execute acțiuni care fac parte din

îndatoririle sale oficiale.

Subiectul infracțiunii specificate este persoana fizică responsabilă care, în

momentul comiterii faptei, a atins vârsta de 16 ani.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că, în speță, s-a constatat cu

certitudine în baza materialelor dosarului penal că în acțiunile inculpatei sunt

întrunite elementele infracțiunii de trafic de influență, inculpata a comis infracțiunea

prevăzută de art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal, adică pretinderea, acceptarea sau

primirea, personal, de bani, pentru sine și pentru o altă persoană, de către o persoană

care are influență sau care susține că are influență asupra unei persoane publice,

pentru a-l face să îndeplinească unei acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent

dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, urmate de influența promisă și

obținerea rezultatului urmărit.

Referitor la argumentele despre nevinovăția inculpatei, instanța de apel a

conchis că, acestea sunt declarative și neprobate, or, în lipsa unor dovezi în

susținerea poziției inculpatei, achitarea acesteia nu poate avea loc, iar poziția

acuzatorului de stat este legală în fond, bazată pe probe pertinente, concludente și

utile, acestea neputând fi anulate pe motive formale invocate de către inculpată.

Instanța de apel a menționat că, toate probele prezentate de acuzatorul de stat

au fost analizate și examinate minuțios în ședința de judecată, cu respectarea

principiului apărării și contradictorialității. Iar, în conformitate cu prevederile art.

101 Cod de procedură penală, apreciind fiecare probă din punct de vedere al

pertinenței, concludenții utilității și veridicității ei, din punct de vedere al coroborării

lor, instanța de apel a dedus existența intenției în săvârșirea acțiunilor infracționale

și vinovăția inculpatei în săvârșirea faptelor imputate.

Cu referire la declarațiile inculpatei date în cadrul urmării penale pe care le-a

susținut în prima instanță și cea de apel, instanța de apel a conchis că, acestea nu

corespund adevărului, și sunt date de către inculpată în scopul de a se eschiva de la

răspunderea penală pentru faptele săvârșite, deoarece ele se combat de întreaga

totalitate de probe analizată supra, și apreciate prin prisma prevederilor art.101 Cod

procedură penală și care integral demonstrează vina inculpatei în săvârșirea

infracțiunilor imputate.

Instanța de apel a constatat că, împrejurările menționate în partea descriptivă

a sentinței contestate, relevă în mod concludent că prima instanță întemeiat a

constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată

inculpatei, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar,

inclusiv declarațiile martorilor, precum și a probelor scrise acumulate la faza

urmăririi penale, toate fiind apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1)

8

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității,

veridicității și coroborării lor, instanța de fond indicând argumentat și detaliat

motivele pentru care a respins versiunile și dovezile apărării, pronunțând-u-se

argumentat asupra tuturor motivelor invocate de către participanții la proces, probele

administrate pe caz demonstrând cu concludență prezența în acțiunile inculpatei a

elementelor infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal.

A mai relevat că, potrivit stenogramelor negocierilor dintre Calpacci Maxim

și Svetlana Albina care au avut loc la 27 februarie 2018 și 28 februarie 2018 (f.d.32-

34, f.d.41-42, vol. I), Filev Ivan și Albina Svetlana care a avut loc la 15 martie 2018

(f.d.232-240, vol. I) și Hasta Grigori și Albina Svetlana care a avut loc la 21 martie

2018 (f.d.10-11, vol. II), reflectă comportamentul inculpatei, care a pretins că

primește și a acceptat să primească personal mijloace bănești pentru sine și pentru o

altă persoană, susținând că are influență asupra persoanelor publice - medici ai

Centrului de Sănătate din mun. Ceadâr-Lunga, care sunt membri ai comisiei

medicale pentru eliberarea avizului cu privire la obținerea permisului de conducere,

pentru a-i determina să efectueze acțiuni în îndeplinirea atribuțiilor lor oficiale, în

special în privința medicului de familie și medicului psihiatru, să elibereze actele

necesare lui Calpacci Maxim, Filev Ivan și Hasta Grigori în lipsă, iar în privința altor

specialiști, să-i primească pe Calpacci Maxim, Filev Ivan și Hasta Grigori la o

examinare fără rând, indiferent de programul de lucru stabilit în aceste scopuri.

Instanța de apel a concluzionat că, concluzia primei instanțe este întemeiată,

precum că probele administrate în cadrul urmăririi penale confirmă faptul că din

partea inculpatei Albina Svetlana a avut loc pretinderea de primire a avantajelor

materiale de la Calpacci Maxim, Filev Ivan și Hasta Grigori, întrucât, necătând la

costul stabilit pentru trecerea comisiei medicale, a cărui plată trebuie efectuată la

casieria instituției medicale, conform negocierilor dintre inculpata Albina Svetlana

și Calpacci Maxim, Filev Ivan, Hasta Grigori, inculpata le-a numit cu totul alt preț,

inclusiv numit, și a acceptat ulterior suma pentru serviciile prestate de aceasta,

neincluse în atribuțiile sale oficiale directe.

De asemenea, instanța de apel a conchis că instanța de fond în mod întemeiat

nu a luat în considerație probele prezentate de partea apărării, și anume înregistrările

negocierilor care au avut loc între persoanele implicate în cauză în calitate de

martori, Filev Ivan și Hasta Grigori, întrucât acestea nu îndeplinesc cerințele stabilite

de legislația procesual penală pentru procesul de obținere, păstrare și prezentare a

probelor. Probele menționate au fost obținute cu încălcarea cerințelor imperative

prevăzute la art.93 alin.(4) Cod de procedură penală, care prevede că datele de fapt

obținute prin activitatea specială de investigații pot fi admise ca probe numai în

cazurile în care ele au fost administrate și verificate prin intermediul mijloacelor

prevăzute la alin.(2), în conformitate cu prevederile legii procesuale, cu respectarea

drepturilor și libertăților persoanei sau cu restricția unor drepturi și libertăți,

autorizată de către instanța de judecată.

Totodată, se menționează că, la examinarea cauzei atât de către instanța de

fond cât și de către instanța de apel, partea apărării nu a prezentat probe care să

confirme legalizarea acțiunilor apărării, la înregistrarea convorbirilor telefonice între

persoanele indicate: Filev Ivan și Hasta Grigori, adică autorizarea/recunoașterea ca

licită în modul prevăzut de lege, restricția unor drepturi și libertăți ale acestora, în

9

legătură cu ce lipsesc temeiuri pentru recunoașterea înregistrării convorbirilor

telefonice purtate între martori, ca probe admisibile în cauză.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că, declarațiile inculpatei cu privire la

nevinovăția sa sunt neveridice și urmează a fi apreciate critic, deoarece sunt contrare

tuturor probelor acumulate, administrate și cercetate în ședința de judecată, acestea

urmărind un singur scop și anume evitarea de la răspunderea penală pentru fapta

săvârșită. Or, aceste declarații nu corespund și se combat în totalitate cu declarațiile

martorilor Calpacci Maxim, Filev Ivan și Hasta Grigori.

Referitor la argumentele părții apărării precum că prima instanță nu a indicat

cu exactitate ce cuvinte rostite de Albina Sveltana martorilor Calpacci Maxim, Filev

Ivan și Hasta Grigori, confirmă faptul că aceasta are influență asupra medicilor din

cadrul Centrului de Sănătate din mun. Ceadâr-Lunga, instanța de apel îl consideră

ca fiind neîntemeiat, întrucât, vinovăția inculpatei este confirmată prin ansamblul

probelor prezentate de către partea acuzării și cercetate atât de instanța de fond, cât

și de instanța de apel.

Argumentul părții apărării potrivit cărora medicii își îndeplinesc atribuțiile

profesionale nu pot fi subiecții componenței infracțiunii, prevăzute de art.326 Cod

penal și, respectiv, acțiunile inculpatei nu pot fi calificate în baza art.326 Cod penal,

fiindcă medicii nu sunt persoane publice, instanța de apel l-a apreciat ca fiind

neîntemeiat, întrucât subiectul infracțiunii, prevăzute de art.326 Cod penal este

recunoscută persoana fizică responsabilă care a atins vârsta de 16 ani.

Cu referire la argumentul avocatului privind emiterea unei sentințe de

achitare, instanța de apel l-a apreciat ca fiind neîntemeiat și care contravine

circumstanțelor faptice stabilite în ședința de judecată, considerându-l drept o

versiune de apărare, care contravine probelor acumulate la dosar, cercetate și

administrate în ședința de judecată.

Prin urmare, acordând eficiență prevederilor art.art.7, 16, 61, 75-78 Cod

penal, ținând cont de comportamentul inculpatei, de personalitatea inculpatei, că

anterior nu a fost condamnată, nu a recunoscut vinovăția în faptele incriminate, la

evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, se caracterizează pozitiv, instanța

de apel a concluzionat că pedeapsa cu amendă stabilită în privința inculpatei este

una echitabilă, care va atinge scopul de restabilire a echității sociale, de corectare a

inculpatei, precum și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Astfel, instanța de apel a considerat că instanța de fond ținând cont de

prevederile art.65 alin.(3) Cod penal în mod întemeiat a numit inculpatei pedeapsă

în baza art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal, pentru fiecare episoade, fără privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, întrucât

aplicarea pedepsei complementare nu este obligatoriu.

Așadar, instanța de apel a indicat că pedeapsa aplicată inculpatei pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal, sub formă de

amendă în mărime de 3 100 unități convenționale, pentru fiecare episod, fără

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate,

reieșind din circumstanțele cauzei corespunde criteriilor generale de individualizare

a pedepsei potrivit art.75 Cod penal și este proporțională cu caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii și va da posibilitate de corectare și de reeducare a

vinovatului, ținând cont și de prevederile art.61 Cod penal.

10

art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a acesteia,

în partea individualizării pedepsei aplicate inculpatei, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care potrivit art.65 Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa complementară

inculpatei Albina Svetlana sub forma privării de dreptul de a ocupa funcția de soră

medicală utilizată la comiterea infracțiunii pe un termen de 5 ani. În rest, să fie

menținută decizia contestată.

În argumentarea recursului acuzatorul de stat invocă că la caz, urmează a fi

luat în considerație faptul că inculpata Albina Svetlana a săvârșit toate trei

infracțiuni, folosindu-se de funcția pe care o deținea de soră medicală. Inculpata

Albina Svetlana nu numai că a săvârșit infracțiunile în interes personal, dar prin

acțiunile sale ilegale, a contribuie la comiterea unor acte de corupție, adică luare de

mită și corupție a funcționarilor.

Consideră partea acuzării că instanța de apel, în conformitate cu art.65 Cod

penal, urma să-i stabilească pedeapsa complementară sub formă de privare de

dreptul de a exercita activitate de natura aceleia de care s-a folosit la săvârșirea

infracțiunilor, în speță, funcția de soră medicală.

5.1. Avocatul Dumitran Ignat în numele inculpatei Albina Svetlana, în temeiul

art.427 alin.(1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței

de apel cu recurs ordinar, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei

penale în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului reiterează argumente invocate în cererea de apel.

Suplimentar, menționează că, instanțele de fond eronat au stabilit

circumstanțele de fapt și nu au supus analizei profunde declarațiilor martorilor,

stenogramelor, precum și materialelor audio și video.

În concluzie, recurentul menționează că, instanța de apel a adoptat o hotărâre

nemotivată, nu a răspuns la toate motivele importante invocate de partea apărării și

nu a înlăturat dubiile în probarea învinuirii.

motivelor invocate, completul de judecată consideră că acestea urmează a fi

respinse, cu menținerea hotărârii atacate, din considerentele ce urmează a fi expuse.

Conform prevederilor Legii nr.246 din 31.07.2023 în vigoare din 01

septembrie 2023, pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), art. XI alin.(3), recursurile

depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi

vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Totodată, din textul legii menționate, rezultă că procedura de judecare a

recursurilor depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data în vigoare a acestei

legi, urmează să fie efectuată conform noilor modificări introduse în prevederile

Codului de procedură penală, în vigoare din 01 septembrie 2023.

Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, (în

redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), judecând

recursul instanța de recurs este în drept să-l respingă, cu menținerea hotărârii atacate.

Reieșind din conținutul cererilor de recurs declarate, completul de judecată

atestă, că recurenții invocă temeiurile pentru casarea deciziei instanței de apel

11

prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 6), 8), 10) și 12) Cod de procedură penală (în

vigoare până la modificările introduse prin Legea nr.246 din 31.07.2023), care

stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; 8) nu au fost întrunite

elementele infracțiunii; 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale; și 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

6.1. Cu referire la recursul procurorului, completul de judecată reține că

recurentul invocă în calitate de temei pentru recurs prevederile art.427 alin.(1) pct.

10) Cod de procedură penală, susținând în acest sens că s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale și motivele în susținerea acestui temei

precum că nu există și nu au fost stabilite careva circumstanțe care ar micșora

esențial gravitatea faptei, ce ar permite de a concluziona că corectarea ei este posibilă

fătă executarea pedepsei complimentare, nu se va asigura atingerea scopului

pedepsei penale, nu pot fi acceptate, or, aceste motive au fost obiect de dispută atât

în cadrul primei instanțe cât și în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-au formulat

și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului

în sentința adoptată precum și în decizia atacată, pe care completul de judecată le

însușește, ca corecte, ce este și conform practicii CEDO, hotărârea Albert vs

România din 16.02.2010.

Astfel, completul de judecată mai indică că, susține argumentele instanței de

apel precum că - prima instanță corect a conchis posibilitatea corijării inculpatei fără

a aplica careva pedepse complimentare, or, reieșind din circumstanțele cauzei

corespunde criteriilor generale de individualizare a pedepsei potrivit art.75 Cod

penal și este proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii și va

da posibilitate de corectare și de reeducare a vinovatului, ținând cont și de

prevederile art.61 Cod penal.

La acest aspect se mai reține că, prin sintagma „poate” din textul alin.(3) art.65

Cod penal, aplicarea acestei norme nu trebuie înțeleasă ca o obligație față de instanța

de judecată, alin.(3) stipulează că, privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau

de a exercita o anumită activitate poate fi aplicată ca pedeapsă complementară și în

cazurile când nu este prevăzută în calitate de pedeapsă pentru infracțiunile din Partea

specială a prezentului cod, dacă, ținând cont de caracterul infracțiunii săvârșite de

cel vinovat în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în timpul exercitării unei

anumite activități, instanța de judecată va considera imposibilă păstrarea de către

acesta a dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate.

Instanța de judecată, în persoana judecătorului, conform art.art.101, 384 Cod

de procedură penală, adoptă soluția, inclusiv și conform propriei convingeri, trase

conform prevederilor art.art.65, 75 Cod penal. Astfel, în situația când instanța

consideră că, corectarea persoanei vinovate va putea fi atinsă prin soluția de

neaplicare a pedepsei complimentare, nu va aplica prevederile art.65 Cod penal. În

speța discutată, ambele instanțe de judecată corect au conchis că în privință

inculpatei nu au obligația de a aplica art.65 Cod penal.

Mai mult, completul de judecată menționează că, dacă într-o cauză penală sunt

prezente exclusiv doar circumstanțe atenuante, cum este în speța dată, acest fapt

conduce la posibilitatea neaplicării pedepsei complementare opționale.

12

Prin urmare, completul de judecată constată că, concluzia instanței de apel de

menținere a sentinței primei instanțe, corespunde circumstanțelor cauzei și criteriilor

de stabilire a pedepsei, aceasta fiind motivată și aplicată în limitele legii, soluție care

este descrisă la pct.4.1 ale deciziei.

Astfel, completul de judecată conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele

contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita

repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

6.2. Cu referire la recursul apărării, completul de judecată constată că

analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de art.427

alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, o astfel de eroare nu se confirmă la

examinarea recursului declarat de către partea apărării, dat fiind faptul, că instanța

de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), 417 alin.(8)

Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată.

Potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Conform prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după

caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Așadar, cu referire la criticile invocate de recurent precum că instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, completul de judecată le

apreciază ca fiind neîntemeiate, aceasta deoarece, verificând decizia recurată în

raport cu argumentele invocate în apel, se atestă că apărarea a primit răspuns la

argumentele înaintate, iar simplul dezacord al titularului cererii de recurs cu soluția

pronunțată în speță, nu constituie temei de admitere a recursului în sensul formulat.

Completul de judecată menționează că, motivarea hotărârii este un proces de

analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar

expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate

aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele

obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță.

De asemenea, reieșind din esența criticilor invocate de către apărare,

completul de judecată reține că acestea se referă și la modalitatea de apreciere a

probelor, însă, sub acest aspect, se impune precizarea că aprecierea probelor este

unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum

de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și

de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități.

13

Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se

bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în ansamblu,

sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt

apreciate din punct de vedere al coroborării acestora

În acest sens completul de judecată atestă că, la soluționarea cauzei instanța

de apel a ținut cont de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a

cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor.

Totodată, recurentul consideră că instanța de apel, a adoptat o soluție

insuficient motivată, însă completul de judecată relevă că nu s-a stabilit presupusa

eroare de drept invocată de către recurent, or, din conținutul deciziei recurate rezultă

în mod clar raționamentele care au fundamentat soluția instanței de apel prin care

apelul declarat de către apărare a fost respins ca nefondat.

În acest sens completul de judecată atestă că, instanța de apel și-a motivat

temeinic soluția în acest sens, așa cum este indicat în pct.4-4.1. al prezentei decizii,

soluție pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o consideră

necesară, deoarece soluția instanței de apel este pe deplin conformă circumstanțelor

de fapt și de drept stabilite, precum și practicii judiciare constante.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat

decizia, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație

penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual,

curtea de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției acestor instanțe (cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din 21

ianuarie 1999; 14 Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997).

Totodată, în concepția Curții Europene, art.6 § 1 nu impune motivarea

detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale

specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza Van de Hurk

v. Olanda, nr.16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v. Franța,

nr.38748/97 din 9 martie 1999).

Astfel, instanța de recurs nu a stabilit în speță existența erorilor de drept

prevăzute de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Referitor la eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de

procedură penală, susținând în acest sens că fapta incriminată nu întrunește

elementele infracțiunii incriminate, din care motiv consideră că inculpata urmează

să fie achitată de sub învinuirea înaintată.

Astfel, sub aspectul criticilor invocate de către recurent, completul de judecată

menționează, că potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a

infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele

faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de

norma penală. Acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care

corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin

intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite

faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

14

Așadar, analizând argumentele recurentului referitor la lipsa elementelor

infracțiunii incriminate, în acțiunile inculpatei, completul de judecată precizează, că

instanța de apel s-a expus argumentat în acest sens, iar soluția acesteia este descrisă

la pct. 4, 4.1. al acestei decizii, or, la judecarea apelurilor instanța de apel a respectat

prevederile art.art.414-419 Cod de procedură penală.

Deși inculpata invocă că nu este vinovată de săvârșirea infracțiunilor

incriminate, completul de judecată consideră că instanța de apel întemeiat a conchis

că acțiunile inculpatei întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(2)

lit. d) Cod penal, pentru fiecare episod, iar vinovăția acesteia se confirmă atât prin

probele administrate la materialele cauzei penale, precum și nemijlocit prin

declarațiile martorilor date în cadrul ședinței primei instanțe, declarații care

coroborează cu circumstanțele constatate și probele administrate.

Prin urmare, nu pot fi reținute argumentele recurentului precum că instanța de

apel nu a apreciat toate circumstanțele cauzei, care demonstrează lipsa elementelor

infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal, în acțiunile inculpatei, or,

din conținutul deciziei contestate rezultă cu claritate că instanța de apel, a apreciat

obiectiv cumulul de probe, constatând că argumentele inculpatei despre nevinovăția

sa, nu pot fi reținute, întrucât vina acesteia a fost dovedită prin totalitatea probelor

cercetate în ședința de judecată, inclusiv prin declarațiile martorilor date în prima

instanță.

Referitor la eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct. 12) Cod de

procedură penală, potrivit căreia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, invocată de recurent, completul de

judecată constată că alegațiile recurentului în această parte sunt declarative și vădit

neîntemeiate.

Sub acest aspect, se atestă că erorile de drept pot fi erori de drept formal sau

procesual și erori de drept material sau substanțial, iar instanța de recurs verifică

dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste

fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Însă, pentru o astfel de concluzie, trebuie să se țină seama de fapta săvârșită

și cum aceasta a fost stabilită și dacă această faptă a fost încadrată corect în norma

penală, iar dacă faptei i s-a dat o încadrare juridică în baza altei norme penale,

înseamnă că acesteia i s-a dat o încadrare juridică greșită.

La caz, se constată că instanțele de fond au cercetat toate probele administrate

în cauză și le-au oferit o apreciere obiectivă, care în ansamblul lor, au confirmat

vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.326 alin.(2) lit. d)

Cod penal, pentru fiecare episod, în consecință atribuind o încadrare juridică justă

acțiunilor incriminate acesteia.

Prin urmare, completul de judecată, apreciază ca fiind corect fundamentată

concluzia instanțelor de fond cu privire la faptul că, s-a constatat cu certitudine că

Albina Svetlana, prin acțiunile sale a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.326

alin.(2) lit. d) Cod penal, pentru fiecare episod, adică trafic de influență, adică

pretinderea, acceptarea sau primirea, personal, de bani, pentru sine și pentru o altă

persoană, de către o persoană care are influență sau care susține că are influență

asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească unei acțiuni în

15

exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite,

urmate de influența promisă și obținerea rezultatului urmărit.

Față de considerentele enunțate, completul de judecată evidențiază că

alegațiile recurentului în sensul că faptei incriminate inculpatei i s-a dat o încadrare

juridică greșită, sunt neîntemeiate, prin urmare temeiul de casare prevăzut la art.427

alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală, nu s-a adeverit.

În concluzie, completul de judecată statuează că argumentele invocate de către

recurent sunt nefondate, întrucât vinovăția inculpatei de săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal, a fost dovedită cu certitudine prin

probele administrate, iar instanța de apel la judecarea cauzei nu a comis erori de

drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune respingerea

recursurilor declarate.

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Respinge recursurile declarate de către procurorul în Procuratura UTA

Găgăuzia oficiul Central, Gheorghieva Feodora și de către avocatul Dumitran Ignat

în numele inculpatei Albina Svetlana, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții

de Apel Comrat din 17 mai 2022, în cauza penală privind-o pe Albina Svetlana xxxx,

cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Țurcan Anatolie

Judecători Daguța Sergiu

Talpă Boris

Eremciuc Ghenadie

Malanciuc Ion

16