ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 19.07.2023

1ra-161/23 — art.287 al.1 Cp

HOTĂRÂRE
19.07.2023
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.287 al.1 Cp
Temei legal
art.427 alin.1 pct. 6, 8 Cpp
Citează această cauză
1ra-161/23 — art.287 al.1 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-161/2023

1-20020913-01-1ra-26012023

Curtea Supremă de Justiție

19 iulie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Guzun Ion,

Judecători – Țurcan Anatolie și Talpă Boris,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

inculpatul Manastîrlî Gheorghi și de către avocatul acestuia, Grosu Eugen, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 03 octombrie

2022, în cauza penală în privința lui

Manastîrlî Gheorghi xxx, născut la xxx, originar

și domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 14.02.2020 – 01.09.2021;

Instanța de apel: 14.01.2022 – 03.10.2022;

Instanța de recurs: 26.01.2023– 19.07.2023.

Manastîrlî Gheorghi a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287 alin.(1) Cod

penal, la 1 an închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art.90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare stabilită lui

Manastîrlî Gheorghi, s-a suspendat condiționat, cu stabilirea termenului de probațiune de

1 an.

S-a dispus de a încasa de la Manastîrlî Gheorghi în beneficiul statului, cheltuieli de

judecată în sumă de 448 lei.

S-a dispus de a încasa de la Manastîrlî Gheorghi în beneficiul lui Malcov Fiodor,

suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciul moral și suma de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli

de asistență juridică.

data de 01 august 2019, aproximativ la ora 16 și 00 minute, aflându-se într-un loc public -

porțiunea de drum din strada Pobedî al satului Corten, raionul Taraclia în apropierea

domiciliilor nr.125 și nr.127, din intenții huliganice, încălcând ordinea publică,

exprimându-se cu cuvintele necenzurate, acționând cu obrăznicie deosebită, intenționat a

aplicat lui Malcov Fiodor câteva lovituri în regiunea feței, de la care ultimul a căzut jos

pe pământ, iar în continuarea realizării intenției sale infracționale, a aplicat lui Malcov

Fiodor care era culcat jos pe pământ, câteva lovituri cu picioare pe diferite părți ale

corpului, cauzând lui Malcov Fiodor suferințe morale și leziuni corporale ușoare cu

1

dereglarea sănătății de scurtă durată sub formă de traumă craniu-cerebrală închisă

manifestată prin comoție cerebrală, echimoze și excoriații pe față, excoriații în regiunea

pectorală dreaptă, excoriații pe spate, excoriații pe cotul stâng, coapsa stângă.

Pe baza stării de fapt expuse, confirmată de probele administrate, prima instanță a

reținut în drept că, faptele inculpatului Manastîrlî Gheorghi întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, conform indicilor

calificativi: „huliganism, adică acțiunile intenționate, care încalcă ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, care prin conținutul lor se deosebesc prin

obrăznicie deosebită".

cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care Manastîrlî Gheorghi să fie achitat.

În motivarea cerințelor sale, inculpatul a relatat că la data de 01 august 2019, se

deplasa cu motoreta pe strada Pobedî din satul Corten, raionul Taraclia, trecând pe lângă

Malcov Fiodor a fost atacat de ultimul, care avea în mâini o furcă cu care i-a aplicat mai

multe lovituri în regiunea spatelui său, când se afla jos pe pământ sub motoreta. Necătând

că simțea dureri, dânsul s-a ridicat în picioare și a reușit să ia furca de la Malcov Fiodor,

și în acest moment posibil și putea să-l atingă pe ultimul cu coada furcii. Însă, prima

instanță consideră că el la împins pe Malcov Fiodor, aplicând lovituri asupra ultimului.

Consideră că, în cadrul judecării cauzei a demonstrat că a acționat în scopul de a se

autoapăra, iar conflictul a fost provocat de către Malcov Fiodor, însă prima instanță a

apreciat eronat circumstanțele de fapt ale cauzei.

De asemenea, inculpatul a indicat că există divergențe între declarațiile părții

vătămate Malcov Fiodor și martorului Delibaltov Fiodor, care au fost demonstrate de el

pe deplin în cadrul judecării cauzei. Totodată, consideră că prima instanță neîntemeiat a

pus la baza sentinței declarațiile martorilor Malcova Zoia și Malcov Afanasi, care sunt

rude apropiate a părții vătămate, nu au fost la fața locului și respectiv nu a fost

demonstrat de unde au aflat despre circumstanțele cazului, și din această perspectivă

declarațiile acestora nu puteau fi acceptate ca probe de instanța de judecată.

A mai invocat că, concluziile raportului de expertiză medico-legală prin care la

partea vătămată Malcov Fiodor s-a constatat existența leziunilor corporale ușoare, aceste

leziuni puteau fi cauzate ultimului în momentul când el încerca să smulgă furca din

mâinile părții vătămate.

Totodată, a susținut că aceasta este deja a patra cauza inițiată de Malcov Fiodor, în

care ulterior solicită încasarea prejudiciului moral, astfel se îmbogățește prin asemenea

metode. Ultimul pledează că nu a săvârșit infracțiunea de săvârșirea căreia a fost

recunoscut vinovat, fiind obligat să achite suma considerabilă pentru cauzarea

prejudiciului moral părții vătămate Malcov Fiodor.

3.1. Partea vătămată Malcov Fiodor, a contestat cu apel sentința, solicitând

casarea parțială a acesteia, în latura civilă cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispus de a încasa

din contul inculpatului Manastîrlî Gheorghi în beneficiul său prejudiciul moral în sumă

de 60 000 lei, cheltuieli legate de asigurarea prezenței în ședință de judecată a medicului-

2

legist Ceban Alexandru - sumă de 350 lei, precum și suma de 450 lei pentru efectuarea

expertizei medico-legale suplimentare.

A susținut că, nu este de acord cu admiterea parțială a acțiunii civile înaintate de

el, invocând dezacord cu suma de 10 000 lei încasată cu titlu de prejudiciul moral.

Prin acțiunile sale, inculpatul Manastîrlî Gheorghi a cauzat daune sănătății sale,

iar sănătatea poate fi recuperată doar prin tratament medicamentos. Reieșind din faptul că

daune aduse sănătății sale au fost cauzate în urma acțiunilor ilicite ale inculpatului, și

tratamentul medical nu este unul gratuit, consideră că inculpatul trebuie să-i compenseze

cheltuieli suplimentare legate de recuperarea sănătății.

În rezultatul acțiunilor ilegale a inculpatului Manastîrlî Gheorghi, i-au fost cauzate

suferințe fizice, manifestate prin dureri fizice în regiunea capului, amețeli, precum și

suferințe psihice sub formă de afectarea stării psihice, frică, deranjări, emoții negative etc.

Mai mult ca atât, anterior dânsul a suportat intervenție chirurgicală, de înlăturare a

anevrismului, iar în rezultatul maltratării sale de către inculpatul, a apărut necesitatea

efectuării repetate a operației și înlăturarea anevrismelor. Consideră că, prin acțiunile sale

inculpatul a înrăutățit starea sa de sănătate, care și așa a fost nesatisfăcătoare, și exista

riscul decesului său de la acțiunile inculpatului.

În final, partea vătămată a reținut că principalul factor de evaluare a prejudiciului

moral constă în disconfortul pe care la primit pe totul restul vieții în urma acțiunilor

inculpatului.

fost respins ca fiind nefondat apelul declarat de inculpatul Manastîrlî Gheorghi.

A fost admis apelul declarat de partea vătămată Malcov Fiodor, casată parțial

sentința, în latura civilă în partea încasării prejudiciului material, rejudecată cauza în

această parte, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care s-a dispus de a încasa de la inculpatul Manastîrlî Gheorghi în

beneficiul părții vătămate Malcov Fiodor, cheltuieli judiciare suportate la efectuarea

expertizei suplimentare în sumă de 475 lei.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1 Pentru a decide, instanța de apel a constatat că, probele prezentate de acuzarea,

examinate de instanța de fond și verificate de instanța de apel, demonstrează cu

certitudine că inculpatul Manastîrlî Gheorghi a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.287

alin.(1) Cod penal.

Instanța de apel a stabilit că, vinovăția inculpatului se confirmă prin declarațiile

părții vătămate Malcov Fiodor depuse în ședință de judecată în prima instanță, care a

comunicat că, pe data de 01 august 2019 ajuta vecinului Delibaltov Fiodor să strângă

fânul de afară în ogradă. În acest moment pe drum cu motoreta se deplasa inculpatul

Manastîrlî Gheorghi și a intrat cu roată în groapa de pe drum a căzut jos. Ulterior, fără

careva motive inculpatul s-a apropiat de el exprimându-se cu cuvinte necenzurate, și a

început să-i aplice lovituri cu mâinile în regiunea feței de la care a căzut jos pe pământ,

iar inculpatul i-a mai aplicat lovituri cu picioarele pe diferite părți ale corpului. Dânsul

până la căderea inculpatului de pe motoreta nu s-a exprimat în adresa acestuia cu cuvinte

necenzurate, și nu a întreprins nici o acțiune împotriva acestuia.

3

Cu referire la argumentul inculpatului Manastîrlî Gheorghi precum că declarațiile

părții vătămate Malcov Fiodor sunt neveridice, instanța de apel le-a apreciat ca fiind

neîntemeiate, deoarece acestea sunt susținute și de alte probe administrate.

De asemenea, instanța de apel a stabilit că vinovăția inculpatului Manastîrlî

Gheorghi se confirmă și prin declarațiile martorului Delibaltov Fiodor depuse în ședință

de judecată în prima instanță, care coroborează pe deplin cu declarațiile părții vătămate

Malcov Fiodor, în ceea ce privește circumstanțele faptice și consecutivitatea

evenimentelor produse. Astfel, martorul Delibaltov Fiodor a confirmat că partea vătămată

Malcov Fiodor se afla la distanța de 5-6 metri de la inculpatul Manastîrlî Gheorghi când

acesta trecerea cu motoreta și nu a întreprins nici o acțiune de natura să provoace căderea

ultimului de pe motoreta. Totodată, martorul a confirmat declarațiile părții vătămate

precum că acesta nu a fugit cu furca din urma inculpatului, dorind să aplice lovitură

acestuia. La fel, martorul a declarat că inculpatul Manastîrlî Gheorghi a aplicat lovituri

părții vătămate Malcov Fiodor, încercând cu o mână să smulgă furca, iar cu a doua

aplicând lovituri.

Pe de altă parte, instanța de apel a reținut că argumentul inculpatului invocat în

apelul declarat referitor la divergențele dintre declarațiile părții vătămate Malcov Fiodor

și martorului Delibaltov Fiodor, urmează să fie apreciat critic, fiind invocat pur

declarativ. Or, din materialele dosarului rezultă că, începând de la etapa urmăririi penale

și inclusiv în cadrul audierii la judecarea cauzei penale în prima instanță, cât partea

vătămată atât și martorul Delibaltov Fiodor au depus declarații consecutive și logice, care

confirmă versiunea părții vătămate referitor la circumstanțele conflictului, și în

totalmente combat versiunea inculpatului.

Mai mult ca atât, în cadrul urmăririi penale, între martorul Delibaltov Fiodor și

inculpatul Manastrîrlî Gheorghi a fost efectuată procedura de confruntare, în cadrul căreia

martorul Delibaltov Fiodor a susținut declarațiile sale, precum că însuși inculpatul primul

intenționat s-a îndreptat către partea vătămată și a început să-i aplice lovituri.

Totodată, vinovăția inculpatului Manastîrlî Gheorghi se confirmă prin declarațiile

martorului Malcova Zoia, audiată în ședința de judecată în prima instanță. Martorul

respectiv a declarat că, în pe data de 01 august 2019 inculpatul Manastîrlî Gheorghi

deplasându-se lângă casa ei, a amenințat că va răfui fizic cu soțul ei, partea vătămată

Malcov Fiodor. Iar peste perioada de 10-20 minute acasă a venit partea vătămată Malcov

Fiodor, fiind bătut și fiind tot în sânge, comunicând că a fost bătut în stradă de către

inculpatul Manastîrlî Gheorghi.

În plus, instanța de apel a relevat că argumentele inculpatului Manastîrlî Gheorghi

precum că declarațiile martorilor Malcova Zoia și Malcov Afanasi nu pot fi acceptate ca

probe, sunt neîntemeiate și urmează să fie apreciate critic. Este absolut neîntemeiată

poziția inculpatului, precum că nu a fost constatat din care surse martorii respectivi au

aflat circumstanțele cauzei, ceea ce duce la inadmisibilitatea probelor cu declarațiile lor.

Or, potrivit materialelor dosarului este cert că, Malcova Zoia a aflat despre circumstanțele

cauzei direct de la partea vătămată Malcov Fiodor, care după conflict a venit acasă fiind

bătut și fiind tot în sânge. Totodată, Malcova Zoia a telefonat martorului Malcov Afanasi,

comunicând acestuia despre cele întâmplate. Iar, inculpatul a invocat că martorii

4

menționați sunt rude cu partea vătămată și declarațiile acestora urmează să fie apreciate

critic. Însă, și acest argument urmează să fie respins, deoarece declarațiile martorilor

Malcova Zoia și Malcov Afanasi, coroborează cu alte probe administrate, și combat

versiunea înaintată de inculpatul Manastîrlî Gheorghi.

Mai mult ca atât, instanța de apel a constatat că, potrivit declarațiilor martorilor

Malcova Zoia și Malcov Afanasi, partea vătămată Malcov Fiodor dispune de grad de

invaliditate, și apreciază ca puțin credibilă versiunea inculpatului că putea să fugă din

urma unei motorete în deplasare, pentru a aplica lovitura inculpatului.

Totodată, potrivit declarațiilor martorului Delibaltov Fiodor, după terminarea

conflictului, inculpatul Manastîrlî Gheorghi nu avea leziuni corporale vizibile, spre

deosebire de partea vătămată Malcov Fiodor, care avea leziuni corporale. Respectiv,

versiunea inculpatului Manastîrlî Gheorghi că a acționat în scopul autoapărării de

acțiunile ilicite a părții vătămate Malcov Fiodor, nu și-a găsit confirmare în cadrul

judecării cauzei.

Totodată, instanța de apel a evidențiat că potrivit Raportului de expertiză medico-

legală nr. 202111D0143 din 12 mai 2021, în cadrul examinării documentelor prezentate

pe numele părții vătămate Malcov Fiodor, anul nașterii 1955, s-a constatat: traumă

craniu-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, echimoze și excoriații pe

față, excoriații în regiunea pectorală dreaptă, excoriații pe spate, excoriații pe cotul stâng,

coapsa stângă, formate la acțiunea traumatică cu obiect contondent dur, posibil în timpul

și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică

ca vătămare ușoară.

Pe de altă parte, instanța de apel a menționat că, cerința inculpatului Manastîrlî

Gheorghi privind restituirea cauzei la faza de urmărire penală pentru efectuarea completă

a urmăririi penale, este una absolut nefondată. Or, în primul rând, instanța de apel a

stabilit că urmărirea penală în cauză a fost efectuată cu respectarea prevederilor legislației

procesual-penale în vigoare, nefiind constatate careva abateri de la acestea. Argumentele

privind caracterul incomplet al urmăririi penale efectuate reprezintă poziția subiectivă a

inculpatului, invocată în scopul realizării tacticii de apărare în procesul penal, dreptul în

care nu poate fi limitat.

4.2. În ceea ce privește pedeapsa stabilită inculpatului Manastîrlî Gheorghi, instanța

de apel a apreciat-o ca fiind corect individualizată de către prima instanță.

Instanța de apel a indicat că, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287

alin.(1) Cod penal, legiuitorul a prevăzut pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la

550 până la 1 050 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul

comunității de la 180 la 240 ore, sau cu închisoare de până la 3 ani.

Instanța de apel a constatat că prima instanță a motivat necesitatea aplicării pedepsei

cu închisoare, invocând imposibilitatea aplicării pedepsei cu amendă, deoarece inculpatul

nu este angajat în câmpul muncii, precum și are la întreținere un copil minor, din care

motive se va afla în imposibilitate de a achita amenda. Totodată, prima instanță corect a

concluzionat asupra pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității,

or, aceasta se aplică doar cu acordul expres al inculpatului. Însă, inculpatul nu a dat un

astfel de acord, pledând nevinovat în săvârșirea infracțiunii și solicitând achitarea sa. În

5

prezența împrejurărilor constatate, instanța de apel a stabilit că, prima instanță corect a

individualizat pedeapsa cu închisoare stabilită inculpatului.

Totodată, instanța de apel a conchis că, prima instanță corect a dispus suspendarea

condiționată a executării pedepsei cu închisoarea stabilite inculpatului Manastîrlî

Gheorghi. Or, potrivit materialelor dosarului, ultimul este caracterizat pozitiv în

localitate, anterior nu a fost judecat, are la întreținere un copil minor. Totodată, la caz este

important de reținut și existența circumstanței atenuante prevăzute de art.76 Cod penal și

anume, săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni ușoare.

Evaluând aceste circumstanțe, instanța de apel a stabilit că prima instanță întemeiat

a conchis că corectarea inculpatului Manastîrlî Gheorghi este posibilă fără executarea

reală a pedepsei cu închisoare stabilită, aplicând corect prevederile art.90 Cod penal.

De asemenea, prima instanță corect a dispus a încasa de la inculpatul Manastîrlî

Gheorghi în beneficiul statului, cheltuieli de judecată în sumă de 448 lei.

4.3. Cu referire la apelul declarat de partea vătămată Malcov Fiodor, instanța de

apel a conchis că este necesar de a fi admis.

Instanța de apel reiterând prevederile art.art.219, 220, 2036, 2037 Cod Civil, a

stabilit că prima instanță în mod corect a apreciat că suma de 60 000 lei invocată de

partea vătămată Malcov Fiodor cu titlu de prejudiciul moral, nu este proporțională cu

suferințe psihice suportate de partea vătămată. Totodată, prima instanță corect a

menționat că, condamnarea inculpatului Manastîrlî Gheorghi pentru săvârșirea

infracțiunii în cauză, într-o oarecare măsură constituie o satisfacție echitabilă.

Astfel, instanța de apel a respins cerința din apelul părții vătămate Malcov Fiodor,

privind încasarea de la inculpatul Manastîrlî Gheorghi a sumei de 60 000 lei, cu titlu de

prejudiciul moral.

În ceea ce privește încasarea de la inculpatul Manastîrlî Gheorghi în beneficiul

părții vătămate Malcov Fiodor a cheltuielilor pentru asigurarea prezenței în ședință a

expertului medico-legal Ceban Alexandru în sumă de 350 lei și cheltuielilor de efectuare

a expertizei medico-legale suplimentare în sumă de 450 lei, instanța de apel a relevat

următoarele. Instanța de apel a apreciat ca fiind necesar de a încasa de la inculpatul

Manastîrlî Gheorghi în beneficiul părții vătămate Malcov Fiodor, cheltuieli pentru

efectuarea expertizei medico-legale suplimentare în sumă de 320 de lei, și cheltuieli

pentru plata expertului privind deplasare și participare în ședință de judecată în sumă de

155 lei, deoarece anume această sumă a fost probată potrivit materialelor cauzei.

Or, potrivit notei din Raportul de expertiză medico-legală suplimentară se atestă că,

cheltuieli pentru efectuarea expertizei medico-legale suplimentare, constituie 320 de lei.

Totodată, potrivit avizului de plată eliberat de Centrul de Medicină Legală, plata

expertului pentru deplasare tur-retur constituie 105 lei, iar serviciile de participare în

ședință de judecată, sunt estimate la sumă de 50 lei.

Respectiv, de la inculpatul Manastîrlî Gheorghi în beneficiul părții vătămate Malcov

Fiodor, cu titlu de cheltuieli judiciare urmează să fie încasată suma de 475 lei, și nu suma

de 800 de lei cum invocă partea vătămată în apel.

hotărârile instanțelor ierarhic inferioare și solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei cu

6

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

inculpatul Manastîrlî Gheorghi să fie achitat.

În motivarea cerințelor, partea apărării invocă argumente similare celor din apel,

suplimentar reiterează prevederile art.art.8, 27, 93, 100, 101 Cod de procedură penală,

precum și reține că o sentință de condamnare poate fi dată doar în situația când toate

probele în apărare au fost combătute de către probele în acuzare, fiind înlăturate toate

dubiile privind nevinovăția persoanei.

5.1. Inculpatul, contestă cu recurs ordinar hotărârile instanțelor ierarhic inferioare

și solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat.

În motivarea cerințelor, inculpatul invocă argumente similare celor din apel.

pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care și-a manifestat

dezacordul cu recursurile declarate, a solicitat declararea recursurilor ca inadmisibile

fiind vădit neîntemeiate cu menținerea deciziei instanței de apel, motivând prin faptul că

instanța de apel și-a argumentat suficient soluția.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, fiind

vădit neîntemeiate, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art.427

alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu

recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei.

Reieșind din conținutul recursurilor ordinare declarate de către recurenți, Colegiul

penal reține că, titularii acestora critică decizia instanței de apel sub aspectul temeiurilor

de casare stipulate la art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, potrivit cărora

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, precum și când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Însă, verificând alegațiile recurenților, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal

conchide că acestea sunt neîntemeiate, iar instanța de apel la adoptarea soluției, a

respectat prevederile legale, adoptând o soluție corectă și întemeiată.

Astfel, Colegiul penal ține să menționeze că, împrejurările menționate în partea

descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct.4. din prezenta decizie,

relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt

și de drept privind vinovăția inculpatului, în conformitate cu prevederile normelor de

7

procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar care au fost apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității,

veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat și detaliat

asupra motivelor pentru care a menținut sentința în partea condamnării, iar probele

administrate pe caz demonstrând concludent prezența în acțiunile inculpatului Manastîrlî

Gheorghi a elementelor infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal.

În continuare, Colegiul penal atestă că, instanța de apel corect a stabilit prezența în

acțiunile inculpatului atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii

imputate, cât și cea care caracterizează latura subiectivă, precum și obiectul și subiectul

infracțiunii. Or, instanța de apel a reiterat că infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(1)

Cod penal este infracțiune formală, și se consideră consumată din momentul realizării

acțiunilor care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor

și care prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Mai mult, instanța de recurs, apreciază critic argumentele recurenților precum că,

concluziile instanței de apel nu sunt bazate pe probe. Acesta este un argument invocat în

mod declarativ, or, reținând circumstanțele de fapt ale cauzei instanța de apel și-a motivat

concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și

obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, stabilind cu certitudine toate

aspectele de fapt și de drept.

Instanța de recurs, la fel evidențiază argumentele instanței de apel precum că nu pot

fi reținute afirmațiile invocate de către avocat și inculpat, precum că Manastîrlî Gheorghi

nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat, or aceste afirmații

au un caracter declarativ și sunt un mod de apărare a inculpatului în vederea eschivării de

răspundere penală, afirmațiile date fiind combătute prin totalitatea de probe administrate,

care au fost puse just de către instanța de fond la baza sentinței de condamnare.

Analizând textul hotărârilor atacate în coraport cu motivele invocate de recurenți,

Colegiul penal atestă că, instanțele de fond s-au expus argumentat și motivat, bazându-și

just soluția din hotărâri, iar instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei

motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs.

România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru

fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale

supuse atenției sale.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că hotărârea contestată conține

motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, instanța de apel s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel și că faptele inculpatului întrunesc toate elementele

infracțiunii incriminate.

În consecință, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432 alin.(2) Cod

de procedură penală, instanța de recurs nu constată prezența erorilor de drept ce ar genera

8

casarea hotărârii atacate, și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursurilor

ordinare declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

penal

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Manastîrlî

Gheorghi și de către avocatul acestuia, Grosu Eugen, împotriva deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul din 03 octombrie 2022, în cauza penală în privința lui

Manastîrlî Gheorghi xxx, deoarece sunt vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 10 august 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Țurcan Anatolie

Talpă Boris

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2023-07-27
0,95
1ra-100/2023 — art. 264/1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-100/2023 1-21175727-01-1ra-23012023 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 12 iulie 2023 mun. Chişinău Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Guzun Ion, Judecători – Țur
CSJ 2021-11-11
0,95
1ra-1474/21 — art. 151 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1474/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 13 octombrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Timofti Vladimir, Ţurc
CSJ 2022-12-29
0,94
1ra-2226/2021 — art.287 al. 3 CP
Dosarul nr. 1ra-2226/21 1-17012601-01-1ra-14122021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 01 noiembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiție în componența: Președinte – Diaconu Iurie Judecători – Plămădeal
CSJ 2023-08-09
0,94
1ra-101/2023 — Art. 186 alin. 2 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-101/2023 1-20085696-01-1ra-23012023 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 25 iulie 2023 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: Președinte – Guzun Ion, Judecători – Talpă Boris, Țurcan Anatolie, Erem
CSJ 2024-03-14
0,94
1ra-1899/2023 — art.287 al.1, art. 287 al.3, art. 287 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1899/2023 1-23005474-01-1ra-06122023-1 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E Î N C H E I E R E 14 martie 2024 mun. Chişinău Curtea Supreme de Justiţie Completul de judecată în componenţă: Preşedinte – Ţurcan Anatolie
Sursă