1ra-1321/2022 — art. 326 alin.2 lit. d, 326 alin.2 lit. d, 326 alin.2 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Comrat sediul Central din 23 iunie 2021, Albina Svetlana a fost recunoscută vinovată și condamnată: - în baza art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal (episodul din perioadă 21.02.2018 - 05.03.2018), la amendă în mărime de 3100 unități convenționale; - în baza art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal (episodul din perioada 13.03.2018 - 15.03.2018), la amendă în mărime de 3100 unități convenționale; - în baza art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal (episodul din perioada 21.03.2018 - 02.04.2018), la amendă în mărime de 3100 unități convenționale. În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit pedeapsa definitivă inculpatei sub formă de amendă în mărime de 3 500 unități convenționale, echivalentul a 175 000 lei. A fost dispusă încasarea de la Albina Svetlana în beneficiul Direcției Generale Teritoriale „Sud” din cadrul Centrului Național Anticorupție a compensație pentru prejudiciul material cauzat prin infracțiune în mărime de 320 lei. Cheltuielile judiciare în mărime de 1 116 lei au fost trecute în bugetul de stat.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat că Albina Svetlana 1 în timp ce activa ca soră medicală în Centrul de Sănătate din orașul Ceadâr-Lunga, susținând că are influență asupra funcționarilor din această instituție, și anume asupra medicilor care constată starea de sănătate a șoferilor de vehicule, aflându-se în orașul Ceadâr-Lunga, acționând împreună cu persoane neidentificate, a pretins și a primit în primăvara anului 2017 de la Calpacci Maxim o sumă de 300 lei, fără achitarea acestor servicii la casieria acestei instituții, pentru rezolvarea eliberării certificatelor medicale necesare pentru prelungirea autorizației cu dreptul de transport rutier de persoane. Tot ea, începând cu 21 februarie 2018, acționând în aceleași interese, știind că Calpacci Maxim are nevoie de un certificat medical pentru activitatea ulterioară ca șofer de taxi, afirmând ulterior că are influență asupra persoanelor publice din Centrul de Sănătate din orașul Ceadâr-Lunga, personal, a pretins pentru primirea banilor, pentru sine și pentru alții, pentru a-i face să îndeplinească acțiuni care fac parte din atribuțiile lor oficiale, adică să efectueze acțiuni în îndeplinirea obligațiilor lor oficiale, în scopul prelungirii autorizației cu dreptul de a transporta pasageri în calitate de șofer de taxi. Tot ea, la 05 martie 2018, acționând în aceleași scopuri, aflându-se în biroul de serviciu nr. 423, amplasat în incinta Centrului de Sănătate mun. Ceadâr-Lunga, a primit de la Calpacci Maxim o sumă de bani în mărime de 200 de lei, urmate de influența promisă, cu eliberarea certificatelor medicale necesare. Acțiunile inculpatei Albina Svetlana, au fost încadrate în baza art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal, după semne constitutive - traficul de influență, adică pretinderea, acceptarea sau primirea, personal, de bani, pentru sine și pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență sau care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească unei acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, urmate de influența promisă și obținerea rezultatului urmărit. Tot ea, activând în funcția de soră medicală la Centrul de Sănătate din municipiul Ceadâr-Lunga, susținând că are influență asupra persoanelor publice din această instituție, și anume asupra medicilor, care constată starea de sănătate a șoferilor de vehicule aflându-se în mun. Ceadâr-Lunga, începând cu 13 martie 2018, a pretins personal la primire de la Filev Ivan a mijloacelor bănești necuvenite în mărime de 500-550 lei, pentru a decide în beneficiul ultimului eliberarea certificatelor medicale necesare, pentru admiterea acestuia la examenele de calificare pentru obținerea dreptului de a conduce vehicule de categoria „D, E”. Tot ea, la 15 martie 2018, acționând în aceleași scopuri, aflându-se în biroul de serviciu nr.423, amplasat în incinta Centrului de Sănătate mun. Ceadâr-Lunga a primit de la Filev Ivan o sumă de bani în mărime de 120 de lei, urmate de influența promisă, cu eliberarea certificatelor medicale necesare. Acțiunile inculpatei Albina Svetlana, au fost încadrate în baza art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal, după semne constitutive - traficul de influență, adică pretinderea, acceptarea sau primirea, personal, de bani, pentru sine și pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență sau care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească unei acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, urmate de influența promisă și obținerea rezultatului urmărit. 2 Tot ea, activând în funcția de soră medicală la Centrul de Sănătate din municipiul Ceadâr-Lunga, susținând că are influență asupra persoanelor publice din această instituție, și anume asupra medicilor, care constată starea de sănătate a șoferilor de vehicule aflându-se în mun. Ceadâr-Lunga, începând cu 21 martie 2018, a pretins personal la primire de la Hasta Grigori a mijloacelor bănești necuvenite în mărime de 500-550 lei, pentru a decide în beneficiul ultimului eliberarea certificatelor medicale necesare, pentru admiterea acestuia la examenele de calificare pentru obținerea dreptului de a conduce vehicule de categoria „A, B, C”. Tot ea, la 02 aprilie 2018, acționând în aceleași scopuri, aflându-se în biroul de serviciu nr.423, amplasat în incinta Centrului de Sănătate mun. Ceadâr-Lunga a primit de la Hasta Grigori o sumă de bani în mărime de 120 de lei, urmate de influența promisă cu eliberarea certificatelor medicale necesare. Acțiunile inculpatei Albina Svetlana, au fost încadrate în baza art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal, după semne constitutive - traficul de influență, adică pretinderea, acceptarea sau primirea, personal, de bani, pentru sine și pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență sau care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească unei acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, urmate de influența promisă și obținerea rezultatului urmărit.

Procurorul, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea nestabilirii pedepsei complementare, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, prin care potrivit art.65 Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa complementară inculpatei Albina Svetlana sub forma privării de dreptul de a ocupa funcția de soră medicală utilizată la comiterea infracțiunii pe un termen de 5 ani. În motivarea apelului a invocat că, prima instanță la stabilirea pedepsei, nu a ținut cont de faptul că Albina Svetlana a săvârșit toate trei infracțiuni, folosindu-se de funcția pe care o deținea de soră medicală, discreditând astfel profesia și reputația instituției medicale. Inculpata Albina Svetlana nu numai că a săvârșit infracțiunile în interes personal, dar prin acțiunile sale ilegale, a contribuie la comiterea unor acte de corupție, adică luare de mită și corupție a funcționarilor. Prin urmare, a susținut acuzarea că inculpatei în conformitate cu art.65 Cod penal, prima instanță urma să-i stabilească pedeapsa complementară sub formă de privare de dreptul de a exercita activitate de natura aceleia de care s-a folosit la săvârșirea infracțiunilor, în speță, funcția de soră medicală. 3.1. Avocatul Dumitran Ignat în numele inculpatei Albina Svetlana, a contestat sentința cu apel, prin care a solicitat casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie încetat procesul penal în privința inculpatei în baza art.art.326 alin.(2) lit. d), 326 alin.(2) lit. d), 326 alin.(2) lit. d) Cod penal. Să fie recunoscută vinovată Albina Svetlana în baza art.315 Cod Contravențional, și în legătură cu expirarea termenului de tragere la răspundere, să fie eliberată de pedeapsă. În motivarea apelului a indicat că, instanța de judecată nu a apreciat corespunzător probele administrate, pe care este bazată învinuirea. În acțiunile inculpatei lipsește componența infracțiunii prevăzute de art.326 Cod penal, întrucât în învinuire nu i se încadrează faptul, precum că Albina Svetlana are influență 3 asupra comisiei medicale, care emite aviz, fără de care persoana nu poate fi admisă la examene. De asemenea, medicii îndeplinesc atribuții profesionale și nu pot fi subiecți ai componenței infracțiunii prevăzute de art.326 Cod penal și respectiv, acțiunile inculpatei nu pot fi calificate în baza art.326 Cod penal, deoarece medicii nu sunt persoane publice. Prin urmare, partea apărării consideră că, acțiunile inculpatei nu cad sub incidența unei fapte penale, ci cad sub incidența art.315 Cod Contravențional și anume, primirea unei remunerații ilegale, pentru faptul că a ajutat să treacă mai repede examenul medical, a primit o recompensă. Totodată, partea apărării a precizat că în speță, inculpata nu a exprimat careva solicitări insistente, în privința obiectului remunerației ilegale de la Calpacci Maxim, Hasta Grigori și Filev Ivan, or, potrivit declarațiilor date de către ultimii, rezultă că anume aceștia au provocat-o la primirea unor remunerării ilegale.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 17 mai 2022, au fost respinse apelurile ca nefondate, cu menținerea sentinței primei instanțe. 4.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că, prima instanță cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatei Albina Svetlana încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art.326 alin.(2) lit. b) Cod penal, traficul de influență, adică pretinderea, acceptarea sau primirea, personal, de bani, pentru sine și pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență sau care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească unei acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, urmate de influența promisă și obținerea rezultatului urmărit. Instanța de apel a constatat cu certitudine că, în cadrul cercetării judecătorești, vina inculpatei Albina Svetlana în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(2) lit. b) Cod penal, a fost dovedită prin cumulul de probe administrate care coroborează între ele și demonstrează incontestabil vina inculpatei în săvârșirea infracțiunilor incriminate și anume prin următoarele probe: procesul-verbal de primire a plângerii lui Calpacci Maxim din 23.02.2018 (f.d.5-6, vol. I); procesul- verbal de verificare a mijloacelor bănești din 28.02.2018 (f.d.46-49, vol. I); procesul- verbal de primire - predare a mijloacelor bănești din data de 28.02.2018, conform căruia ofițerul de urmărire penală a transmis lui Calpacci Maxim mijloace bănești în mărime de 450 lei (f.d.50, 51, vol. I); procesul-verbal de verificare a mijloacelor bănești din 05.03.2018 (f.d.52-57 vol. I); procesul-verbal de primire - predare a mijloacelor bănești din 05.03.2018, conform căruia ofițerul de urmărire penală a transmis lui Calpacci Maxim mijloace bănești în mărime de 200 lei (f.d.58-59, vol. I); ordonanța din 05.03.2018, privind recunoașterea probelor delicte și anexare a mijloacelor bănești în mărime de 200 lei la materialele cauzei penale (f.d.60, vol. I); ordonanța din 06.04.2018, privind recunoașterea probelor delicte și anexare a unui suport de informații la materialele dosarului penal, trei CD-uri cuprinzând negocieri între Calpacci Maxim și Albina Svetlana (f.d.81, vol. I); stenograma negocierilor între Albina Svetlana și Hasta Grigori din 21.03.2018 (f.d.163-171, vol. I); procesul- verbal de primire a plângerii de la Filev Ivan din 14.03.2018 (f.d.187 vol. I); copia 4 autentificată a permisului de conducere al cet. Filev Ivan (f.d.188, vol. I); ordonanța privind controlul asupra transferului mijloacelor bănești sau altor bunuri materiale estorcate din 15.03.2018 (f.d.205, vol. I); procesul-verbal de verificare a mijloacelor bănești din 15.03.2018 (f.d.206-214 vol. I); procesul-verbal de predare-primire a mijloacelor bănești din 15.03.2018, conform căruia ofițerul de urmărire penală i-a predat lui Filev Ivan mijloace bănești în sumă de 350 lei (f.d.215-216, vol. I); ordonanța ofițerului de urmărire penală din 15.03.2018 privind recunoașterea corpurilor delicte și anexare la materialele dosarului penal a mijloacelor bănești în mărime de 120 lei (f.d.217, vol. I); stenograma negocierilor care au avut loc între Filev Ivan și Albina Svetlana, precum și cu persoane neidentificate din 15.03.2018 (f.d.232-240, vol. I); procesul-verbal de ascultare și consemnare a negocierilor, certificarea acestora din 06.04.2018 pe dosarul penal nr. 2018970236 (f.d.241-242, vol. I); ordonanța ofițerului de urmărire penală din 06.04.2018 privind recunoașterea corpurilor delicte și anexarea la materialele cauzei penale a unui suport de informații, un CD cuprinzând negocieri între Filev Ivan și Albina Svetlana (f.d.243 vol. I); procesul-verbal de ridicare din 21.03.2018 (f.d.7, vol. II); procesul-verbal de examinare a obiectului CD-ului „Omega” din 21.03.2018 (f.d.9, vol. II); stenograma negocierilor care au avut loc între Albina Svetlana și Hasta Grigori din 21.03.2018 (f.d.10-11, vol. II); ordonanța din 21.03.2018 privind recunoașterea corpurilor delicte și anexarea la materialele dosarului penal a unui suport de informații, un CD cuprinzând negocieri între Hasta Grigori și Albina Svetlana (f.d.12, vol. II); procesul-verbal de examinare a obiectului din 22.03.2018 (f.d.13, vol. II); ordonanța din 22.03.2018 privind recunoașterea ca probă materială și anexarea la materialele dosarului penal a unei foi de hârtie, care reflectă următorul conținut: „Fotocopie a pașaportului; fotocopie a permisului de conducere; 3 Fotografii; livret militar”, foaia indicată că Hasta Grigori a primit de la Albina Svetlana (f.d.14, vol. II); procesul- verbal de primire-predare a echipamentelor speciale de înregistrare audio și video din 02.04.2018 (f.d.23-24, 25, vol. II); procesul-verbal de ascultare și înregistrare a convorbirilor și imaginilor folosind mijloace tehnice din 06.04.2018 (f.d.251-26, vol. II); stenograma negocierilor care au avut loc între Hasta Grigori și Albina Svetlana, din 02.04.2018 (f.d.27-33 vol. II); ordonanța din 06.04.2018 privind recunoașterea ca corp delict și anexare la materialele dosarului penal a suportului de informații de pe discul DVD-R „Freestyle”, care conține o înregistrare a convorbirilor și imaginilor din 02.04.2018, care au avut loc între Hasta Grigori și Albina Svetlana (f.d.34 vol. II); ordonanța privind controlul asupra transmiterii a mijloacelor bănești sau altor bunuri materiale estorcate din 22.03.2018 (f.d.38, vol. II); procesul-verbal privind verificarea mijloacelor bănești din 02.04.2018 (f.d.39-48, vol. II); procesul- verbal de predare-primire a mijloacelor bănești din 02.04.2018 (f.d.49-50, vol. II); ordonanța din 27.03.2018 privind efectuarea percheziției personale a lui Albina Svetlana în vederea depistării și ridicării mijloacelor bănești în sumă de 200 lei primite de la Calpacci Maxim (f.d.106-111, vol. II); procesul-verbal de efectuare a percheziției personale din 02.04.2018, efectuate în privința lui Albina Svetlana, în cadrul căreia au fost găsite și ridicate mijloace bănești în mărime de 130 lei, primite la 02.04.2018 de la Hasta Grigori (f.d.112-113, vol. II); procesul-verbal cu privire la percheziție din 02.04.2018, efectuată în biroul de serviciu nr.423, amplasat în CS din mun. Ceadâr-Lunga, în care își desfășoară activitatea Albina Svetlana în cadrul 5 căreia a fost ridicat telefonul mobil „Nokia” acesta aparținând Albina Svetlana (f.d.145-146, vol. II); procesul-verbal de examinare a obiectului din 11.04.2018, al cărui obiect sunt mijloace bănești în mărime de 130 lei, ridicate în cadrul percheziției personale a lui Albina Svetlana efectuată la 02.04.2018, primite de către aceasta de la Hasta Grigori, sub controlul CNA (f.d.223-225, vol. II); ordonanța din 11.04.2018 privind recunoașterea ca corpuri delicte și anexare la materialele cauzei penale a mijloacelor bănești în mărime de 130 lei, ridicate în cadrul percheziției personale la Albina Svetlana efectuată la 02.04.2018, primite de către aceasta de la Hasta Grigori, sub controlul CNA (f.d.227 vol. II); extrasul din cartea de ordine al CS din mun. Ceadâr-Lunga conform căruia, din 15.08.1991, Albina Svetlana a fost angajată în calitate de soră medicală la policlinică (f.d.245-247, vol. II); ordonanța din 02.04.2018 privind ridicarea registrelor de frecvență a medicilor din Spitalul Raional Ceadâr-Lunga și Centrul de Sănătate din mun. Ceadâr-Lunga, listelor de programare pentru primire la medicilor de familie în perioada 23.04.2018 - 02.04.2018 din 05.04.2018 (f.d.1, vol. III); procesul-verbal de examinare a registrelor de frecvență a medicilor la Spitalul raional din Ceadâr-Lunga și Centrul de Sănătate din mun. Ceadâr-Lunga, listele de programare pentru primire la medicilor de familie din 02.04.2018 (f.d.2 vol. III); copiile autentificate de pe registrele de frecvență a medicilor la Spitalul raional din Ceadâr-Lunga și Centrul de Sănătate din mun. Ceadâr-Lunga, listele de programare pentru primire la medicilor de familie (f.d.3- 250, vol. III); copiile autentificate de pe registrele de frecvență a medicilor la Spitalul raional din Ceadâr-Lunga și Centrul de Sănătate din mun. Ceadâr-Lunga, listele de programare pentru primire la medicilor de familie (f.d.1-56, vol. IV); ordonanța privind efectuarea ridicării din 15.03.2018 de la Filev Ivan a certificatului medical primit de către acesta în Centrul de Sănătate din mun. Ceadâr - Lunga la data 15.03.2018 (f.d.134, vol. IV); procesul-verbal de ridicare din 15.03.2018 a certificatul medical primit de la Centrul de Sănătate din mun. Ceadâr - Lunga (f.d.135, vol. IV); copia cecului în sumă de 218 lei achitați pentru prestarea serviciilor medicale de către CS din mun. Ceadâr-Lunga din 15.03.2018 (f.d.136 vol. IV); ordonanța privind efectuarea ridicării din 19.03.2018 a certificatului medical primit de către Calpacci Maxim în Centrul de Sănătate din mun. Ceadâr - Lunga la 15.03.2018 (f.d.139, vol. IV); procesul-verbal de ridicare din 19.03.2018 a certificatul medical (f.d.140, vol. IV); ordonanța privind efectuarea ridicării din 07.03.2018 a actelor medicale (f.d.143 vol. IV); procesul-verbal de ridicare din 07.03.2018, a ridicat de la Calpacci Maxim actele medicale primite de către acesta în Centrul de Sănătate din mun. Ceadâr – Lunga (f.d.144-153, vol. IV); ordonanța privind efectuarea ridicării din 02.04.2018 a actelor medicale (f.d.154, vol. IV); ordonanța privind efectuarea ridicării din 16.05.2018 a certificatelor medicale în original eliberate lui Hasta Grigori la 02.04.2018, pentru admiterea la cursurile la școala de șoferi (f.d.167, vol. IV); procesul-verbal de ridicare din 16.05.2018 (f.d.168, vol. IV); ordonanța privind recunoașterea în calitate de corpuri delicte și anexarea la materialele dosarului din 20.04.2018 a unui CD disc care conține o înregistrare a convorbirilor telefonice ale Albina Svetlana în perioada între 23.02.2018 – 02.02.2018 (f.d.186, vol. IV). La demersul părții apărării au fost cercetate prin vizionare următoarele probe: stenograma (f.d.134-147, vol. IV); declarațiile martorului Filev Ivan (f.d.92-94, vol. 6 V); declarațiile date citirii ale martorilor Varban Zinaida (f.d.98, vol. V); Calpacci Maxim (f.d.100-102, vol. V); Hasta Grigori (f.d.105-108, vol. IV). Prin urmare, instanța de apel a conchis că, argumentele invocate de către partea apărării la caz nu își găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru care a fost reținut faptul că, în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate suficiente probe pertinente, concludente, veridice și utile, care demonstrează pe deplin vinovăția inculpatei Albina Svetlana în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal. Instanța de apel, acordând eficiență prevederilor art.52 și art.113 Cod penal, a reținut că, obiectul direct al infracțiunii prevăzute de art.326 Cod penal, formează relații sociale care asigură activitatea normală a autorităților publice, întreprinderilor de stat, instituțiilor și organizațiilor, precum și interesele funcției publice. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.326 Cod penal, include următoarele caracteristici: acțiunea principală: a) acceptarea de bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje; b) extorcare de bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje; c) consimțământul de a accepta servicii, bunuri sau avantaje. Condiții: a) existența unei influențe asupra funcționarului de către făptuitor sau afirmarea existenței unei astfel de influențe; b) acceptarea, extorcarea și consimțământul pentru acceptarea recompensei este un ultimatum, adică executarea sau neexecutarea de către un funcționar a unor acțiuni din competența sa este supusă comportamentului făptuitorului; c) acțiunile făptuitorului trebuie să preceadă în timp îndeplinirea de către funcționar a acțiunilor din competenta sa, sau cel puțin să o însoțească. Mijloace de comitere a infracțiunii: bani: titluri de valoare; alte bunuri; alte avantaje și servicii. Alte împrejurări: săvârșirea acțiunilor de mai sus personal sau printr-un intermediar, pentru sine sau pentru o altă persoană. Astfel, pentru calificarea faptei ca traficul de influență, nu este important dacă făptuitorul a indicat funcționarul concret către care s-ar adresa sau nu. Acceptarea, extorcarea și consimțământul pentru acceptarea remunerației este un ultimatum, adică executarea sau neexecutarea de către un funcționar a unor acțiuni din competența sa este pusă sub condiția comportamentului făptuitorului. Astfel, pentru calificarea faptei conform art.326 Cod penal, este necesar de stabilit trei împrejurări: să constate că organul de stat, întreprinderea de stat, instituția sau organizația în care lucrează persoana publică, asupra căreia, potrivit făptuitorului, are influență, este competentă în soluționarea problemei necesare; executarea sau neexecutarea acestor acțiuni face parte din atribuțiile oficiale ale persoanei publice în cauză; executarea sau neexecutarea de către un funcționar a unor acțiuni din competența sa este un ultimatum, adică este pus sub condiția acceptării, extorcării sau consimțământul de a accepta recompense de către făptuitor. Acțiunile făptuitorului trebuie să preceadă în timp îndeplinirea de către persoana publică a acțiunilor din competența sa, sau cel puțin să o însoțească. Această condiție decurge din însăși prevederile acestui articol, potrivit cărora scopul obținerii de beneficii din influență este dorința de a induce un funcționar să îndeplinească sau nu acțiuni care fac parte din atribuțiile sale oficiale. Prin urmare, acțiunile făptuitorului trebuie să preceadă în timp comportamentul așteptat al funcționarului. 7 Infracțiunea specificată la art.326 Cod penal este o infracțiune formală și se consideră consumată din momentul în care se realizează una dintre acțiunile care constituie latura obiectivă a traficului de influență. Pentru calificare, nu contează dacă acțiunile așteptate din partea funcționarului au fost efectiv efectuate sau nu. Instanța de apel a evidențiat că, latura subiectivă a infracțiunii specificate la art.326 Cod penal se caracterizează prin intenția directă. Scopul infracțiunii prevăzute la art.326 Cod penal fiind unul special, de a induce persoana publică să execute sau să nu execute acțiuni care fac parte din îndatoririle sale oficiale. Subiectul infracțiunii specificate este persoana fizică responsabilă care, în momentul comiterii faptei, a atins vârsta de 16 ani. Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că, în speță, s-a constatat cu certitudine în baza materialelor dosarului penal că în acțiunile inculpatei sunt întrunite elementele infracțiunii de trafic de influență, inculpata a comis infracțiunea prevăzută de art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal, adică pretinderea, acceptarea sau primirea, personal, de bani, pentru sine și pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență sau care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească unei acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, urmate de influența promisă și obținerea rezultatului urmărit. Referitor la argumentele despre nevinovăția inculpatei, instanța de apel a conchis că, acestea sunt declarative și neprobate, or, în lipsa unor dovezi în susținerea poziției inculpatei, achitarea acesteia nu poate avea loc, iar poziția acuzatorului de stat este legală în fond, bazată pe probe pertinente, concludente și utile, acestea neputând fi anulate pe motive formale invocate de către inculpată. Instanța de apel a menționat că, toate probele prezentate de acuzatorul de stat au fost analizate și examinate minuțios în ședința de judecată, cu respectarea principiului apărării și contradictorialității. Iar, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții utilității și veridicității ei, din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a dedus existența intenției în săvârșirea acțiunilor infracționale și vinovăția inculpatei în săvârșirea faptelor imputate. Cu referire la declarațiile inculpatei date în cadrul urmării penale pe care le-a susținut în prima instanță și cea de apel, instanța de apel a conchis că, acestea nu corespund adevărului, și sunt date de către inculpată în scopul de a se eschiva de la răspunderea penală pentru faptele săvârșite, deoarece ele se combat de întreaga totalitate de probe analizată supra, și apreciate prin prisma prevederilor art.101 Cod procedură penală și care integral demonstrează vina inculpatei în săvârșirea infracțiunilor imputate. Instanța de apel a constatat că, împrejurările menționate în partea descriptivă a sentinței contestate, relevă în mod concludent că prima instanță întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatei, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile martorilor, precum și a probelor scrise acumulate la faza urmăririi penale, toate fiind apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) 8 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de fond indicând argumentat și detaliat motivele pentru care a respins versiunile și dovezile apărării, pronunțând-u-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate de către participanții la proces, probele administrate pe caz demonstrând cu concludență prezența în acțiunile inculpatei a elementelor infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal. A mai relevat că, potrivit stenogramelor negocierilor dintre Calpacci Maxim și Svetlana Albina care au avut loc la 27 februarie 2018 și 28 februarie 2018 (f.d.32- 34, f.d.41-42, vol. I), Filev Ivan și Albina Svetlana care a avut loc la 15 martie 2018 (f.d.232-240, vol. I) și Hasta Grigori și Albina Svetlana care a avut loc la 21 martie 2018 (f.d.10-11, vol. II), reflectă comportamentul inculpatei, care a pretins că primește și a acceptat să primească personal mijloace bănești pentru sine și pentru o altă persoană, susținând că are influență asupra persoanelor publice - medici ai Centrului de Sănătate din mun. Ceadâr-Lunga, care sunt membri ai comisiei medicale pentru eliberarea avizului cu privire la obținerea permisului de conducere, pentru a-i determina să efectueze acțiuni în îndeplinirea atribuțiilor lor oficiale, în special în privința medicului de familie și medicului psihiatru, să elibereze actele necesare lui Calpacci Maxim, Filev Ivan și Hasta Grigori în lipsă, iar în privința altor specialiști, să-i primească pe Calpacci Maxim, Filev Ivan și Hasta Grigori la o examinare fără rând, indiferent de programul de lucru stabilit în aceste scopuri. Instanța de apel a concluzionat că, concluzia primei instanțe este întemeiată, precum că probele administrate în cadrul urmăririi penale confirmă faptul că din partea inculpatei Albina Svetlana a avut loc pretinderea de primire a avantajelor materiale de la Calpacci Maxim, Filev Ivan și Hasta Grigori, întrucât, necătând la costul stabilit pentru trecerea comisiei medicale, a cărui plată trebuie efectuată la casieria instituției medicale, conform negocierilor dintre inculpata Albina Svetlana și Calpacci Maxim, Filev Ivan, Hasta Grigori, inculpata le-a numit cu totul alt preț, inclusiv numit, și a acceptat ulterior suma pentru serviciile prestate de aceasta, neincluse în atribuțiile sale oficiale directe. De asemenea, instanța de apel a conchis că instanța de fond în mod întemeiat nu a luat în considerație probele prezentate de partea apărării, și anume înregistrările negocierilor care au avut loc între persoanele implicate în cauză în calitate de martori, Filev Ivan și Hasta Grigori, întrucât acestea nu îndeplinesc cerințele stabilite de legislația procesual penală pentru procesul de obținere, păstrare și prezentare a probelor. Probele menționate au fost obținute cu încălcarea cerințelor imperative prevăzute la art.93 alin.(4) Cod de procedură penală, care prevede că datele de fapt obținute prin activitatea specială de investigații pot fi admise ca probe numai în cazurile în care ele au fost administrate și verificate prin intermediul mijloacelor prevăzute la alin.(2), în conformitate cu prevederile legii procesuale, cu respectarea drepturilor și libertăților persoanei sau cu restricția unor drepturi și libertăți, autorizată de către instanța de judecată. Totodată, se menționează că, la examinarea cauzei atât de către instanța de fond cât și de către instanța de apel, partea apărării nu a prezentat probe care să confirme legalizarea acțiunilor apărării, la înregistrarea convorbirilor telefonice între persoanele indicate: Filev Ivan și Hasta Grigori, adică autorizarea/recunoașterea ca licită în modul prevăzut de lege, restricția unor drepturi și libertăți ale acestora, în 9 legătură cu ce lipsesc temeiuri pentru recunoașterea înregistrării convorbirilor telefonice purtate între martori, ca probe admisibile în cauză. Astfel, instanța de apel a concluzionat că, declarațiile inculpatei cu privire la nevinovăția sa sunt neveridice și urmează a fi apreciate critic, deoarece sunt contrare tuturor probelor acumulate, administrate și cercetate în ședința de judecată, acestea urmărind un singur scop și anume evitarea de la răspunderea penală pentru fapta săvârșită. Or, aceste declarații nu corespund și se combat în totalitate cu declarațiile martorilor Calpacci Maxim, Filev Ivan și Hasta Grigori. Referitor la argumentele părții apărării precum că prima instanță nu a indicat cu exactitate ce cuvinte rostite de Albina Sveltana martorilor Calpacci Maxim, Filev Ivan și Hasta Grigori, confirmă faptul că aceasta are influență asupra medicilor din cadrul Centrului de Sănătate din mun. Ceadâr-Lunga, instanța de apel îl consideră ca fiind neîntemeiat, întrucât, vinovăția inculpatei este confirmată prin ansamblul probelor prezentate de către partea acuzării și cercetate atât de instanța de fond, cât și de instanța de apel. Argumentul părții apărării potrivit cărora medicii își îndeplinesc atribuțiile profesionale nu pot fi subiecții componenței infracțiunii, prevăzute de art.326 Cod penal și, respectiv, acțiunile inculpatei nu pot fi calificate în baza art.326 Cod penal, fiindcă medicii nu sunt persoane publice, instanța de apel l-a apreciat ca fiind neîntemeiat, întrucât subiectul infracțiunii, prevăzute de art.326 Cod penal este recunoscută persoana fizică responsabilă care a atins vârsta de 16 ani. Cu referire la argumentul avocatului privind emiterea unei sentințe de achitare, instanța de apel l-a apreciat ca fiind neîntemeiat și care contravine circumstanțelor faptice stabilite în ședința de judecată, considerându-l drept o versiune de apărare, care contravine probelor acumulate la dosar, cercetate și administrate în ședința de judecată. Prin urmare, acordând eficiență prevederilor art.art.7, 16, 61, 75-78 Cod penal, ținând cont de comportamentul inculpatei, de personalitatea inculpatei, că anterior nu a fost condamnată, nu a recunoscut vinovăția în faptele incriminate, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, se caracterizează pozitiv, instanța de apel a concluzionat că pedeapsa cu amendă stabilită în privința inculpatei este una echitabilă, care va atinge scopul de restabilire a echității sociale, de corectare a inculpatei, precum și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Astfel, instanța de apel a considerat că instanța de fond ținând cont de prevederile art.65 alin.(3) Cod penal în mod întemeiat a numit inculpatei pedeapsă în baza art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal, pentru fiecare episoade, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, întrucât aplicarea pedepsei complementare nu este obligatoriu. Așadar, instanța de apel a indicat că pedeapsa aplicată inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal, sub formă de amendă în mărime de 3 100 unități convenționale, pentru fiecare episod, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, reieșind din circumstanțele cauzei corespunde criteriilor generale de individualizare a pedepsei potrivit art.75 Cod penal și este proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii și va da posibilitate de corectare și de reeducare a vinovatului, ținând cont și de prevederile art.61 Cod penal. 10

Procurorul declară recurs împotriva deciziei instanței de apel, în temeiul art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a acesteia, în partea individualizării pedepsei aplicate inculpatei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care potrivit art.65 Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa complementară inculpatei Albina Svetlana sub forma privării de dreptul de a ocupa funcția de soră medicală utilizată la comiterea infracțiunii pe un termen de 5 ani. În rest, să fie menținută decizia contestată. În argumentarea recursului acuzatorul de stat invocă că la caz, urmează a fi luat în considerație faptul că inculpata Albina Svetlana a săvârșit toate trei infracțiuni, folosindu-se de funcția pe care o deținea de soră medicală. Inculpata Albina Svetlana nu numai că a săvârșit infracțiunile în interes personal, dar prin acțiunile sale ilegale, a contribuie la comiterea unor acte de corupție, adică luare de mită și corupție a funcționarilor. Consideră partea acuzării că instanța de apel, în conformitate cu art.65 Cod penal, urma să-i stabilească pedeapsa complementară sub formă de privare de dreptul de a exercita activitate de natura aceleia de care s-a folosit la săvârșirea infracțiunilor, în speță, funcția de soră medicală. 5.1. Avocatul Dumitran Ignat în numele inculpatei Albina Svetlana, în temeiul art.427 alin.(1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei penale în instanța de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului reiterează argumente invocate în cererea de apel. Suplimentar, menționează că, instanțele de fond eronat au stabilit circumstanțele de fapt și nu au supus analizei profunde declarațiilor martorilor, stenogramelor, precum și materialelor audio și video. În concluzie, recurentul menționează că, instanța de apel a adoptat o hotărâre nemotivată, nu a răspuns la toate motivele importante invocate de partea apărării și nu a înlăturat dubiile în probarea învinuirii.

Judecând recursurile declarate în baza materialelor din dosarul cauzei și motivelor invocate, completul de judecată consideră că acestea urmează a fi respinse, cu menținerea hotărârii atacate, din considerentele ce urmează a fi expuse. Conform prevederilor Legii nr.246 din 31.07.2023 în vigoare din 01 septembrie 2023, pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), art. XI alin.(3), recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Totodată, din textul legii menționate, rezultă că procedura de judecare a recursurilor depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data în vigoare a acestei legi, urmează să fie efectuată conform noilor modificări introduse în prevederile Codului de procedură penală, în vigoare din 01 septembrie 2023. Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, (în redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), judecând recursul instanța de recurs este în drept să-l respingă, cu menținerea hotărârii atacate. Reieșind din conținutul cererilor de recurs declarate, completul de judecată atestă, că recurenții invocă temeiurile pentru casarea deciziei instanței de apel 11 prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 6), 8), 10) și 12) Cod de procedură penală (în vigoare până la modificările introduse prin Legea nr.246 din 31.07.2023), care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; și 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. 6.1. Cu referire la recursul procurorului, completul de judecată reține că recurentul invocă în calitate de temei pentru recurs prevederile art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, susținând în acest sens că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și motivele în susținerea acestui temei precum că nu există și nu au fost stabilite careva circumstanțe care ar micșora esențial gravitatea faptei, ce ar permite de a concluziona că corectarea ei este posibilă fătă executarea pedepsei complimentare, nu se va asigura atingerea scopului pedepsei penale, nu pot fi acceptate, or, aceste motive au fost obiect de dispută atât în cadrul primei instanțe cât și în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului în sentința adoptată precum și în decizia atacată, pe care completul de judecată le însușește, ca corecte, ce este și conform practicii CEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010. Astfel, completul de judecată mai indică că, susține argumentele instanței de apel precum că - prima instanță corect a conchis posibilitatea corijării inculpatei fără a aplica careva pedepse complimentare, or, reieșind din circumstanțele cauzei corespunde criteriilor generale de individualizare a pedepsei potrivit art.75 Cod penal și este proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii și va da posibilitate de corectare și de reeducare a vinovatului, ținând cont și de prevederile art.61 Cod penal. La acest aspect se mai reține că, prin sintagma „poate” din textul alin.(3) art.65 Cod penal, aplicarea acestei norme nu trebuie înțeleasă ca o obligație față de instanța de judecată, alin.(3) stipulează că, privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate poate fi aplicată ca pedeapsă complementară și în cazurile când nu este prevăzută în calitate de pedeapsă pentru infracțiunile din Partea specială a prezentului cod, dacă, ținând cont de caracterul infracțiunii săvârșite de cel vinovat în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în timpul exercitării unei anumite activități, instanța de judecată va considera imposibilă păstrarea de către acesta a dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate. Instanța de judecată, în persoana judecătorului, conform art.art.101, 384 Cod de procedură penală, adoptă soluția, inclusiv și conform propriei convingeri, trase conform prevederilor art.art.65, 75 Cod penal. Astfel, în situația când instanța consideră că, corectarea persoanei vinovate va putea fi atinsă prin soluția de neaplicare a pedepsei complimentare, nu va aplica prevederile art.65 Cod penal. În speța discutată, ambele instanțe de judecată corect au conchis că în privință inculpatei nu au obligația de a aplica art.65 Cod penal. Mai mult, completul de judecată menționează că, dacă într-o cauză penală sunt prezente exclusiv doar circumstanțe atenuante, cum este în speța dată, acest fapt conduce la posibilitatea neaplicării pedepsei complementare opționale. 12 Prin urmare, completul de judecată constată că, concluzia instanței de apel de menținere a sentinței primei instanțe, corespunde circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei, aceasta fiind motivată și aplicată în limitele legii, soluție care este descrisă la pct.4.1 ale deciziei. Astfel, completul de judecată conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. 6.2. Cu referire la recursul apărării, completul de judecată constată că analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, o astfel de eroare nu se confirmă la examinarea recursului declarat de către partea apărării, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Conform prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Așadar, cu referire la criticile invocate de recurent precum că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, completul de judecată le apreciază ca fiind neîntemeiate, aceasta deoarece, verificând decizia recurată în raport cu argumentele invocate în apel, se atestă că apărarea a primit răspuns la argumentele înaintate, iar simplul dezacord al titularului cererii de recurs cu soluția pronunțată în speță, nu constituie temei de admitere a recursului în sensul formulat. Completul de judecată menționează că, motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță. De asemenea, reieșind din esența criticilor invocate de către apărare, completul de judecată reține că acestea se referă și la modalitatea de apreciere a probelor, însă, sub acest aspect, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. 13 Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora În acest sens completul de judecată atestă că, la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Totodată, recurentul consideră că instanța de apel, a adoptat o soluție insuficient motivată, însă completul de judecată relevă că nu s-a stabilit presupusa eroare de drept invocată de către recurent, or, din conținutul deciziei recurate rezultă în mod clar raționamentele care au fundamentat soluția instanței de apel prin care apelul declarat de către apărare a fost respins ca nefondat. În acest sens completul de judecată atestă că, instanța de apel și-a motivat temeinic soluția în acest sens, așa cum este indicat în pct.4-4.1. al prezentei decizii, soluție pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, deoarece soluția instanței de apel este pe deplin conformă circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, precum și practicii judiciare constante. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, curtea de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999; 14 Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997). Totodată, în concepția Curții Europene, art.6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza Van de Hurk v. Olanda, nr.16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v. Franța, nr.38748/97 din 9 martie 1999). Astfel, instanța de recurs nu a stabilit în speță existența erorilor de drept prevăzute de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală. Referitor la eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, susținând în acest sens că fapta incriminată nu întrunește elementele infracțiunii incriminate, din care motiv consideră că inculpata urmează să fie achitată de sub învinuirea înaintată. Astfel, sub aspectul criticilor invocate de către recurent, completul de judecată menționează, că potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. 14 Așadar, analizând argumentele recurentului referitor la lipsa elementelor infracțiunii incriminate, în acțiunile inculpatei, completul de judecată precizează, că instanța de apel s-a expus argumentat în acest sens, iar soluția acesteia este descrisă la pct. 4, 4.1. al acestei decizii, or, la judecarea apelurilor instanța de apel a respectat prevederile art.art.414-419 Cod de procedură penală. Deși inculpata invocă că nu este vinovată de săvârșirea infracțiunilor incriminate, completul de judecată consideră că instanța de apel întemeiat a conchis că acțiunile inculpatei întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal, pentru fiecare episod, iar vinovăția acesteia se confirmă atât prin probele administrate la materialele cauzei penale, precum și nemijlocit prin declarațiile martorilor date în cadrul ședinței primei instanțe, declarații care coroborează cu circumstanțele constatate și probele administrate. Prin urmare, nu pot fi reținute argumentele recurentului precum că instanța de apel nu a apreciat toate circumstanțele cauzei, care demonstrează lipsa elementelor infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal, în acțiunile inculpatei, or, din conținutul deciziei contestate rezultă cu claritate că instanța de apel, a apreciat obiectiv cumulul de probe, constatând că argumentele inculpatei despre nevinovăția sa, nu pot fi reținute, întrucât vina acesteia a fost dovedită prin totalitatea probelor cercetate în ședința de judecată, inclusiv prin declarațiile martorilor date în prima instanță. Referitor la eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală, potrivit căreia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, invocată de recurent, completul de judecată constată că alegațiile recurentului în această parte sunt declarative și vădit neîntemeiate. Sub acest aspect, se atestă că erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial, iar instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Însă, pentru o astfel de concluzie, trebuie să se țină seama de fapta săvârșită și cum aceasta a fost stabilită și dacă această faptă a fost încadrată corect în norma penală, iar dacă faptei i s-a dat o încadrare juridică în baza altei norme penale, înseamnă că acesteia i s-a dat o încadrare juridică greșită. La caz, se constată că instanțele de fond au cercetat toate probele administrate în cauză și le-au oferit o apreciere obiectivă, care în ansamblul lor, au confirmat vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal, pentru fiecare episod, în consecință atribuind o încadrare juridică justă acțiunilor incriminate acesteia. Prin urmare, completul de judecată, apreciază ca fiind corect fundamentată concluzia instanțelor de fond cu privire la faptul că, s-a constatat cu certitudine că Albina Svetlana, prin acțiunile sale a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal, pentru fiecare episod, adică trafic de influență, adică pretinderea, acceptarea sau primirea, personal, de bani, pentru sine și pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență sau care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească unei acțiuni în 15 exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, urmate de influența promisă și obținerea rezultatului urmărit. Față de considerentele enunțate, completul de judecată evidențiază că alegațiile recurentului în sensul că faptei incriminate inculpatei i s-a dat o încadrare juridică greșită, sunt neîntemeiate, prin urmare temeiul de casare prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală, nu s-a adeverit. În concluzie, completul de judecată statuează că argumentele invocate de către recurent sunt nefondate, întrucât vinovăția inculpatei de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal, a fost dovedită cu certitudine prin probele administrate, iar instanța de apel la judecarea cauzei nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune respingerea recursurilor declarate.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Respinge recursurile declarate de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia oficiul Central, Gheorghieva Feodora și de către avocatul Dumitran Ignat în numele inculpatei Albina Svetlana, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 17 mai 2022, în cauza penală privind-o pe Albina Svetlana xxxx, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Președinte Țurcan Anatolie Judecători Daguța Sergiu Talpă Boris Eremciuc Ghenadie Malanciuc Ion 16