1ra-947/2023 — Art. art. 189 al.1, al.3 lit.e CP

Prin sentința Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni din 22 noiembrie 2022, Stratu Vasilii, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 189 alin. (1); 189 alin. (3) lit. e) Cod penal, și în baza acestei Legi, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, a fost condamnat după cum urmează: - Stratu Vasilii s-a recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (1) Cod penal; - Stratu Vasilii s-a condamnat în baza art. 189 alin. (1) Cod penal la pedeapsa penală sub formă de amendă în mărime de 700 (șapte sute) unități convenționale; - S-a liberat Stratu Vasilii de la executarea pedepsei stabilite prin prezenta sentință, în temeiul Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova; - Stratu Vasilii s-a recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (3) lit. e) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse penale sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șese) ani și 8 (opt) luni, cu executarea pedepsei în 1 penitenciar de tip semiînchis și cu amendă în mărime de 1400 (o mie patru sute) unități convenționale, echivalentul a 70 000 (șaptezeci mii) lei. Conform art. 901 alin. (1) Cod penal, prima parte a pedepsei cu închisoarea pe un termen de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni urmează a fi executată în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 901 alin. (3) Cod penal, executarea părții de pedeapsă cu închisoarea pe un termen de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni se suspendă pe un termen de probă de 3 (trei) ani. Acțiunea civilă a lui XXXXX împotriva inculpatului Stratu Vasilii cu privire la încasarea prejudiciului material și moral s-a admis parțial și s-a încasat de la Stratu Vasilii în beneficiul părții vătămate XXXXX suma de 1550 (una mie cinci sute cincizeci) lei, 00 bani ca despăgubire pentru prejudiciul material cauzat, suma de 20 000 (douăzeci mii) lei, ca compensație pentru prejudiciul moral cauzat prin infracțiune și 10000 (zece mii) lei, cheltuieli de asistență juridică. Acțiunea civilă a lui XXXXX împotriva inculpatului Stratu Vasilii cu privire la încasarea prejudiciului moral s-a admis parțial și s-a încasat de la Stratu Vasilii în beneficiul părții vătămate XXXXX suma de 10 000 (zece mii) lei, ca compensație pentru prejudiciul moral cauzat prin infracțiune și 10000 (zece mii) lei, cheltuieli de asistență juridică. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

În sentință, prima instanță a constatat în fapt că: Stratu Vasilii, în perioada de timp iunie 2021 - septembrie 2021, în timp ce se afla la domiciliul său din XXXXX, acționând cu intenție directă și cu scop de cupiditate, dându-și seama de caracterul ilegal al acțiunilor sale, prevăzând urmările prejudiciabile și dorind conștient survenirea acestora, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, în prealabil a întocmit un plan bine determinat cu scopul de a comite șantajul, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului, prin amenințarea cu răspândirea unor știri defăimătoare despre persoană. Ulterior, acționând conform planului criminal, la 24 iunie 2021, a înregistrat pe platforma www.999.md un cont cu numele de utilizator „XXXXX”, pe care posta anunțuri fictive cu imagini preluate din spațiul internet a diferitor persoane de gen feminin tinere cu propunerea de a face cunoștință, postând și numărul de telefon XXXXX, la care putea fi contactat. Astfel, prin intermediul acestui profil, precum și prin intermediul aplicației Whatsapp cu contul înregistrat de pe numărul de telefon XXXXX, în perioada de timp 28 iulie 2021 - 29 iulie 2021, a făcut cunoștință și a corespondat prin mesaje text cu tentă sexuală cu cet. XXXXX, căruia în timpul convorbirilor i-a furnizat informații mincinoase despre oferirea serviciilor sexuale contra plată, după care, a solicitat de la victimă transmiterea mijloacelor bănești în sumă de 1000 de lei, amenințându-1 cu răspândirea conversațiilor respective către soția acestuia. Prin urmare, acțiunile inculpatului Stratu Vasilii au fost încadrate juridic în baza art. 189 alin. (1) Cod penal, conform indicilor calificativi: ”șantajul, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului, amenințând persoana cu răspândirea unor știri defăimătoare despre aceasta”. Tot el, în perioada de timp iunie 2021 - septembrie 2021, în timp ce se afla la domiciliul său din r. XXXXX, acționând cu intenție directă și cu scop de cupiditate, dându-și seama de caracterul ilegal al acțiunilor sale, prevăzând urmările 2 prejudiciabile și dorind conștient survenirea acestora, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, în prealabil a întocmit un plan bine determinat cu scopul de a comite șantajul, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului, prin amenințarea cu răspândirea unor știri defăimătoare despre persoană. În continuare, Stratu Vasilii, acționând conform planului criminal, utilizând platforma www.999.md pe care deținea contul fictiv cu numele de utilizator „XXXXX, cu anunțuri false și imagini preluate din spațiul internet a diferitor persoane de gen feminin tinere cu propunerea de a face cunoștință, postând și numărul de telefon XXXXX, la care putea fi contactat, la data de 01.09.2021, prin intermediul acestui profil, precum și prin intermediul aplicației Whatsapp cu contul înregistrat de pe numărul de telefon XXXXX, a făcut cunoștință și a corespondat prin mesaje text cu tentă sexuală cu cet. XXXXX, căruia în timpul convorbirilor i-a furnizat informații mincinoase despre oferirea serviciilor sexuale contra plată, după care, a solicitat de la victimă transmiterea mijloacelor bănești în sumă de 1550 de lei în contul bpay cu nr. XXXXX, amenințându-1 cu răspândirea conversațiilor respective către soția, rudele și prietenii acestuia. În continuare, la data de 01.09.2021, ora 04:07 min., cet. XXXXX, fiind constrâns de acțiunile de șantaj ale lui Stratu Vasilii, a depus prin intermediul sistemului de plăți MMPS mijloace bănești în numerar în sumă de 1550 de lei, către contul Bpay nr. XXXXX, ce aparține și este gestionat de către Stratu Vasilii, astfel ultimul dobândit mijloacele financiare cerute. Prin urmare, acțiunile inculpatului Stratu Vasilii au fost încadrate juridic în baza art. 189 alin. (3) lit. e) Cod penal, conform indicilor calificativi: ”șantajul, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului, amenințând persoana cu răspândirea unor știri defăimătoare despre aceasta, acțiuni urmate de dobândirea bunurilor cerute”.

Nefiind de acord cu sentința, a declarat apel avocatul Chiriac Cristin în numele inculpatului Stratu Vasilii, prin care a solicitat, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă. 3.1. În motivarea apelului a indicat că, nu este clar pe care învinuire inculpatul a fost liberat de executarea pedepsei. A Indicat că, la stabilirea pedepsei instanța nu a ținut cont de circumstanțele reale și personale ale inculpatului, a omis să rețină circumstanțele atenuate, astfel, în privința inculpatului urma a fi aplicată o pedeapsă mai blândă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2023, s-a respins ca nefondat apelul apărătorului Cristin Chiriac în numele inculpatului Stratu Vasilii, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1 În motivarea soluției instanța de apel notat că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpatul Stratu Vasilii, a săvârșit anume infracțiunea pentru care a fost condamnat, fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă. La fel, a reiterat că, prima instanță a ținut cont, la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpatului Stratu Vasilii, de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, aplicându-i o pedeapsă corectă, echitabilă și legală. 3 Mai mult, instanța de apel, analizând și apreciind sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, a apreciat ca fiind veridice, utile, pertinente, concludente, care coroborează între ele, dar și cu declarațiile inculpatului, probe care fiind analizate în ansamblu, a indicat la vina inculpatului Stratu Vasilii în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (1) Cod penal, conform indicilor calificativi: șantajul, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului, amenințând persoana cu răspândirea unor știri defăimătoare despre aceasta și art. 189 alin. (3) lit. e) Cod penal, conform indicilor calificativi: șantajul, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului, amenințând persoana cu răspândirea unor știri defăimătoare despre aceasta, acțiuni urmate de dobândirea bunurilor cerute. De asemenea, instanța de apel a considerat că, instanța de fond, conducându-se de condițiile speciale privind aplicarea Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24.12.2021, întemeiat a stabilit că, este posibilă eliberarea inculpatului Stratu Vasilii de executarea pedepsei stabilite pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (1) Cod penal, în baza actului amnistiei. Referitor la infracțiunea săvârșită de inculpat și anume prevăzută la art. 189 alin. (3) lit. e) Cod penal, instanța de apel a notat că, prima instanță, întemeiat și motivat i s-a stabilit pedeapsă penală sub forma de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate și stabilirea unui termen de probă. În acest sens a notat instanța de apel că, o pedeapsă mai blândă decât închisoarea cum ar fi munca neremunerată în folosul comunității sau închisoarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, nu va asigura atingerea scopului pedepsei, și că doar în așa fel, pedeapsa aleasă va avea drept scop restabilirea echității sociale, va influența asupra corectării și reeducării inculpatului și își va asigura atingerea scopului pedepsei penale.

Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, au declarat recursuri: 5.1. Avocatul Caragia Elisaveta în numele inculpatului Stratu Vasilii, făcând trimitere la art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicită, casarea deciziei instanței de apel și a sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei cu emiterea unei noi hotărâri prin care lui Stratu Vasilii pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 189 alin. (3) lit. e) din Codul penal, să-i fie aplicata norma prevăzută la art. 90 Cod penal. În motivarea recursului a indicat că, instanța urma să țină cont de personalitatea inculpatului, că acesta s-a căit de cele comise, este la prima abatere, anterior nefiind condamnat, a conștientizat gravitatea faptelor sale. La fel a indicat că, instanța nu a ținut cont de individualizarea pedepsei penale, stabilite inculpatului, neluându-se în vedere prejudiciul real cauzat părților vătămate. Consideră că, inculpatul poate fi reeducat și fără izolarea de societate, aplicându-i-se o pedeapsă cu suspendarea condiționată. De asemenea consideră că, sumele pentru încasarea prejudiciilor morale sunt extrem de mari. 5.2. Avocatul Chiriac Cristin în numele inculpatului Stratu Vasilii, făcând 4 trimitere la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită, casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului indică că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și inculpatului i s-a lezat drepturile prevăzute la art. 17 alin. (2), art. 10 alin. (4), art. 19 alin. (1), art. 24 Cod de procedură penală, art. art. 20, 26 din Constituția RM, art. art. 2, 3, 5, 6, 17 CEDO.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate în baza materialelor din dosar, completul de judecată conchide asupra inadmisibilității acestuia. Primordial, instanța de recurs va face trimitere la prevederile Legii nr. 246 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative (în vigoare - art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII din 01.09.2023), prin care s-au operat modificări și la Codul de procedură. În corespundere cu prevederile art. XI. alin. (3) din Legea nr. 246 din 31.07.2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Totodată, ținând cont de art. 56 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22.12.2017 cu privire la actele normative, prin care actele normative intră în vigoare peste o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau la data indicată în textul actului normativ, care nu poate fi anterioară datei publicării, instanța de recurs va examina recursul înaintat de recurent în baza articolelor din Codul de procedură penală, supuse modificărilor conform Legii nr. 246 din 31.07.2023, cu excepția temeiurilor indicate în recursuri, or, cererile de recurs a fost înaintate Curții Supreme de Justiție la 03.05.2023 și 04.05.2023, până la intrarea în vigoare a modificărilor legii procesual penale vizate. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează admisibilitatea recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în baza materialelor din dosar, într-un complet format din 3 judecători și declară inadmisibil recursul dacă, acesta este vădit neîntemeiat. În baza art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute la art. 427 invocate în recurs. Astfel, instanța de recurs, la etapa admisibilității recursului, verifică dacă s-a aplicat corect legea penală și procesual penală, în coraport cu cauza dedusă judecății, încât faptele reținute prin hotărârea atacată să cuprindă respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Lecturând argumentele invocate în recurs, instanța de recurs conchide că, deși avocatul Caragia Elisaveta în numele inculpatului Stratu Vasilii, face trimitere temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, din conținutul recursului se atestă că, aceasta critică decizia instanței de apel doar prin prisma temeiului prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 de Legea notată supra. Prin urmare, instanța de recurs, cu trimitere la art. 429 alin. (1) coroborat cu art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, va examina recursul declarat de către recurent doar în baza temeiului prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de 5 procedură penală, or, recursul depus trebuie să fie motivat cu relatarea argumentelor privind temeinicia acestuia. Astfel, verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, instanța de recurs atestă că, motivele invocate de către partea apărării, prin prisma temeiului prevăzut la art. 427 alin. (1), pct. 10) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea în speță, nefiind constatate careva erori de drept. Potrivit art. 427 alin.(1), pct. 10) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Completul de judecată reține că, în speță nu se contestă starea de fapt stabilită de instanțele de fond și nici încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite, în esență, criticile recurentului rezumându-se asupra aprecierii instanțelor a circumstanțelor cauzei care au determinat concluzii neîntemeiate privind individualizarea pedepsei. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată va ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia. Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală, un mijloc de corectare, și reeducare a condamnatului, și se aplică persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și din partea altor persoane. Respectiv, este prerogativa instanței de judecată să aprecieze dacă scopul pedepsei penale poate fi atins prin stabilirea unei pedepse mai blânde, sau a unei pedepse mai aspre prevăzute în normă. În formarea acestei convingeri, instanța urmează să țină cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de Lege, ceea ce la caz s-a realizat. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța va ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei stabilite asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia. Se atestă că, instanța de apel a respins apelul părții apărării ca nefondat și a menținut sentința fără careva modificări. Prin urmare potrivit sentinței Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni din 22 noiembrie 2022, Stratu Vasilii, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 189 alin. (1); 189 alin. (3) lit. e) Cod penal, și în baza acestei Legi, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, a fost condamnat după cum urmează: - Stratu Vasilii s-a recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (1) Cod penal; - Stratu Vasilii s-a condamnat în baza art. 189 alin. (1) Cod penal la pedeapsa penală sub formă de amendă în mărime de 700 (șapte sute) unități convenționale; - S-a liberat Stratu Vasilii de la executarea pedepsei stabilite prin prezenta 6 sentință, în temeiul Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova; - Stratu Vasilii s-a recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (3) lit. e) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse penale sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șese) ani și 8 (opt) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și cu amendă în mărime de 1400 (o mie patru sute) unități convenționale, echivalentul a 70 000 (șaptezeci mii) lei. Conform art. 901 alin. (1) Cod penal, prima parte a pedepsei cu închisoarea pe un termen de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni urmează a fi executată în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 901 alin. (3) Cod penal, executarea părții de pedeapsă cu închisoarea pe un termen de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni se suspendă pe un termen de probă de 3 (trei) ani. Acțiunea civilă a lui XXXXX împotriva inculpatului Stratu Vasilii cu privire la încasarea prejudiciului material și moral s-a admis parțial și s-a încasat de la Stratu Vasilii în beneficiul părții vătămate XXXXX suma de 1550 (una mie cinci sute cincizeci) lei, 00 bani ca despăgubire pentru prejudiciul material cauzat, suma de 20 000 (douăzeci mii) lei, ca compensație pentru prejudiciul moral cauzat prin infracțiune și 10000 (zece mii) lei, cheltuieli de asistență juridică. Acțiunea civilă a lui XXXXX împotriva inculpatului Stratu Vasilii cu privire la încasarea prejudiciului moral s-a admis parțial și s-a încasat de la Stratu Vasilii în beneficiul părții vătămate XXXXX suma de 10 000 (zece mii) lei, ca compensație pentru prejudiciul moral cauzat prin infracțiune și 10000 (zece mii) lei, cheltuieli de asistență juridică. Se atestă că, în urma solicitării și înscrisului autentic al inculpatului (f.d. 78, Vol. III), prezenta cauză a fost judecată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală. Colegiul penal constată că, instanța de apel, corect și just a stabilit, cu aplicarea art. 901 alin. (1), (3) Cod penal, că inculpatul va executa pedeapsa cu închisoarea parțial, ceea ce este în acord cu principiul proporționalității, luându-se în vedere fapta comisă și urmările acțiunilor făptuitorului. Mai mult, pedeapsa stabilită, urmează să contribuie la formarea unei atitudini de respect față de legea penală, încât inculpatul să conștientizeze că, integrarea în societate, este posibilă doar prin abordarea de către acesta a unui mod de viață viabil comunității umane, care ar genera încetarea de către acesta a activității criminale, cu manifestarea unui stil de viață fără încălcarea legii. Cu referire la alegațiile avocatului inculpatului privind necesitatea aplicării unei pedepse în baza art. 90 Cod penal, instanța de recurs constată că, această solicitare este vădit neîntemeiată, or, aplicarea acestor prevederi are la originea sa personalitatea inculpatului, modalitatea și gravitatea infracțiunii săvârșite, comportamentul acestuia până la săvârșirea infracțiunii. Completul de judecată, statuează că, pentru a se putea constata dacă inculpatului se poate corecta prin stabilirea unei pedepse non privative de libertate, cu aplicarea în privința acestuia a prevederilor art. 90 Cod penal, se analizează persoana inculpatului sub raportul periculozității sale, decurgând, în primul rând, din faptă și din împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, iar în al doilea rând, din persoana infractorului, care trebuie studiată. 7 În aceste condiții, Colegiul penal conchide că, stabilirea inculpatului a unei pedepse cu aplicarea art. 90 Cod penal, la caz, nu este rațională în circumstanțele stabilite și nu ar asigura scopul pedepsei penale prevăzut de art. 61 alin. (2) Cod penal, care reglementează, că pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Totodată, urmează de menționat că, suspendarea condiționată a executării pedepsei, nu este un drept al inculpatului, ci o facultate a instanței de judecată, care este liberă să aprecieze dacă este sau nu cazul să o acorde. Mai mult, o pedeapsă prea blândă va fi apreciată ca o atitudine tolerantă din partea statului a comportamentului prejudiciabil și va diminua încrederea societății în eficacitatea și echitatea sistemului de justiție, or, practica judiciară demonstrează că, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Astfel, este important de specificat că, în cazul unei privări de libertate, este deosebit de important să fie respectat principiul general al securității juridice. Prin urmare, este esențial ca condițiile privării de libertate să fie clar definite în dreptul național și legea însăși să fie previzibilă în aplicare pentru a satisface cerința ”legalității”, un standard din practica CEDO, care impune normelor de drept să fie suficient de precise, întrucât să permită persoanei, să prevadă rezonabil consecințele ce pot deriva dintr-un anumit comportament în circumstanțele particulare ale cauzei sale. În cele din urmă, se atestă că, la caz, inculpatul a avut parte de un proces penal echitabil în privința sa, unde instanțele de fond, primordial, în scopul neadmiterii privării arbitrare de libertate, au ținut cont ca pedeapsa inculpatului să fie una echitabilă și proporțională scopului Legii penale. În aceste condiții, eroarea de drept specificată în recurs, nu și-a găsit confirmare la examinarea acestuia, cele descrise căpătând forma unor alegații declarative care nu pot fi puse la baza admisibilității recursului ordinar. Prin urmare, se constată că, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75, 901 Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală, ținând cont de scopul pedepsei, caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite. Referitor la alegațiile recurentului ce ține de mărimea prejudiciului moral, instanța de recurs conchide că, instanța de apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei privind mărimea compensației pentru prejudiciul moral cauzat părților vătămate, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material. Se atestă că, ținându-se cont de prevederile art. art. 219 alin. (4), 220 alin. (3), 387 alin. (1) Cod de procedură penală, art. 1423 Cod civil, conform căror, odată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge. La evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele fizice ale victimei, etc. Hotărârea privind acțiunea civilă se adoptă în conformitate cu normele dreptului civil. Mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau 8 fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate. Prin urmare, instanța de apel just și întemeiat s-a pronunțat asupra mărimii despăgubirii morale și a ținut cont de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat, de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă părților vătămate, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, respectând proporționalitatea comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări similare și ținând cont de particularitățile cauzei. Referitor la alegațiile invocate de avocatul Chiriac Cristin în numele inculpatului Stratu Vasilii, prin care indică că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și inculpatului i s-a lezat drepturile prevăzute la art. 17 alin. (2), art. 10 alin. (4), art. 19 alin. (1), art. 24 Cod de procedură penală, art. art. 20, 26 din Constituția RM, art. art. 2, 3, 5, 6, 17 CEDO, instanța de recurs notează următoarele. Potrivit normei prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. În continuare, instanța de recurs, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, constată că, astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat cu strictețe prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, iar motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul hotărârii, acesta fiind clar. Instanța de recurs menționează că, aprecierea probelor de către instanțele de fond poate să fie recunoscută ca o eroare gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în cazul unor expuneri denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau neluarea în considerare a acestora. Astfel, se apreciază critic argumentele recurentului, precum că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. La caz, instanța de recurs menționează că, principiul contradictorialității în procesul penal este privită ca o valoare juridică, care face parte din garanțiile care asigură realizarea dreptului la un proces echitabil, drept consacrat în art. 6 CEDO. Mai mult, principiul contradictorialității se află într-o strânsă legătură cu principiul egalității armelor, ca părți ale dreptului la un proces echitabil și implică dreptul fiecărei părți de a lua cunoștință cu toate actele cauzei, într-o procedură contradictorie care să nu o plaseze pe vreuna dintre părți într-o situație dezavantajoasă, în scopul păstrării justului echilibru între părți. Din aceste considerente, se constată că, instanța de apel cât și prima instanță, în cadrul examinării cauzei penale, au respectat cu strictețe atât normele procesual 9 penale (art. art. 10, 17, 19, 24, 26 Cod de procedură penală) ce vizează respectarea principiilor de drept, cât și în sensul art. 6 CEDO, soluționând cauza în prezența avocatului inculpatului și în mod echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, care prin hotărârile pronunțate nu au adus atingere intereselor justiției. Mai mult ca atât, temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În acest context, instanța de recurs atestă că, instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune inadmisibilitatea recursurilor declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, Completul de judecată DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor declarate de către avocatul Caragia Elisaveta în numele inculpatului Stratu Vasilii și avocatul Chiriac Cristin în numele inculpatului Stratu Vasilii, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2023, în cauza penală în privința lui Stratu Vasilii XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Președinte Țurcan Anatolie Judecători Eremciuc Ghenadie Talpă Boris 10