1ra-199/2022 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești, (sediul Central) din 08 mai 2019: Torgai Nicolae a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 1 an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art.90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite inculpatului Torgai Nicolae, a fost suspendată pe o perioadă de probațiune de 1 an. Strătilă Sergiu a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 1 an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art.90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite inculpatului Torgai Nicolae, a fost suspendată pe o perioadă de probațiune de 1 an. S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de către Buldumac Vasile și s-a încasat din contul inculpaților în beneficiul lui Buldumac Vasile suma de 4 000 lei 1 de la fiecare, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral, suma de 5 000 lei de la fiecare, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În partea rămasă, acțiunile civile a lui Buldumac Vasile și Ciobanu Victoria au fost respinse ca neîntemeiate. 1.1 Pentru a pronunța sentință, prima instanță a constatat că, Torgai Nicolae și Strătilă Sergiu, la data de 21.08.2017, aproximativ la orele 14:30, pe traseul central din s. Bozieni, raionul Hîncești, deplasând-u-se cu automobilul de model „Volkswagen CC” cu n/î XXXXX, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, au stopat din mers automobilul de model „Volvo XC90”, cu n/î XXXXX la volanul căruia se afla Buldumac Vasile, ca pasageră fiind Ciobanu Victoria, după care, împreună și de comun acord, urmărind manifestarea bravurii și a forței grosolane, intenționat l-a apucat de gât pe Buldumac Vasile, aplicându-i o lovitură în regiunea mâinii stingi, totodată amenințîndu-1 cu răfuială fizică, cauzându-i conform raportului de constatare nr.503 din 22.08.2017 echimoze în 1/3 medie a brațului mâinii stingi, regiunea zigomatică stingă, excoriații ale antebrațului mâinii stingi, care puteau fi cauzate în urma acțiunii traumatice a unui obiect dur contondent și cu colț, ori interacțiune la impact, ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Tot atunci, întru curmarea actelor huliganice, în conflict a intervenit Ciobanu Victoria, moment în care a fost îmbrâncită, fiindu-i aplicată o lovitură cu pumnul în regiunea feței, după care Torgai Nicolae împreună cu Strătilă Sergiu, urcând la volanul automobilului, efectuând manevra de mers cu spatele, intenționat a prins-o pe Victoria Ciobanu între automobile, în timp ce ultima era rezemată de automobilul de model „Volvo XC90”, astfel cauzându-i conform raportului de constatare nr. 502 din 22.08.2017 echimoze în 1/3 medie a brațului mâinii drepte, buza inferioară a gurii pe dreapta, partea laterală a gambei piciorului stâng, care puteau fi cauzate în urma acțiunii traumatice a unor obiecte dur contondente și interacțiune la impact, ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. Acțiunile lui Torgai Nicolae și Strătilă Sergiu au fost încadrate în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi „Huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, și care prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de mai multe persoane”.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către avocatul Hadei Eduard în numele inculpaților, solicitând casarea totală a sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie achitați pe motiv că lipsesc elementele componenței de infracțiune, invocând că: - prima instanță, în lipsa totală a probelor în sens procesual, fără a da o apreciere juridică corectă circumstanțelor de fapt, fără a constata prezenta semnelor speciale și necesar a fi întrunite pentru infracțiunea de huliganism, a adoptat sentința de condamnare a lui Torgai Nicolae și Strătilă Sergiu pentru comiterea acestei infracțiuni, omițând să cerceteze sub toate aspectele, complet și obiectiv unicele probe pe dosar - declarațiile pârților vătămate, Buldumac Vasile și Ciobanu Victoria 2 și declarațiile inculpaților; - instanța de fond nu a verificat toate versiunile pe cauza penală respectivă, iar divergențele din declarațiile inculpaților și ale părților vătămate, care, sunt unicele probe pe dosar, ce au determinat condamnarea, nu au fost înlăturate în niciun mod; - nu au fost argumentate motivele admiterii declarațiilor părților vătămate și din care motiv le-a apreciat anume pe acestea ca fiind juste, la fel, instanța de fond nu a argumentat de ce a respins declarațiile inculpaților, atât timp cât la dosar lipsesc alte probe care să confirme declarațiile părților vătămate; - instanța de fond a reținut cu certitudine precum că, automobilul de model „Volvo XC90”, cu n/î XXXXX, cu care se deplasau Buldumac Vasile și Ciobanu Victoria, a fost stopat din mers, luând ca bază probatorie exclusiv declarațiile părților vătămate, alte probe în cauza respectivă nefiind administrate; - martorul minor, XXXXX, a declarat că nu a auzit careva conflicte, dar a ieșit deoarece fata plângea, în drum, pe trotuar se afla un automobil de model Volvo. Pe Torgai Nicole și Strătilă Sergiu, în acea zi nu i-a văzut; - versiunea inculpaților nu a fost cercetată de către prima instanță, aceasta punând la baza soluționării cauzei și adoptării sentinței de condamnare doar declarațiile părților vătămate, fără a fi confirmate prin alte probe; - instanța de fond a omis să cerceteze și să dea o apreciere declarațiilor lui Torgai Nicolae, cu privire la faptul că ultimul și Buldumac Vasile au avut anterior neînțelegeri și sa-r fi aflat într-o stare de conflict mocnit, din cauza că Ciobanu Victoria l-a părăsit pe Torgai Nicolae, devenind concubina lui Buldumac Vasile, iar această circumstanță de fapt, o consideră esențială pentru stabilirea pretextului acțiunilor lui Buldumac Vasile; - din declarațiile lui Buldumac Vasile nu este clar de ce totuși el a stopat automobilul, de aceeași neclaritate în acest sens fiind și declarațiile Victoriei Ciobanu, ceea ce pune la îndoială comportamentul acestora, or, dacă susțin că nu au avut careva intenții de a se încăiera și de a acționa urât fată de Torgai Nicolae și Stratilă Sergiu, nu trebuiau să stopeze, ci să continue drumul său, pentru că acțiunea propriu zisă de stopare forțată nu reiese din nici o probă pe dosar, mai ales că și mărimea mașinilor cu care se deplasau figuranții pe dosar clar determină defavorizarea lui Torgai Nicolae și Stratilă Sergiu (autoturism obișnuit, mașină mică Volkswagen CC) în fața unui SUV Volvo XC; - cauza și motivul pentru care Buldumac Vasile și Ciobanu Victoria au stopat automobilul său nu a fost elucidat de prima instanță, ceea ce nu a permis stabilirea adevărului, îndeosebi, de a stabili cine a fost inițiatorul acestui conflict. Este important de reținut că, instanța de fond nu a argumentat care raționamente au demonstrat că, anume părțile vătămate vorbesc adevărul; - este eronată și argumentarea instanței de fond precum că, declarațiile depuse de inculpați pe alocuri nu coroborează între ele și nu-și găsesc o explicație logică, și anume că, deși inculpații au susținut că anume Buldumac Vasile a fost cel care le-a creat impedimente la trafic prin frânările bruște pe care le făcea deplasându-se în fața lor, tot ei au declarat că au ieșit la depășirea acestuia și au parcat imediat pe 3 dreapta în fața unei gospodării, Buldumac Vasile staționând astfel în spatele lor, acțiune care, după părerea primei instanțe pare a fi inexplicabilă în condițiile în care, inculpații, fiind în spatele lui Buldumac Vasile, ar fi avut posibilitatea să reducă din viteză, iar în cel mai rău caz să stopeze pe dreapta; - după această argumentare lipsită de obiectivitate, apare întrebarea rațională retorică de ce prima instanță nu a gândit la fel și referitor la acțiunile lui Buldumac Vasile, care, la fel, ar fi putut să-și continue deplasarea, iar atunci când l-ar fi ajuns din spate pe Torgai Nicolae, să-l evite prin continuarea drumului, în ciuda ambuteiajului format și să nu se parcheze pe dreapta, pentru a ”aprinde ” conflictul; - din motive neclare, instanța de fond nu ia în considerație faptul că, inculpații au declarat că Buldumac Vasile se deplasa cu o viteză limitată, din care motive inculpații l-au depășit o dată, în satul Bozieni. Buldumac Vasile îi depășește pe inculpați și de această dată a început să frâneze, apoi să accelereze de trei ori în fața inculpaților, motiv din care inculpații l-au depășit a doua oară, dar, în scopul de a evita repetarea acestor situații, mai ales situații de accident, au hotărât să cedeze în fața lui Buldumac Vasile și au parcat pe dreapta, lăsându-1 pe Buldumac Vasile să plece mai departe, urmărind unicul scop de a evita vreun conflict. Din motive neclare, însă, Buldumac Vasile a stopat și el, fapt ce l-a determinat pe Strătilă Sergiu, provocat de starea de pericol de accident creată, să se apropie de ultimul și să-l întrebe de ce procedează astfel. Considerăm că instanță totuși urma să clarifice unde a avut loc de fapt incidentul, astfel că ar fi aflat că de fapt părțile vătămate, prin acțiunea de a urma nestingherit calea, pe drumul paralel unde au oprit inculpații, care au staționat în intenția de a nu provoca careva urmări regretabile pe șoseaua principală, se fac vinovate de apariția conflictului; - este necesar de observat și faptul că, Torgai Nicolae care se afla într-o stare de neînțelegere inhibată cu Buldumac Vasile din cauza Victoriei Ciobanu, nici nu a ieșit inițial din mașină, pentru a evita generarea oricărui conflict. Însăși Buldumac Vasile confirmă în declarațiile sale că a ieșit mai întâi Strătilă Sergiu, apoi s-a apropiat și Torgai Nicolae; - în speță, nu a fost demonstrat că Torgai Nicolae și Strătilă Sergiu au acționat împotriva ordinii publice, în ședința de judecată nu s-a ajuns la concluzia certă și în afara oricărui dubiu că, conflictul iscat între inculpați și părțile vătămate a fost inițiat anume de către Torgai Nicolae și Strătilă Sergiu, care ar fi avut intenția directă de a tulbura ordinea publică; - infracțiunea de huliganism, însă, include obligatoriu în esența sa materială, ca acțiune principală, încălcarea grosolană a ordinii publice. Prin urmare, aplicând condamnarea pentru comiterea infracțiunii de huliganism, este necesar să fie demonstrată intenția îndreptată anume spre încălcarea ordinii publice. Pe cauza respectivă, însă, nu a fost demonstrată în acțiunile inculpaților încălcarea grosolană a ordinii publice, respectiv nici intenția lui Torgai Nicolae și Strătilă Sergiu de a acționa împotriva ordinii publice, prin urmare în acțiunile lor lipsesc elementele infracțiunii de huliganism, or, declarațiile inculpaților nu au fost răsturnate cu careva probe, iar ale părților vătămate nu au fost confirmate prin alte probe; 4 - instanță de fond în mod arbitrar i-a recunoscut vinovați pe Torgai Nicolae și Strătilă Sergiu în comiterea infracțiunii de huliganism, bazându-se doar pe declarațiile părților vătămate și nu a luat în considerație că inculpații și părțile vătămate se cunoșteau fiind consăteni, colegi, mai mult, aceștia fiind anterior și într- o stare de neînțelegere, conflict mocnit; - declarațiile pârții vătămate sunt mijloace distincte de probă și pot servi la aflarea adevărului în măsura în care se coroborează cu celelalte mijloace de probă. Pe cauza penală în cauză însă lipsesc alte probe; - instanță de fond face trimitere la astfel de probe, care, chipurile, suplimentar demonstrează vinovăția inculpaților, precum plângerea Victoriei Ciobanu, procesul- verbal privind consemnarea celor constatate, și informația telefonică, care nu corespund prevederilor art.93 alin.(2) Cod de procedură penală; - nici procesul-verbal de cercetare la fața locului nu indică direct și cert la acțiunile de huliganism comise, chipurile, de inculpați; - în baza procesului-verbal de ridicare din 07.09.2017 au fost ridicate două poze pe foi A-4, executate de către Ciobanu Victoria în timpul conflictului din 21.08.2017, care la fel, nu elucidează circumstanțele faptice invocate de către pârțile vătămate în declarațiile lor; - în speță, nu s-a demonstrat prezenta motivelor huliganice în acțiunile lui Torgai Nicolae și Strătilă Sergiu; - cert rămâne a fi doar faptul că, după ce au parcat automobilele, pe strada paralelă cu drumul principal, între Torgai Nicolae, Strătilă Sergiu, Buldumac Vasile și Ciobanu Victoria s-a iscat o ceartă și o altercație, soldată cu vătămare corporală neînsemnată atât la inculpatul Strătilă Sergiu, cât și la părțile vătămate, fără însă ca prima instanță să stabilească cine a inițiat bătaia, cine a avut intenția de a acționa împotriva integrității corporale și a sănătății, care dintre aceștia s-a apărat. La materialele cauzei penale sunt însă rapoarte de constatare a vătămării corporale neînsemnată, care demonstrează leziuni corporale atât la inculpat, cât și la partea vătămată, circumstanțe care eventual ar încadra acțiunile inculpaților în componenta unei fapte contravenționale, prevăzute de art.78 alin.(1) Cod contravențional; - eventualele acțiuni de violenta îndreptate asupra persoanei, în lipsa acțiunii de încălcare a ordinii publice, nu constituie infracțiunea de huliganism, acțiunea producându-se pe o stradă lăturalnică celei principale, fapt necesar de consemnat la stabilirea caracterului penal al acțiunilor incriminate inculpaților; - întreaga argumentare duce doar la concluzia că, pe cauza penală de învinuire a lui Togai Nicolae și Strătilă Sergiu în comiterea huliganismului, nu a fost înlăturat orice dubiu în privința vinovăției lor, ba mai mult, inițiatori ai conflictului apar chiar părțile vătămate prin acțiunea de a urma nestingherit calea, pe drumul paralel unde au oprit inculpații, care au staționat în intenția de a nu provoca careva urmări regretabile pe șoseaua principală; - la soluționarea cauzei penale, instanță de fond s-a bazat exclusiv pe declarațiile părților vătămate, ceea ce a însemnat impunerea inculpaților să-și probeze nevinovăția, ceea ce este contrar prezumției de nevinovăție; 5 - subsidiar, în ceea ce privește temeinicia acțiunii civile înaintată de către Buldumac Vasile, cât și de către Ciobanu Victoria în cauza penală respectivă, considerăm că, instanța de fond incorect le-a admis chiar și parțial, or, nici una din părțile vătămate nu au prezentat probe veridice, care să demonstreze prejudiciul moral invocat, instanța de fond luând în considerație la soluționarea acțiunilor civile, exclusiv declarațiile părților vătămate, acestea fiind lipsite de suport probatoriu, or, părțile vătămate nu au oferit instanței careva probe pertinente și utile, care să demonstreze în ce au constat impactul asupra stării lor psihice și morale, cum s-au manifestat și care sunt efectele concrete (consecințele) produse asupra lor, care au fost schimbările survenite în modul său de viață, dacă a picat vreun examen în perioada ulterioară producerii incidentului; - Buldumac Vasile și Ciobanu Victoria nu a făcut dovada prejudiciului moral, instanța de fond însă l-a reținut, dispunând în mod nejustificat încasarea din contul inculpaților a sumelor bănești pentru despăgubirea prejudiciului moral.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 octombrie 2021, s-a admis apelul din alte motive, s-a casat parțial sentința în partea laturii penale cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care: Torgai Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 1 an închisoare, în baza art.90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de probațiune de 1 an. Strătilă Sergiu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 1 an închisoare, în baza art.90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de probațiune de 1 an. În rest s-a menținut sentința. 3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, la 21 august 2017, aproximativ la orele 14:30, pe traseul central din s. Bozieni r- ul Hâncești, Torgai Nicolae împreună cu Strătilă Sergiu, deplasându-se cu automobilul de model „Volkswagen CC”, cu n/î XXXXX din intenții huliganice, încălcând ordinea publică, au stopat din mers automobilul de model „Volvo XC90”, cu n/î XXXXX la volanul căruia se afla Buldumac Vasile, ca pasageră fiind Ciobanu Victoria, după care împreună și de comun acord, urmărind manifestarea bravurii și forței, intenționat l-a apucat de gât pe Buldumac Vasile, aplicându-i o lovitură cu pumnul în regiunea mâinii stângi, totodată amenințând-u-l cu răfuială fizică, i-a cauzat conform raportului de constatare nr.503 din 22.08.2017 echimoze în 1/3 medie a brandului mâinii stângi, regiunea zigomatică stânga, excoriații a antebrațului mâinii stângi, care puteau fi cauzate în urma acțiunii traumatice a unui obiect dur contondent și cu colț, ori interacțiune la impact, ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată, tot atunci, întru curmarea actelor huliganice în conflict a intervenit Ciobanu Victoria, moment în care a fost îmbrâncită, fiindu-i aplicată o lovitură cu pumnul în regiunea feței, după care Torgai Nicolae împreună cu Strătilă Sergiu urcând la volanul automobilul, în timp ce efectua manevra de mers cu spatele, 6 intenționat a prins-o pe Ciobanu Victoria între automobile, în timp ce ultima era rezemată de automobilul de model „Volvo XC90”, astfel, cauzându-i conform raportului de constatare nr.502 din 22.08.2017 echimoze în 1/3 medie a brațului mâinii drepte, buza inferioară a gurii pe dreapta, partea laterală a gambei piciorului stâng, care puteau fi cauzate în urma acțiunii traumatice a unor obiecte dur contondente și interacțiune la impact, ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată, acțiuni care se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. Instanța de apel a indicat că, la data de 12 august 2021, Curtea Constituțională a pronunțat Hotărârea nr.25 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 287 alin.(1) din Codul penal. Prin Hotărârea citată, Curtea a declarat neconstituționale cuvântul „grosolan” și textul „cinism sau” din art.287 alin.(1) Cod penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002. În acest context, instanța de apel a reține că, încadrarea juridică corectă a acțiunilor inculpaților este prevăzută la art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal - „Huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei și care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de mai multe persoane”. Instanța de apel din analiza coroborată a probatoriului administrat în cauză, a reținut anume starea de fapt mai sus descrisă, și a constatat că în cauză penală dedusă judecății a fost răsturnată prezumția de nevinovăție a inculpaților, fiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective. Instanța de apel raportând motivele invocate în cererea de apel la materialele cauzei penale, a conchis că argumentele invocate în apel la caz nu își găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru care instanța de apel a reținut astfel că, în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate suficiente probe pertinente, concludente, veridice și utile, care coroborează între ele, și demonstrează pe deplin vinovăția inculpaților Torgai Nicolae și Strătilă Sergiu în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal. Astfel, analizând aspectele de fapt reflectate în informația 902 comunicată la data petrecerii evenimentelor; plângerea Victoriei Ciobanu adresată organului de poliție la 21.08.2017 și declarațiile părților vătămate Ciobanu Victoria și Buldumac Vasile, instanța de apel a stabilit cu certitudine faptul stopării din mers, de către Torgai Nicolae și Strătilă Serghi a automobilului de model „Volvo XC 90” condus de Buldumac Vasile, pe drumul public din s. Bozieni, raionul Hîncești, dar și faptul aplicării de către ambii inculpați în raport cu părțile vătămate a violenței fizice, în circumstanțele constatate supra. În raport cu argumentele părții apărării, instanța de apel a apreciat drept concludente și utile declarațiile pârților vătămate, care fiind audiate sub jurământ, au arătat în aceiași măsură la faptul cum mai întâi, Sergiu Strătilă și Torgai Nicolae s-au îndreptat spre Buldumac Vasile adresându-i cuvinte necenzurate, după care Torgai Nicolae l-a strâns de gât, iar Sergiu Strătilă i-a aplicat o lovitură la umăr, dar și la faptul că Strătilă Serghi i-a aplicat Victoriei Ciobanu o lovitură în regiunea 7 buzei, a îmbrâncit- o, în timp ce aceasta încerca să curme acțiunile lor infracționale, după care, cu mijlocul de transport pe care-1 conducea Torgai Nicolae, efectuând manevra de mers cu spatele, au prins-o pe Victoria Ciobanu între automobile. Aspectele de fapt comunicate de către părțile vătămate în partea ce tine de aplicarea violenței fizice asupra lor, sunt confirmate și prin concluziile experților expuse în actele de constatare emise urmare a examinării medicale a acestora, potrivit cărora la data de 22.08.2017, la Vasile Buldumac au fost depistate leziuni corporale externe sub formă de echimoză în 1/3 medie a brațului mâinii stângi, având localizarea și mecanismul de producere similar celui descris de Buldumac Vasile în cadrul audierii sale, care de altfel a declarat că în timp ce era ținut de gât de către Torgai Nicolae și amenințat, a fost lovit de către Strătilă Serghi la umăr. În aceiași ordine de idei, instanța de apel a considerat că leziunile corporale depistate de specialist la 22.08.2017 pe corpul Victoriei Ciobanu, mecanismul de formare și localizarea acestora confirmă cele declarate de Victoria Ciobanu referitor la aplicarea în raport cu ea a violenței fizice din partea lui Strătilă Serghi, exprimată prin aplicarea unei lovituri la buză, or, raportul de constatare relevă prezenta unei echimoze la buza inferioară pe dreapta, dar și referitor la fixarea părții vătămate între cele două automobile, de către automobilul condus de Torgai Nicolae or, declarația acesteia potrivit căreia între automobile i-au fost fixate picioarele, este susținută prin rezultatele examinării medicale care relevă o echimoză pe partea laterală a gambei piciorului stâng. Martorul XXXXX a declarat că „dânsul a adus o cană cu apă Victoriei care plângea, spunând că a fost lovită în burtă”, declarații care reflectă starea emoțională a Victoriei Ciobanii, la care s-a ajuns datorită evenimentelor ce au avut loc ceva timp înainte - confirmă și întregesc tabloul faptic descris de părțile vătămate. În concluzie, faptul că expertul arată, deși cu probabilitate, asupra timpului și mecanismului de producere a leziunilor constatate, similar lui arătat de părțile vătămate, iar declarațiile părților vătămate coroborează între ele și nu prezintă careva divergențe sau contradicții, acestea fiind consecvente, logic expuse, fiind similare celor date la etapa urmării penale, cele expuse de părțile vătămate fiind confirmate în mod indirect și prin declarațiile martorului XXXXX - denotă veridicitatea declarațiilor părților vătămate cu referire la starea de fapt pe care au descris-o. Prin urmare, în condițiile în care declarațiile părților vătămate pe baza cărora a fost stabilită starea de fapt reținută în prezenta sentință - sunt susținute prin ansamblul probator cercetat în ședința de judecată și nu prezintă careva indici care ar pune la dubiu veridicitatea lor, instanța de apel le-a dat o apreciere critică declarațiilor inculpaților și a părții apărării în cererea de apel care au infirmat cele declarate de părțile vătămate, menționând că Buldumac Vasile ar fi fost inițiatorul conflictului. Victoria Ciobanu ar fi aplicat în raport cu ei violența fizică, iar dânșii nu ar fi comis careva acțiuni violente care să atingă acel nivel de severitate pentru a putea fi plasate în sfera ilicitului penal. De altfel, analizând conținutul declarațiilor depuse de inculpați, instanța de apel a reținut că acestea pe alocuri nu coroborează între ele și prezintă niște stări de fapt 8 care nu-și găsesc o explicație logică. Astfel, deși inculpații au susținut că, anume Buldumac Vasile a fost cel care le- a creat impedimente la trafic prin frânările bruște pe care le făcea deplasându-se în fața lor, tot ei au declarat că au ieșit la depășirea acestuia și au parcat imediat pe dreapta în fața unei gospodării, Buldumac Vasile staționând astfel în spatele lor, acțiune care pare a fi inexplicabilă în condițiile în care dânșii, fiind în spatele lui Buldumac Vasile, ar fi avut posibilitatea să reducă din viteză, iar în cel mai rău caz să stopeze pe dreapta, lăsîndu-1 pe Buldumac Vasile să-și continue deplasarea. De asemenea, modul în care inculpații au parcat vehiculul pe care-1 conduceau și faptul că primul din automobil a ieșit Sergiu Srătilă pentru a clarifica situația, trădează intenția acestora de a iniția un conflict, intenție care și-a găsit realizare în acțiunile violente comise de ei, care au fost descrise de părțile vătămate, consecințele acestor acțiuni fiind susținute și prin celelalte mijloace de probă. În aceiași ordine de idei, nu prezintă credibilitate nici ipoteza lansată de inculpați și partea apărării potrivit căreia Buldumac Vasile ar fi lovit-o pe Victoria Ciobanu în momentul în care ar fi ferit-o într-o parte. Or, anume părțile vătămate au fost cei care imediat după ce au avut loc evenimentele, au deplâns acțiunile inculpaților la organul de poliție, iar în ședința de judecată au descris cu lux de amănunte modul în care s-au petrecut evenimentele. În acest context, este de menționat că martorul XXXXX, ieșind în stradă i-a văzut atât pe Buldumac Vasile, dar și pe Ciobanu Victoria care plângea că cineva a lovit-o, dar nu a menționat că aceasta ar fi fost lovită de Vasile. Din probele administrate în cauză, în afara oricăror dubii, în baza materialelor dosarului penal instanța de apel a constatat că, inculpații Torgai Nicolae și Strătilă Serghi au săvârșit infracțiunea, prevăzută de art.287 alin.2), lit. b) Cod penal.

Decizia instanței de apel, este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Hadei Eduard în numele inculpaților, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art.427 alin.(1) pct. 6), 14) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei și a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpații să fie achitați, invocând argumente similare cu cele indicate în apel (pct.2 din prezenta decizie), invocând suplimentar: - declarațiile părților vătămate se contrazic; - atât prima instanță cât și instanța de apel au condamnat inculpații în lipsă de probe, omițând să cerceteze sub toate aspectele, complet și obiectiv probele; - prin Hotărârea Curții Constituționale nr.25 din 12 august 2021, a fost declarat neconstituțional cuvântul „grosolan” și textul „cinism sau” din art.287 alin.(1) Cod penal, astfel, atât prima instanță cât și instanța de apel au admis vicii, reieșind din ilegalitatea incriminării dovedite ca fiind ilegale, prin norma constituțională.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursul declarat, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil fiind vădit neîntemeiat cu menținerea deciziei instanței de apel motivând prin faptul că instanța de apel și-a argumentat suficient soluția. 9

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea pârților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. În calitate de temeiuri pentru declararea recursului ordinar, recurentul indică prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) și 14) Cod de procedură penală. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că, motivele-temeiurile de recurs invocate, nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele. Astfel, ce tine de temeiul de recurs prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”, Colegiul penal constată că, acesta nu și-a găsit confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat, întemeind corect soluția, prin care inculpații au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, în baza probelor verificate și apreciate prin prisma art.101 Cod de procedură penală, conform cerințelor art.414 Cod de procedură penală, decizia cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și în partea contestată de avocat în prezentul recurs, din care considerente instanța de recurs nu identifică motive justificative de a interveni în decizia contestată. Cât tine de argumentele recurentului referitor la faptul că inculpații urmează a fi achitați, Colegiul penal punctează că, reprezintă o interpretare subiectivă a recurentului ce nu poate fi acceptată, or, în decizia instanței de apel au fost combătute aceste argumente(f.d.60-71 v. II), motivare ce este în coroborare cu circumstanțele constatate în prezenta cauza penală în baza cumulului de probe cercetate de prima instanță și instanța de apel, ce se acceptă de instanța de recurs și nu contravine practicii CtEDO. Mai mult, instanța de recurs, apreciază critic argumentul recurentului precum că, nu sunt bazate pe probe concluziile instanței de apel, el fiind doar un argument declarativ, or, reținând circumstanțele de fapt ale cauzei, instanța de apel și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere 10 justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. De asemenea, Colegiul penal atestă că, recurentul primordial își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către prima instanță și de către instanța de apel, care în opinia lui nu confirmă vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate. Colegiul penal reține că, aceste probe au fost apreciate de către instanța de apel prin coroborare între ele, astfel fiind demonstrată pe deplin vinovăția inculpaților, iar obiecțiile recurentului reprezintă doar opinia subiectivă greșită a acestuia, nefiind identificat vreun temei de a interveni prin prisma argumentelor invocate de recurent, în decizia instanței de apel, care este legală și întemeiată. Mai mult, se conchide că, instanța de apel, a apreciat probele prin prisma cerințelor stipulate în art.101 Cod de procedură penală, expunându-se în decizie cu privire la motivele respingerii argumentelor părții apărării și acceptării probelor prezentate de partea acuzării, respectând rigorile dictate de principiul contradictorialității stipulat în art.24 Cod de procedură penală. Ce ține de temeiul invocat de recurent și prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 14) Cod de procedură penală, Colegiul penal atestă că, este invocat declarativ, or, însăși instanța de apel a reținut din oficiu faptul că - prin Hotărârea Curții Constituționale nr.25 din 12 august 2021, a fost declarat neconstituțional cuvântul „grosolan” și textul „cinism sau” din art.287 alin.(1) Cod penal, motiv din care a și casat sentința, astfel, Colegiul penal reține că alegațiile în susținerea temeiului prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 14) Cod de procedură penală, sunt neîntemeiate. Din aceste considerente, analizând materialele cauzei, Colegiul penal nu identifică temeiuri justificative de a interveni în hotărârile judecătorești a instanțelor ierarhic inferioare, care sunt legale și întemeiate, or, asupra acelorași motive invocate în recurs, s-a expus suficient de argumentat și detaliat instanța de apel în decizia adoptată. Astfel, Colegiul penal conchide că, temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezenta erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat. 11

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Hadei Eduard în numele inculpaților Torgai Nicolae și Strătilă Sergiu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui Torgai Nicolae XXXXX și Strătilă Sergiu XXXXX, deoarece este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 07 iulie 2022. Președinte Cobzac Elena Judecători Țurcan Anatolie Plămădeală Ghenadie 12