1ra-35/2023 — art. 187 alin 2 lit. e, f CP

Dosarul nr.1ra-35/2023

1-21064567-01-1ra-09012023

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

12 iulie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Guzun Ion,

Judecători – Țurcan Anatolie și Talpă Boris,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Prisacari Lilia, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 octombrie 2022, în

cauza penală în privința lui

Cuznețov Evgheni xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02.12.2021 – 17.05.2022;

Instanța de apel: 07.06.2022 – 12.10.2022;

Instanța de recurs: 09.01.2023 – 12.07.2023.

a c o n s t a t a t:

probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art.3641

Cod de procedură penală, Cuznețov Evgheni a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit. e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, fără amendă, cu executare

în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art.90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate a fost suspendată

condiționat pentru perioada de probațiune de 4 ani.

Evgheni acționând cu intenție și din interes material, urmărind scopul sustragerii

deschise a bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând consecințele și dorind survenirea lor, la 19.02.2021,

aproximativ la ora 15.00, aflându-se în spatele stației peco PETROM nr.132,

amplasate la intersecția străzilor Calea Ieșilor cu Pavel Boțu mun. Bălți, împreună

cu partea vătămată Smirnov Dmitrii, după ce au consumat băuturi alcoolice, sub

pretextul de a efectua un apel telefonic, a cerut de la Smirnov Dmitrii telefonul mobil

de model „Xiaomi Redmi 6A” cu nr. IMEI și folosindu-se de faptul că cet. Smirnov

Dmitrii era în stare de ebrietate alcoolică, a pus telefonul mobil menționat în buzunar

1

și a vrut să plece, însă partea vătămată, i-a cerut să-i restituie telefonul mobil, atunci,

aplicând violența nepericuloasă pentru viață și sănătatea persoanei, i-a aplicat părții

vătămate Smirnov Dmitrii câteva lovituri peste față și corp, de la care acesta și-a

pierdut cunoștința, apoi a părăsit locul infracțiunii cu telefonul sustras, cauzând părții

vătămate Smirnov Dmitrii o daună în proporții considerabile în sumă de 1 200 lei

care a solicitat casarea acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care lui Cuznețov Evgheni în baza art.187 alin.(2) lit. e), f) Cod penal,

să-i fie numită o pedeapsă mai aspră, sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani,

fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu excluderea

aplicării prevederilor art.90 Cod penal.

În motivarea apelului a invocat, că pedeapsa aplicată este prea blândă în sensul

aplicării față de inculpat a prevederilor art.90 Cod penal, considerând că această

soluție este una greșită și care nu corespunde scopului pedepsei penale de corectare

și reeducare a inculpatului.

Acuzatorul consideră că pedeapsa stabilită inculpatului este vădit

neproporțională celor comise și urmările produse, aplicată cu abatere de la criteriile

generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art.75 Cod penal, iar aplicarea

pedepsei neprivative de libertate nu-și va produce efectul, pentru ca inculpatul să-și

facă concluziile necesare de a nu comite în continuare abateri de la prevederile legii

penale. Prima instanță a dat o apreciere subiectivă și neargumentată ce ține de

aplicarea art.90 Cod penal, iar pedeapsa aplicată de prima instanță, nu va contribui

la realizarea scopului pedepsei penale și anume corectarea și reeducarea persoanei

care a comis infracțiunea dată, precum și curmarea și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni, având în vedere că, fiind tras anterior la răspundere penală Cuznețov

Evgheni nu a stat pe calea corijării și a comis o nouă infracțiune cu intenție.

a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței atacate.

4.1. În argumentarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, prima

instanță corect a stabilit starea de fapt și corect a acceptat cererea inculpatului

Cuznețov Evgheni, privind judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza

de urmărire penală, or, din probele administrate rezultă că, fapta inculpatului este

stabilită și există suficiente date cu privire la persoana inculpatului pentru a permite

stabilirea unei pedepse, după cum o cer prevederile art.3641 Cod de procedură

penală. Împrejurările au fost constatate din totalitatea probelor în cadrul examinării

cauzei în instanța de fond, care au fost corect apreciate prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală.

Verificând aspectele de drept operate de prima instanță la stabilirea pedepsei

inculpatului Cuznețov Evgheni, instanța de apel a ajuns la concluzia că, prima

instanță a elucidat toate circumstanțele importante pentru stabilirea pedepsei.

În acest sens, cu referire la prevederile art.61 alin.(1) și (2) Cod penal, instanța

de apel a menționat că, inculpatul Cuznețov Evgheni a fost recunoscut vinovat de

săvârșirea infracțiunii, care în conformitate cu art.16 Cod penal, face parte din

2

categoria infracțiunilor grave, și care prevede pedeapsa cu închisoare de la 5 la 7 ani

cu (sau fără) amendă în mărime de la 850 la 1 350 unități convenționale.

În urma recunoașterii vinovăției și judecării cauzei pe baza probelor

administrate la faza de urmărire penală, inculpatul Cuznețov Evgheni a beneficiat de

o reducere cu o treime din limita de pedeapsă cu închisoare, prevăzută de lege.

În opinia instanței de apel, prima instanță a ținut cont și de personalitatea

inculpatului Cuznețov Evgheni, motiv din care și a ajuns la concluzia de a stabili

acestuia pedeapsa sub formă de închisoare, prevăzută pentru comiterea infracțiunii

în cauză, cu dispunerea suspendării condiționate a executării pedepsei stabilite.

Instanța de apel a respins argumentele procurorului în partea dezacordului

acestuia cu aplicarea de către prima instanță a prevederilor art.90 Cod penal,

menționând că la acest aspect soluția primei instanțe este corectă.

ordinar prin care, invocă prevederile art.427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

penală, solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea ce ține de

individualizarea pedepsei penale, în partea aplicării prevederilor art.90 Cod penal,

cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs, procurorul consideră, că instanțele de fond au

interpretat eronat regulile de individualizare a pedepsei penale, neîntemeiat și

nemotivat au aplicat prevederile art.90 Cod penal, astfel, instanțele de fond nu au

ținut cont de prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal, nu au indicat care sunt

circumstanțele atenuante sau circumstanțele importante și care sunt efectele acestora

și dacă acestea permit condamnarea cu suspendarea condiționată a pedepsei.

Susține că, instanțele de fond nu au respectat cerințele de motivare referitor la

procedura executării pedepsei de către inculpat, precum și nu au luat în considerație

că infracțiunea comisă face parte din categoria infracțiunilor grave.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal menționează că potrivit practicii judiciare constante, erorile de

drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Reieșind din conținutul cererii de recurs, Colegiul penal atestă, că acuzatorul

de stat invocă în calitate de temei pentru casarea deciziei instanței de apel art.427

alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, care stabilesc că, hotărârile pot fi supuse

3

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazurile, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Raportând însă argumentul invocat la circumstanțele speței, Colegiul penal

relevă că, acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind

stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent.

Analizând decizia contestată în raport cu argumentele recursului, Colegiul

penal atestă, că instanța de apel a constatat și a apreciat corect circumstanțele de fapt

și de drept, atât la stabilirea pedepsei inculpatului, în strictă conformitate cu

prevederile art.art.61, 75-78 și 90 Cod penal.

Cu referire la dezacordul procurorului cu aplicarea de către prima instanță a

suspendării condiționate a executării cu închisoare și menținerea acestei soluții de

către instanța de apel, Colegiul penal ține să sublinieze, că în conformitate cu art.90

alin.(1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel

mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru

infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de

circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este

rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în

hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și

termenul de probațiune.

La caz, analizând hotărârile emise, Colegiul penal atestă că atât prima instanță

cât și instanța de apel au indicat motivele condamnării cu suspendare condiționată a

executării pedepsei, argumentând corect și complet respectiva soluție prin prisma

gradului de calificare a infracțiunii, pedepsei prevăzute de sancțiunea art.187 alin.(2)

lit. e), f) Cod penal, procedura de examinare prevăzută de art.3641 Cod de procedură

penală care a influențat reducerea limitelor de pedeapsă precum și a personalității

inculpatului Cuznețov Evgheni și atitudinii acesteia față de fapta comisă.

Astfel, Colegiul penal apreciază că, argumentele recurentului în această parte

sunt declarative și neîntemeiate, nu pot răsturna raționalitatea modului de executare

a pedepsei cu închisoare, stabilit de către prima instanță.

Conform art.7 alin.(1) Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat

și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.

Potrivit art.61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere

statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și, respectiv, are drept

scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.

Art.75 alin.(1) Cod penal stipulează că persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea

specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a

prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată

ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

4

condițiile de viață ale familiei acestuia.

În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal reține, că la stabilirea

pedepsei inculpatului Cuznețov Evgheni, pentru infracțiunea comisă, instanța de

apel nu a comis erori de drept ce ar afecta soluția, pedeapsa aplicată și modul de

executare a acesteia fiind corect stabilite, cu respectarea exigențelor legii, iar

alegațiile procurorului în respectiva parte sunt vădit neîntemeiate.

Reieșind din cele expuse supra Colegiul penal conchide că, temeiuri de a pune

la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel expuse în decizia sa lipsesc,

iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita

repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert

vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele

să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns

detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61),

cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin

însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Ținând cont de cele expuse supra, se concluzionează că, erorile invocate în

recurs nu și-au găsit confirmarea, iar hotărârea atacată este legală și întemeiată, astfel

că recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Bălți, Prisacari Lilia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 12 octombrie 2022, în cauza penală în privința lui Cuznețov

Evgheni xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 14 septembrie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Țurcan Anatolie

Talpă Boris

Notă: Din motivul imposibilității semnării deciziei motivate de către judecătorul Guzun Ion,

din cauza demisiei lui din funcție de la 25 august 2023, prezenta decizie motivată este semnată

de către Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție, judecătorul Puica Viorica, în

conformitate cu prevederile art.339 alin.(8) Cod de procedură penală.

5