1ra-1211/2022 — Art. 264/1 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 09 decembrie 2021, Palii Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal la o pedeapsă de 1 an închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Palii Sergiu, fără a deține permisul de conducere, la 13.09.2020, aproximativ la ora 01:15, în timp ce se deplasa cu autoturismul de model „XXXXX” cu numărul de înmatriculare XXXXX, din direcția străzii Uzinelor spre XXXXX, la un moment dat a virat pe teritoriul întreprinderii « XXXXX » SA din str. XXXXX, mun. Chișinău, unde a fost stopat de către angajații Secției Securitate Publică al IP Ciocana a DP mun. Chișinău. În procesul verificării actelor ofițerii în cauză au observat că conducătorul auto Palii Sergiu, prezinta semne evidente că se află în stare de ebrietate alcoolică, din care motiv au solicitat la fața locului prezența echipei ofițerilor INSP, care ajungând pe adresa menționată supra i-au propus lui Palii Sergiu efectuarea examinării medicale în vederea confirmării și aprecierii gradului stării de ebrietate și a naturii ei. Astfel, conducătorul auto, Palii Sergiu, a fost escortat la Dispensarul Republican de Narcologie, unde conform procesului-verbal nr. 9018 din 13.09.2020, s-a refuzat de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei, precum și de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen, prin ce a încălcat prevederile pct. 11 lit. j) a Regulamentului circulației rutiere, care stipulează că 1 „Conducătorul de vehicul, înainte de plecare și în timpul deplasării, este obligat să se supună la solicitarea agentului de circulație, procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare”, precum și cerințele art. 32 alin. (4) lit. a), b) din Legea nr. 131 din 07.06.2007 privind siguranța traficului rutier, potrivit căruia „participanții la traficul rutier sunt obligați să cunoască și să respecte prevederile prezentei legi, ale altor acte legislative și ale actelor normative în vigoare in domeniu, să manifeste un comportament care să asigure fluența și siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți participanți la trafic, să nu cauzeze prejudicii mediului înconjurător, proprietății publice sau private”. Astfel, prima instanță a încadrat juridic acțiunile inculpatului Palii Sergiu în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, adică refuzul conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei, de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical, săvârșit de către o persoană care nu deține permis de conducere.

Sentința primei instanțe a fost contestată cu apel de către avocatul Beruceașvili Andrei în numele inculpatului Palii Sergiu, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei sentințe de achitare. În motivarea apelului, partea apărării a indicat că: - la adoptarea sentinței de condamnare în privința inculpatului Palii Sergiu, prima instanță a neglijat prevederile art. 384 alin. (3), 385 alin. (1) pct. 3), art. 394 alin. (1) pct. 1), 2) Cod de procedură penală, limitându-se la expunerea formală a probelor examinate în ședința de judecată, fără a fi apreciate prin prisma dispozițiilor art. 101 alin.(l), (4) Cod de procedură penală; - partea acuzării, reprezentând învinuirea de stat, nu a îndeplinit toate atribuțiile funcționale și nu a prezentat toate probele, pentru constatarea corectă a caracterului evenimentelor care au avut loc la data de 13 septembrie 2021, pe teritoriul întreprinderii « XXXXX » SA din str. XXXXX, mun. Chișinău. Or, prima instanță, a preluat neîntemeiat poziția părții acuzării expusă în rechizitoriu, fără a se expune asupra contradicțiilor expuse de către partea apărării în susținerea nevinovăției inculpatului; - pentru a califica acțiunile inculpatului Palii Sergiu în baza art. 2641 alin.(4) Cod penal, partea acuzării urma să dovedească că inculpatul Palii Sergiu a condus pe drum public un vehicul la data de 13 septembrie 2021. Așadar, la 13 septembrie 2020 inculpatul nu avea calitate de „conducător”, nu s-a aflat la volanul autoturismului de model „XXXXX” cu numărul de înmatriculare XXXXX și nu s-a deplasat din direcția străzii XXXXX, mun. Chișinău; - declarațiile inculpatului Palii Sergiu sunt confirmate de declarațiile martorilor Tomșa Dumitru și Negruță Inga. Astfel, printre altele, martorul Tomșa Dumitru a declarat în ședința de judecată că automobilul de model Dacia Logan de culoare albastru cu n/î XXXXX a fost parcat tot în același loc unde l-a lăsat pe parcursul zilei. Totodată, martorul Negruță Inga a declarat că permanent s-a aflat cu inculpatul Palii Sergiu care nu a fost la volanul automobilului XXXXX de culoare albastru, cu n/î XXXXX, în noaptea zilei de 13 septembrie 2021; 2 - declarațiile martorilor Cazac Ion și Patrașcu Sergiu urmează să fie apreciate critic, or ultimii au prezentat în primul rând versiunea favorabilă lor pentru a evita răspunderea penală pentru aplicarea torturii față de inculpatul Palii Sergiu. Pe faptul maltratării inculpatului Palii Sergiu de către Procuratura Municipiului Chișinău a fost pornită cauza penală nr.2020488031 în cadrul căreia Palii Sergiu a fost recunoscut în calitate de parte vătămată. La fel, a atras atenția asupra divergenței esențiale în declarațiile martorilor Cazac Ion și Patrașcu Sergiu, care pun la îndoială rezonabilă veridicitatea acestor declarații. Această divergență se referă la poziționarea automobilelor poliției și automobilului care se presupune că a fost condus de inculpatul Palii Sergiu; - la 13 septembrie 2020 au fost constatate unele coincidențe stranii, asupra cărora prima instanță nu s-a expus, și anume, nici un colaborator de poliție nu avea cu sine reportofon pentru a documenta cele întâmplate; nici un automobil de poliție care au fost la fața locului nu avea camera de bord; deși colaboratorii de poliție invocă faptul că inculpatul Palii Sergiu a fost la volanul automobilului în stare vizibilă de ebrietate, însă nu a fost întocmit nici un act de înlăturare a conducătorului de la conducerea mijlocului de transport; nu a fost întocmit procesul-verbal de cercetare la fața locului sau procesul- verbal de examinare a automobilului pentru a documenta starea autoturismului și a combate argumentul inculpatului că motorul autoturismului de model Dacia nu este încălzit, astfel automobilul nu a fost exploatat. Toate circumstanțele menționate, precum și omisiunile organului de constatare urmau a fi apreciate în favoarea inculpatului Palii Sergiu, care prin prisma prevederilor art. 8 Cod de procedura penală beneficiază de prezumția nevinovăției. Totodată, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile unui proces judiciar, se interpretează în favoarea inculpatului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2022, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat, cu menținerea sentinței primei instanțe. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reiterat că prima instanță a adoptat o soluție corectă, la caz, de condamnare a inculpatului Palii Sergiu în baza art. 2641 alin.(4) Cod penal, luând în considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, cărora le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea faptei și prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii incriminate. Cu referire la motivele invocate în apelul declarat, instanța de apel a indicat că acestea sunt nefondate, fiind combătute de probele anexate și circumstanțele stabilite în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță și verificate în cadrul procedurii de examinare a apelului. Mai mult, instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate a conchis de a respinge poziția apărării privind achitarea inculpatului Palii Sergiu din motivul lipsei componenței de infracțiune, or, la materialele cauzei penale au 3 fost administrate suficiente probe pertinente și concludente prin care se atestă vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate. Cît privește lipsa componenței de infracțiune prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal în acțiunile inculpatului, după cum pretinde apărarea, instanța de apel a enunțat că acțiunile inculpatului s-au manifestat prin refuzul conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei și de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical, fapt constatat cu certitudine în cadrul cercetării judecătorești prin declarațiile martorilor audiați, prin procesul-verbal al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei nr. 9018 din 13.09.2020, prin care s-a constatat refuzul cet. Palii Sergiu de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei, de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical, inclusiv fapt recunoscut chiar de către inculpat. Astfel, instanța de apel a constatat, cu certitudine, că Palii Sergiu este persoană fizică responsabilă, care la momentul comiterii faptei avea împlinită vârsta de 16 ani de răspundere penală și conducea mijlocul de transport, fără a deține permis de conducere, anterior fiind privat de dreptul de a conduce mijloace de transport. Cu referire la alegațiile părții apărării invocate în cererea de apel privind faptul că inculpatul Palii Sergiu nu avea calitatea de „conducător”, ultimul nu avea obligația legală de trecere a testării alcoolscopice, examenului medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei, recoltării probelor biologice în cadrul acestui examen medical, instanța de apel a explicat că prin declarațiile martorilor Cazac Ion și Patrașcu Sergiu a fost probat faptul că la 13.09.2020 inculpatul Palii Sergiu a condus automobilul model „XXXXX” cu numărul de înmatriculare XXXXX, ceia ce denotă calitatea de conducător a inculpatului Palii Sergiu. Totodată, s-a menționat că martorii Cazac Ion și Patrașcu Sergiu, au explicat circumstanțele și au declarat în ședința de judecată, sub jurământ, că anume inculpatul Palii Sergiu este cel care conducea mijlocul de transport de model „XXXXX” cu numărul de înmatriculare XXXXX și s-a deplasat din direcția străzii Uzinelor spre str. XXXXX, ulterior virând pe teritoriul întreprinderii « XXXXX » SA din str. XXXXX, mun. Chișinău. Cât privește declarațiile martorului Tomșa Dumitru cu privire la momentul în care a indicat că ”dânsul a parcat mașina iar cheile și documentele le-a pus înapoi în torpedou, deoarece nu închide ușile cu cheile la automobilul „Dacia” niciodată. Până a-l vedea pe Palii Sergiu, a văzut mașina în locul parcat cu 1 oră în urmă”, instanța de apel a constatat că cele redate de către martor, nu pot proba faptul că inculpatul nu ar fi condus mașina în circumstanțele învinuirii aduse acestuia. Mai mult, nu poate fi exclus și faptul că, în acest interval de timp, Palii Sergiu a avut posibilitatea să se deplaseze cu automobilul. La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a reținut, în conformitate cu prevederile art. 61, 75-77 Cod penal, că prima instanță întemeiat a concluzionat că reeducarea inculpatului este posibilă doar prin aplicarea unei pedepse penală sub formă de închisoare, în limitele sancțiunii normei penale incriminate.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Beruceașvili Andrei în numele inculpatului Palii Sergiu, care indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală și solicită 4 casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel în alt complet de judecată. În argumentarea recursului ordinar, recurentul invocă motive similare celor invocate în cererea de apel, și anume, că: - în acțiunile inculpatului lipsesc semnele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, iar organul de urmărire penală nu a prezentat suficiente probe ce ar confirma contrariul. Astfel, nu a fost stabilit subiectul incfracțiunii incriminate inculpatului, or, pentru a califica acțiunile inculpatului Palii Sergiu în baza art.2641 alin. (4) Cod penal, partea acuzării urma să dovedească că inculpatul Palii Sergiu a condus pe drum public un vehicul la data de 13 septembrie 2021; - declarațiile martorilor Cazac Ion și Patrașcu Sergiu urmează a fi apreciate critic, întrucât ultimii prezintă în primul rând versiunea favorabilă lor pentru a evita răspunderea penală pentru aplicarea torturii față de inculpatul Palii Sergiu; - partea apărării, prin apelul declarat, a atras instanței de apel atenția asupra unor coincidențe stranii care au avut loc la data de 13 septembrie 2020, asupra cărora instanța de apel nici nu s-a expus în decizie contestată.

La recursul ordinar declarat, în temeiul art. 431 alin. (11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. În acest sens, procurorul a menționat că instanța de apel judecând cauza just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei, și corespunzător corect a reținut constatarea vinovăției inculpatului Palii Sergiu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal. În același timp, din conținutul recursului, se evidențiază că recurentul, de fapt, își motivează contestația prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă, motivele de reapreciere a materialului probatoriu, nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. De asemenea, indică că instanța de apel în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat, s-a pronunțat și a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu, din punct de vedere al corborării lor și totodată instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă că titularul acestuia invocă în calitate de temeiuri pentru casarea hotărârilor instanțelor de fond prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care stabilesc, că 5 hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, iar motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul hotărârii, acesta fiind clar. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Așadar, cu referire la criticile invocate de avocatul Beruceașvili Andrei în numele inculpatului Palii Sergiu, precum că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal le apreciază ca fiind neîntemeiate, deoarece, verificând minuțios decizia recurată în raport cu argumentele invocate în apel, se atestă că apărarea a primit răspuns la argumentele înaintate, iar simplul dezacord al titularului cererii de recurs cu soluția pronunțată în speță, nu constituie temei de admitere a recursului în sensul formulat. În acest sens, Colegiul penal menționează că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță. Subsecvent, reieșind din esența criticilor invocate de către apărare, Colegiul penal reține că acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de apreciere a probelor. Or, acesta face o proprie evaluare a materialului probator, prezentând versiunea potrivit căreia probele administrate de către instanțele de fond nu confirmă vinovăția inculpatului Palii Sergiu în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal. Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se 6 bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform învinuirii incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către partea apărării, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii primei instanțe, apoi verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. În acest context, instanța de recurs ordinar atestă că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind menținerea sentinței primei instanțe. Contrar argumentelor apărării prin care se invocă faptul că instanțele de fond și-au fundamentat soluția în baza declarațiilor martorilor Cazac Ion și Patrașcu Sergiu, care urmează a fi apreciate critic, întrucât ultimii prezintă în primul rând versiunea favorabilă lor pentru a evita răspunderea penală pentru aplicarea torturii față de inculpatul Palii Sergiu, instanța de recurs ordinar menționează că apărarea, în mod declarativ, a indicat că martorii Cazac Ion și Patrașcu Sergiu au dat declarații denaturate, cu scopul de a evita răspunderea penală pentru aplicarea torturii față de inculpatul Palii Sergiu, or, în acest sens nu au fost prezentate careva hotărîri judecătorești pentru a confirma veridicitatea acestor afirmații. Mai mult, potrivit raportului din 09 octombrie 2020, întocmit de către ofițerul superior al SP a IP Ciocana, inspector superior Popcov Ecaterina, se stabilește că ”...cet. Palii Sergiu, aflându-se la volanul automobilului de model Dacia Logan, cu numărul de înmatriculare XXXXX, fiind stopat pentru legitimare de către angajații Secției Securitate Publică, fiind rugat să prezinte actele ce permit conducerea mijlocului de transport și anume, permisul de conducere perfectat pe numele său și certificatul de înmatriculare a vehiculului, acesta a refuzat manifestând un comportament agresiv, fiind rugat să urmeze angajații de poliție la Dispensarul Republican de Narcologie… , cet. Palii Sergiu nu s-a subordonat cerințelor legale ale angajaților BPRO, ulterior acesta a fost urcat în automobilul de serviciu și condus în 7 cadrul IP Ciocana al Direcției de Poliție mun. Chișinău pentru legitimare… ” (f.d. 43, Vol. I). La fel, potrivit procesului-verbal de audiere a martorului Cazac Ion (f.d. 60-61, Vol. I), se constată că ”...aproximativ la ora 01:15, în timp ce se deplasau pe str. Otovasca, a observat un automobil de model „XXXXX”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, ce a intrat pe teritoriul întreprinderii « XXXXX » SA din str. Uzinelor, 15, mun. Chișinău...la solicitarea de a prezenta permisul de conducere, din automobil a ieșit o persoană de gen masculin, vizibil în stare de ebrietate, fiind îmbrăcat numai în lengerie intimă, vorba era neclară, a început să-i amenințe și vorbea cu ton ridicat..., s-a prezentat ca șeful pazei întreprinderii XXXXX, ulterior fiind identificat ca fiind Palii Sergiu. Apoi, Palii Sergiu, fiind escortat la Dispensarul Republican de Narcologie, s-a refuzat de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei”. Martorul Patraș Sergiu, fiind audiat în cadrul urmăririi penale, potrivit procesului-verbal de audiere a martorului din 26 noiembrie 2020 (f.d. 62-63, Vol. I) a dat declarații similare martorului Cazac Ion, menționând că de la volanul automobilului de model „Dacia Logan”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, a coborât anume cet. Palii Sergiu, care era vizibil în stare de ebrietate. Subsidiar, în urma confruntărilor dintre inculpatul Palii Sergiu și martorul Cazac Ion din 01 februarie 2021 (f.d. 97-98, Vol. I) și respectiv, dintre inculpatul Palii Sergiu și martorul Patrașu Sergiu din 02 februarie 2021 (f.d. 97-98, Vol. I), martorii au descris aceleași circumstanțele ale comiterii infracțiunii de către Palii Sergiu. Or, aceste declarații au fost menținute de către martorii Cazac Ion și Patrașu Sergiu inclusiv în prima instanță (f.d. 221-222, 228-229, Vol. I). Tot în acest sens, instanța de recurs ordinar ține să menționeze că inculpatul Palii Sergiu anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, din 19 aprilie 2013 și prin sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, din 31 decembrie 2013 în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, adică pentru comiterea unor fapte similare speței date, fapt ce denotă disponibilitatea inculpatului de a săvârși o astfel de infracțiune. Mai mult, inculpatul nu este la prima abatere, anterior a fost atras de 11 ori la răspundere contravențională (f.d.34, Vol. I) și la răspundere penală - mai mult de 10 ori (f.d. 160-205, Vol. I), astfel, declarațiile inculpatului, urmează a fi apreciate critic. În acest context, Colegiul penal reiterează că instanța de apel corect a pus la baza condamnării inculpatului Palii Sergiu declarațiile martorilor Cazac Ion, Patrașu Sergiu, declarațiile cărora au avut un caracter consecvent pe tot parcursul urmăririi penale, cât și a judecării cauzei în prima instanță, aceștia declarând univoc că anume inculpatul se afla la volanul automobilului de model „XXXXX”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, având calitatea de conducător auto, cu semne vizibile de ebrietate. Or, instanța de apel a examinat toate probele din dosar și nu a dat prioritate celor în favoarea condamnării inculpatului Palii Sergiu, așa cum susține apărarea, însă le-a analizat în ansamblul lor prin coroborare, corect ajungând la concluzia că ele sunt suficiente pentru a fundamenta o acuzație penală în privința inculpatului. Subsidiar, apărarea consideră că instanța de apel, a adoptat o soluție insuficient motivată, însă Colegiul penal relevă că nu s-a stabilit presupusa eroare de drept invocată de către recurent, or, din conținutul deciziei recurate rezultă în mod clar raționamentele care au fundamentat soluția instanței de apel prin care a fost 8 menținută sentința primei instanțe privind condamnarea inculpatului Palii Sergiu în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal la o pedeapsă sub formă de închisoare. La fel, Colegiul penal stabilește că în speță, nu a fost comisă nici o eroare gravă de fapt, așa precum se susține de către apărare, or, pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, dar discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. În cauza deferită judecății, o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de recurs. Astfel, instanța de recurs nu a stabilit în speță existența erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Cu referire la argumentele recurentului cu privire la existența în cauza examinată a erorii de drept prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Potrivit materialelor cauzei, de către prima instanță, inculpatul Palii Sergiu a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, adică refuzul conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei, de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical, săvârșit de către o persoană care nu deține permis de conducere. În urma examinării cauzei, instanța de apel a conchis că prima instanță corect a stabilit situația de fapt și a încadrat acțiunile reținute în privința inculpatului în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, or, prima instanță a dat o apreciere corectă probatoriului administrat în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității. În acest context, Colegiul penal, analizând materialele cauzei în raport cu argumentele invocate de către recurent, conchide că instanța de apel, menținând soluția primei instanțe, la judecarea apelului a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la concluzia corectitudinii încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Palii Sergiu, astfel, corect concluzionând că în acțiunile inculpatului sunt prezente toate elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, motivându-și temeinic soluția în acest sens, așa cum este indicat în decizia instanței de apel (f.d. 41-63, Vol. II) , soluție pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, deoarece soluția instanței de apel este pe deplin conformă circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, precum și 9 practicii judiciare constante. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (a se vedea, în special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999; Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997). Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza Van de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v. Franța, nr. 38748/97 din 9 martie 1999). Prin urmare, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost constatată existența erorii de drept prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, deoarece asemenea eroare în speță nu a fost comisă. În aserțiunea dată, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Beruceașvili Andrei în numele inculpatului Palii Sergiu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2022, în cauza penală privindu-l pe Palii Sergiu XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 27 octombrie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Țurcan Anatolie 10