1ra-153/23 — Art. 264-1 alin. 1, 264 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Central din 14 aprilie 2021, în procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Răileanu Radu Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art.2641 alin.(1) Cod penal, la 160 ore muncă neremunerată în folosul comunității, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport; - art.264 alin.(4) Cod penal, la închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executare în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În conformitate cu prevederile art.84 alin.(1), 87 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, ținând cont că pedepsei sub formă de 160 ore muncă neremunerată în folosul comunității, îi corespund 40 zile de închisoare, s-a stabilit lui Răileanu Radu, pedeapsa definitivă sub formă de 4 (patru) ani 1 (una) lună închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În baza art.90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea stabilită lui Răileanu Radu s-a suspendat condiționat, dacă el în termenul de probațiune de 4 (patru) ani nu va săvârși o nouă infracțiune și prin respectarea condițiilor probațiunii va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. 1 Acțiunea civilă înaintată de Prisacaru Boris s-a admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să hotărască instanța civilă. S-a admis solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare în beneficiul statului. S-a încasat de la Răileanu Radu în beneficiul statului suma de 3066 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Potrivit sentinței s-a constatat, că Răileanu Radu la data de 12.09.2020, în jurul orei 09:18, fiind în stare de ebrietate alcoolică avansată, contrar restricției date și aflându-se la volanul mijlocului de transport de model „Ford-Tranzit”, cu n/î XXXXX, se deplasa pe str.Vasile Lupu din orașul Drochia, în timpul deplasării a comis un accident rutier neînsemnat. Tot atunci, de către angajații Inspectoratului de Poliție Drochia, în timp ce documentau cazul de accident rutier și verificau actele de înmatriculare a mijlocului de transport, având bănuieli că conducătorul auto se află în stare de ebrietate, au solicitat lui Răileanu Radu să fie supus testării la alcool prin mijlocul tehnico-științific „Drager Alcotest 8510 RO”, urmare căruia ca rezultat la ultimul conform cotorului mijlocului special nr.2376 din data de 12.09.2020 ora 10:00, eliberat pe numele lui Răileanu Radu, s-a stabilit o concentrație a vaporilor de alcool în aerul expirat de 1.88 mg/l, care conform art.13412 alin.(3) Cod penal se referă la stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Astfel, conducătorul auto Răileanu Radu, a ignorat prevederile Regulamentului de Circulație Rutieră aprobat prin hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.357 din 13.05.2009 și anume pct.14 lit.a) care stipulează că „Conducătorului de vehicul îi este interzis: să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere… ”. Răileanu Radu la 17.10.2020, aproximativ pe la ora 16.35, conducând automobilul de model „Opel Corsa” cu n/î XXXXX, fiind documentat cu permis de conducere de categoria corespunzătoare, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, deplasându-se pe traseul L91 km 6+400, în raza localității Ochiul Alb, raionul Drochia, în direcția s.Nicoreni, r.Drochia, avîndu-l în calitate de pasager pe cet.Litfin Alexandru Xxxxx, a.n.xxxxx, locuitor al s.Xxxxx, r-l Xxxxx, încălcînd cerințele pct.14 lit.a) al Regulamentului Circulației Rutiere, conform căruia „conducătorului de vehicul îi este interzis: să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere”, pct.39 alin.(1) care indică că, înaintea începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic”, pct 45 subpct.1 și 2, care indică că „conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de 2 următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră. În cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”, pct.52 subpct.2) care indică că, ”conducătorul trebuie să mențină în timpul depășirii un interval lateral suficient în raport cu vehiculul pe care îl depășește, mai cu seamă la depășirea bicicletelor, ciclomotoarelor și motocicletelor fără ataș” și ca urmare a încălcărilor admise ale Regulamentului Circulației Rutiere, în timp ce efectua manevra de depășire, nu a ținut spațiu lateral suficient, ciocnind cu aripa dreaptă față în aripa stângă spate a automobilului „Seat Ibiza”, cu n/î XXXXX condus de cet.Prisacaru Boris, locuitor al.s.Nicoreni, r.Drochia, care se deplasa regulamentar în aceeași direcție. În rezultatul producerii accidentului rutier, ambele autovehicule au fost deteriorate tehnic considerabil, iar pasagerul cet.Litfin Alexandr de la leziunile corporale grave primite, vătămări care au provocat decesul victimei ulterior în IMSP „Spitalul raional Drochia”. Totodată, conducătorului automobilului de modelul „Seat Ibiza” cu n/î XXXXX, Prisacaru Boris, i-au fost cauzate leziuni corporale în formă de: plagă contuză a părții pieloase a capului, echimoza spatelui și se califică către vătămare corporală ușoară în baza criteriului sănătății de scurtă durată.

Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, pe motivul blîndeții pedepsei, solicitând casarea parțială a acesteia cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani și 5 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În rest de menținut sentința. În motivarea apelului a indicat, că: - soluția instanței de fond privind constatarea în acțiunile inculpatului Răileanu Radu a faptelor prejudiciabile prevăzute de art. 2641 alin.(1) și art.264 alin.(4) Cod penal este corectă; - fiind aplicate prevederile art.90 Cod penal, în privința inculpatului Răileanu Radu, instanța de fond nu a ținut cont în deplină măsură de pericolul social sporit ce-l poartă prin sine fapta inculpatului. Or, facînd parte din domeniul securității circulației rutiere și exploatării mijloacelor de transport, ca parte componentă a securității și ordinii publice, condiționată de neadmiterea la circulația rutieră a persoanelor în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat și avînd în vedere că la etapa actuală, mijloacele de transport prezintă un grad sporit de pericol, iar conducerea acestora de către persoane în stare de ebrietate reprezintă un grad și mai avansat de pericol, întru excluderea manifestării în continuare a aceluiași comportament de neglijare a restricțiilor impuse de lege, precum și excluderea practicii vicioase de sine încredere în rîndurile infractorilor; - prin sentința contestată se creează un precedent periculos pentru viitor, în care persoana care va comite o infracțiune similară, de încălcare a regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce cauzează din 3 imprudență decesul unei persoane, acțiune săvârșită în stare de ebrietate, v-a pretinde să-i fie aplicate prevederile art.90 Cod penal, sub pretextul că părțile vătămate nu vor avea careva pretenții față de inculpat; -prima instanță a apreciat eronat probele administrate de către organul de urmărire penală, probe ce demonstrează că inculpatul Răileanu Radu a comis cu intenție infracțiunea pentru care a fost pus sub învinuire. Prima instanță a aplicat în privința inculpatului o pedeapsă mai blândă, în detrimentul celei solicitate, în contextul în care inculpatul Răileanu Radu urma să fie condamnat cu o pedeapsă echitabilă, în raport cu gravitatea faptelor săvârșite, deoarece pedeapsa aplicată de către prima instanță în privința inculpatului, nu-și va atinge scopul; -prin urmare, reiese că inculpatul Răileanu Radu se învinuiește de comiterea a două infracțiuni; -în așa mod, instanța de judecată a pronunțat o sentință neîntemeiată la capitolul aplicării față de inculpatul Răileanu Radu prevederile art.90 Cod penal și respectiv stabilirea unei pedepse cu suspendarea executării pedepsei închisorii, din care considerent sentința dată urmează a fi casată în această parte, cu pronunțarea unei noi sentințe.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 09 noiembrie 2022, a fost admis apelul declarat de procuror, sentință fiind casată parțial, cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Răileanu Radu, condamnat în baza art.2641 alin.(1) Cod penal, a fost liberat de pedeapsa penală în temeiul expirării termenului de prescripție prevăzut de art.60 alin.(1) lit.a) Cod penal. Răileanu Radu a fost considerat condamnat în baza art.264 alin.(4) Cod penal, cu aplicarea art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, la pedeapsa - închisoare pe termen de 4 (patru) ani în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În rest dipozițiile sentinței au fost menținute.

În motivarea deciziei, instanța de apel judecînd cauza penală în privința lui Răileanu Radu a indicat că, instanța de fond a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Răileanu Radu în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.2641 alin.(1) și art.264 alin.(4) Cod penal. Totodată, instanța de apel a constatat temeiurile prevăzute de art.60 alin.(1) lit.a) Cod penal, art.389 alin.(1), (4) pct.3), 6) Cod de procedură penală, de liberare de pedeapsă penală în cazul expirării termenului de prescripție. La adoptarea soluției, instanța de apel a operat cu prevederile art.60 alin.(1) lit.a) Cod penal, potrivit căruia persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvîrșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: a) 2 ani de la săvîrșirea unei infracțiuni ușoare. Instanța de apel a menționat și prevederile art.60 alin.(2) Cod penal, potrivit căruia prescripția curge din ziua săvîrșirii infracțiunii și pînă la data rămînerii 4 definitive a hotărîrii instanței de judecată. Prevederile art.16 alin.(2) Cod penal, stabilesc că infracțiuni ușoare se consideră faptele pentru care legea penală prevede în calitate de pedeapsă maximă pedeapsa închisorii pe un termen de pînă la 2 ani inclusiv. Sancțiunea art.2641 alin.(1) Cod penal, sub formă de conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, la data comiterii infracțiunii se pedeapsea cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, astfel se califică ca fiind infracțiune ușoară. Instanța de apel a constatat, că potrivit art.16 alin.(2) Cod penal, infracțiunea prevăzută de art.2641 alin.(1) Cod penal, săvîrșită la 12.09.2020, constatată în acțiunile inculpatului și reținută în sarcina lui Răileanu Radu, se clasifică ca fiind infracțiune ușoară Dat fiind faptul că infracțiunea prevăzute de art.2641 alin.(1) Cod penal a fost comisă la 12.09.2020, astfel din momentul comiterii până în prezent au trecut mai mult de 2 ani, instanța de apel a reținut că Răileanu Radu, recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(1) Cod penal, urmează a fi liberat de pedeapsă penală în temeiul expirării termenului de prescripție și astfel, în sensul dat, va fi adoptată o nouă hotărîre, potrivit modului prevăzut pentru prima instanță. Referitor la pedeapsa stabilită inculpatului în baza art.264 alin.(4) Cod penal cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal și dispunerea suspendării condiționate a executării pedepsei, care este latura contestată de procuror în apelul declarat, instanța de apel a apreciat că există temei legal pentru casarea sentinței în latura stabilirii pedepsei. Instanța de apel a stabilit că, pînă la începerea cercetării judecătorești, inculpatul a recunoscut săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Instanța de fond a admis procedura simplificată de judecare a cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală (art.3641 CPP RM). În prezenta cauză supusă judecării, se atestă că inculpatul a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni grave, prevăzute de art. 264 alin.(4) Cod penal. Din conținutul părții descriptive a sentinței, la capitolul stabilirii pedepsei inculpatului, s-a ținut cont că inculpatul a colaborat cu organul de urmărire penală, s-a prezentat la toate ședințele de judecată, a respectat condițiile arestului la domiciliu, a recuperat succesorului părții vătămate decedate prejudicul cauzat prin infracțiune, că ultimul nu are pretenții față de inculpat și a pledat pentru neprivarea de libertate a inculpatului, inculpatul regretă de cele comise este deacord să repare prejudiciul și părții vătămate Prisacaru Boris, fiindu-i stabilită ultimului pedeapsă ținând cont de prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală și sancțiunea art.264 alin.(4) Cod penal - 4 ani închisoare. Potrivit art.90 Cod penal, pedeapsa numită fiind suspendată pe un termen de 4 ani. 5 În speța dată, instanța de apel a statuat, luând în considerație natura infracțiunii comise, precum și conglomeratul de circumstanțe constatate, că este inoportun și neproporțional de a aplica executarea reală a pedepsei cu închisoare pentru inculpat, astfel că alegațiile procurorului au fost respinse în acest sens, și ca urmare constatată incidența la caz a aplicării dispozițiilor art.90 Cod penal, adică suspendarea condiționată a executării pedepsei. Instanța de apel a considerat că, instanța de fond la adoptarea soluției în partea stabilirii modului de executare a pedepsei inculpatului, nu a ținut cont de toate criteriile de individualizare a pedepsei și nefondat a conchis aplicarea în privința inculpatului prevederile art.90 Cod penal. Instanța de apel a reținut, că în privința inculpatului instanța de fond a aplicat o pedeapsă prea blîndă, care nu este echitabilă faptei infractorice comise, nu corespunde împrejurărilor cauzei și normelor legale și nu va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, astfel există temei legal pentru casarea sentinței în latura aplicării pedepsei inculpatului, dat fiind că la soluționarea chestiunii respective nu s-a acordat deplină eficiență dispozițiilor art.art. 61,75 Cod penal, privitor la scopul pedepsei penale și criteriile generale de individualizare a pedepsei. În viziunea instanței de apel, circumstanțele cauzei impun numirea inculpatului a pedepsei privative de libertate cu executarea în penitenciar, pe când instanța de fond insuficient a abordat condițiile ce vizează gravitatea infracțiunii, pericolul social al acesteia, consecințele survenite, personalitatea făptuitorului, eronat concluzionând asupra oportunității numirii pedepsei cu închisoare, fără executarea reală a acesteia. Astfel din materialele cauzei rezultă, că inculpatul Răileanu Radu a săvârșit o infracțiune gravă, prevăzută de art.264 alin.(4) Cod penal - infracțiune de încălcare a regulilor de securitate a circulației, în stare de ebrietate și soldată cu decesul persoanei. Aceasta atentează la relațiile sociale ce vizează respectarea de către conducătorii mijloacelor de transport a regulilor circulației rutiere, obligația impusă fiecărui conducător de transport, care este un mijloc de pericol sporit pentru sănătatea și viața nu numai a șoferului, dar și a altor participanți la trafic. Mai mult, inculpatul nu este la prima abatere de ordin penal, în privința ultimului procesele penale fiind încetate în legătură cu împăcarea părților (f.d.41,43), la fel și cazierul contravențional atestă că inculpatul Răileanu Radu a fost sancționat pentru încălcarea Regulamentului Circulației Rutiere (f.d.48), însă inculpatul nu a tras concluziile necesare și nu a stat pe calea corijării și a comis două infracțiuni din categoria celor prevăzute de art.264 Cod penal, una din care cu consecințe grave. În opinia instanței de apel, instanța de fond nu a dat o analiză profundă situației de fapt și circumstanțelor comiterii infracțiunii, or, prin infracțiunea comisă de către inculpatul Răileanu Radu, în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, a adus atingere dreptului la viață, dat fiind că în urma încălcării regulilor de securitate a circulației a decedat Liftin Alexandru, iar Prisacaru Boris s-a ales cu 6 vătămări corporale ușoare în baza criteriului sănătății de scurtă durată. Un alt aspect, în opinia instanței de apel, care nu a fost abordat suficient de către instanța de fond la individualizarea modului de executare a pedepsei este și mențiunea instanței precum că, scopul pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia. La acest capitol, instanța de apel, ținând cont de natura infracțiunii comise de inculpat, a considerat că aplicarea prevederilor art.90 Cod penal în prezenta speță, nu va avea un impact scontat asupra atingerii scopului pedepsei penale, prevăzute la art.61 alin.(2) Cod penal și anume restabilirea echității sociale și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane. Astfel, sunt temeinice argumentele invocate de către procuror în apelul declarat, iar concluzia instanței de fond privind posibilitatea aplicării pedepsei potrivit prevederilor art.90 Cod penal, fiind una eronată și neîntemeiată. Astfel, instanța de apel, a considerat necesar de a stabili inculpatului Răileanu Radu, pentru infracțiunea comisă, pedeapsa cu închisoare, fără aplicarea prevederilor art.90 Cod penal. În circumstanțele stabilite a cauzei penale, în viziunea instanței de apel pedeapsa reală de privare de libertate, va fi efectivă pentru reeducarea și corijarea celui vinovat, va restabili drepturile lezate în urma comiterii infracțiunii, pedeapsă pe care instanța de apel o consideră echitabilă faptei infracționale săvîrșite și fiind în corespundere cu împrejurările cauzei, normele legale și care va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului. În cazul dat, luînd în considerație persoana inculpatului și circumstanțele constatate pe cauză, instanța de apel a ajuns la concluzia că scopul corectării și reeducării lui se va atinge prin numirea pedepsei cu închisoare cu executare reală. În ceea ce privește solicitarea făcută de către avocatul Cepoi Ina de aplicare în privința inculpatului Răileanu Radu a prevederile Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea Independenței Republicii Moldova, instanța de apel a indicat, că art.6 alin.(1) lit.d) prevede, că prevederile art.1-5 nu se aplică persoanei: bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate pentru una dintre infracțiunile prevăzute la următoarele articole din Codul penal nr.985/2002: art.264 alin.(2)-(6), art.2641 CP; considerente din care se constată că în cauză în privința inculpatului sunt interdicții la aplicarea actului amnistiei.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar declarat de către avocatul Cepoi I. în numele inculpatului, care solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței. În motivarea recursului indică: - nu a luat în calcul instanța de apel, că Răileanu Radu - din data pronunțării sentinței și pînă la ședința în instanța de apel, nu a săvîrșit careva infracțiuni noi, nu și-a schimbat locul de trai, nu a frecventat localuri unde se vînd băuturi alcoolice; - în instanța de apel a fost prezentată și caracteristica de la locul de trai care 7 atestă faptul că, Răileanu Radu se caracterizează pozitiv, cu atît mai mult că în această perioadă el a conștientizat de cele comise și regretă mult. Are 1 copil la întreținere și părinții sunt bătrîni și dispun și de grad de dizabilitate; - instanța de apel a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a intra în esență și a da apreciere cuvenită pretențiilor formulate în prezentul litigiu în raport cu materialul probator și normele de drept ce reglementează acest aspect.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat, solicitând a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind aplicarea pedepsei inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile art. 61, 75, 78 Cod penal. Instanța și-a argumentat suficient soluția în partea pedepsei, ținând cont în deplină măsură de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, aplicându-i o pedeapsă corectă, echitabilă și legală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Așadar, în prezenta speță, în recursul declarat, avocatul Cepoi I. în numele inculpatului solictă menținerea sentinței, prin care inculpatului Răileanu R. în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, i-a fost aplicată pedeapsă cu închisoarea cu suspendarea condiționată a executării acesteia, semnalând astfel, temeiul de casare a hotărârii instanței de apel, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care s-au aplicat pedepse individualizate, contrar prevederilor legale. În același timp, Colegiul penal constată că, recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, din care considerente nu se va expune referitor la aceste aspecte și v-a examina recursul prin prisma prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, reieșind din faptul că recurentul, de fapt, nu este de acord cu aplicarea pedepsei reale sub formă de închisoare, în privința inculpatului. Analizând temeiurile invocate pentru recurs, în raport cu circumstanțele și materialele cauzei, Colegiul penal consideră, că în prezenta speța nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, iar instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința 8 inculpatului, stabilită conform sancțiunii art. 264 alin. (4) Cod penal, ținând cont și de dispozițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Așadar, Colegiul penal reține, că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a două infracțiuni în domeniul transporturilor, prevăzute de art. 2641 alin. (1) și 264 alin. (4) Cod penal, cauza fiind examinată în procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, în acest caz, trebuie luate în vedere, în egală măsură persoana inculpatului și respectiv, reeducarea și reintegrarea sa socială, cât și dimensiunea fenomenului infracțional și așteptările societății față de mecanismul justiției penale, pentru a realiza o proporționalitate reală între aceste aspecte. Sancțiunea art. 264 alin. (4) Cod penal, prevede pedeapsă cu închisoare de la 4 la 8 ani cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, calificându-se conform art. 16 Cod penal, ca infracțiune gravă. Instanța de recurs reține, că instanța de apel a dispus ca Răileanu Radu, condamnat în baza art.2641 alin.(1) Cod penal, să fie liberat de pedeapsa penală în temeiul expirării termenului de prescripție prevăzut de art.60 alin.(1) lit.a) Cod penal, totodată Răileanu Radu a fost considerat condamnat în baza art.264 alin.(4) Cod penal, la închisoare pe termen de 4 (patru) ani, în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Reieșind din textul hotărârii instanței de apel, se reține că, această instanță just a reținut faptul, că instanța de fond la adoptarea soluției în partea stabilirii modului de executare a pedepsei inculpatului, nu a ținut cont de toate criteriile de individualizare a pedepsei și nefondat a conchis aplicarea în privința inculpatului prevederile art.90 Cod penal. Totodată, la stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de faptul că, inculpatul Răileanu Radu a săvârșit o infracțiune gravă, prevăzută de art. 264 alin.(4) Cod penal - infracțiune de încălcare a regulilor de securitate circulației, în stare de ebrietate și soldată cu decesul persoanei. Mai mult, inculpatul nu este la prima abatere de ordin penal, în privința ultimului procesele penale fiind încetate în legătură cu împăcarea părților (f.d.41,43), la fel și cazierul contravențional atestă că inculpatul Răileanu Radu a fost sancționat pentru încălcarea Regulamentului Curculației Rutiere (f.d.48), însă inculpatul nu a tras concluziile necesare și nu a stat pe calea corijării și a comis două infracțiuni din categoria celor prevăzute de art.264 Cod penal, una din care cu consecințe grave. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal consideră că, în prezenta cauză, instanța de apel întemeiat a stabilit că, instanța de fond nu a dat o analiză profundă situației de fapt și circumstanțelor comiterii infracțiunii, or, prin infracțiunea comisă de către inculpatul Răileanu Radu, în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, a adus atingere dreptului la viață, dat fiind că în urma încălcării regulilor de securitate a circulației a decedat Liftin Alexandru, iar Prisacaru Boris s-a ales cu vătămări corporale ușoare în baza criteriului sănătății de scurtă durată. 9 Colegiul penal relevă, că conform art. 90 alin. (1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă. În acest caz, instanța de judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Deci, o condiție prevăzută expres în alin. (1) art. 90 Cod penal, constituie concluzia instanței că nu este rațional ca făptuitorul să execute pedeapsa stabilită. Astfel, este prerogativa instanței de judecată să aprecieze că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea efectivă a acesteia. În formarea convingerii, instanța de judecată ține cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege, inclusiv are în vedere întreaga conduită a condamnatului înainte de săvârșirea faptei, după săvârșirea faptei, în timpul judecății, precum și alte aspecte ce privesc personalitatea infractorului, bazându-se pe materialele cauzei administrate în cadrul cercetării judecătorești. În contextul dat, instanța de recurs, totuși precizează, că prin îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru aplicarea prevederilor alin. (1) art. 90 Cod penal, nu se creează un drept pentru condamnat, ci doar o vocație a acestuia la această măsură de individualizare judiciară a pedepsei. Ținând cont însă, de prevederile legale enunțate mai sus, Colegiul penal consideră întemeiate considerentele instanței de apel că, în prezenta cauză, inculpatului urmează a-i fi aplicată pedeapsă reală cu închisoare în baza art. 264 alin.(4) Cod penal, deoarece nu s-au constatat circumstanțe ce ar justifica aplicarea unei pedepse neprivative de libertate, suspendarea condiționată a pedepsei cu închisoare în privința inculpatului. Reieșind din circumstanțele expuse, Colegiul penal constată că instanța de apel a argumentat pe deplin motivele pentru care a casat parțial sentința, aplicând inculpatului Răileanu R. în baza art. 264 alin.(4) Cod penal, pedeapsă cu închisoare, cu executarea reală a acesteia. Ce ține de argumentul recurentului precum că, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că, Răileanu Radu se caracterizează pozitiv, a conștientizat cele comise și regretă mult, are 1 copil la întreținere și părinții bătrâni, Colegiul penal reține că, circumstanțele în cauză, nu sunt suficiente, la caz, de a aplica o pedeapsă mai blândă inculpatului. În atare împrejurări, Colegiul penal consideră, că instanța de apel a ținut cont de toate circumstanțele cauzei și a aplicat inculpatului o pedeapsă echitabilă și conformă prevederilor legale, luând în considerație toate criteriile generale de individualizare a pedepsei, iar modalitatea de executare a acesteia stabilită în 10 sarcina inculpatului, a fost individualizată corect și în așa fel, încât acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Astfel, Colegiul statuează, că pedeapsa individualizată de instanța de apel, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Din acest punct de vedere se conchide, că de fapt, în cauză nu s-a comis eroarea de drept prevăzută în pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deci, nu persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța de apel, iar pedeapsa stabilită inculpatului Răileanu R., a fost aplicată în limitele legii, din care considerente se dispune inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) CPP, Colegiul penal DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cepoi Ina în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 09 noiembrie 2022, în cauza penală privindu-l pe Răileanu Radu Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 10 august 2023. Președinte Guzun Ion Judecător Țurcan Anatolie Judecător Talpă Boris 11