1ra-326/2023 — Art. 217 alin. 4 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 20.01.2021, au fost recunoscuți vinovați și condamnați Sevriuc Maxim Xxxxx, Raileanu Dmitrii Xxxxx și Creanga Igor Xxxxx în baza art. 217 alin. (4) lit.b) Cod penal, la câte 2 ani închisoare, fiecare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate ce ține de circulația drogurilor pe un termen de 5 ani. În temeiul art.84 alin.(4) Cod penal, prin cumul parțial de sentințe, la pedeapsa stabilită lui Sevriuc Maxim Xxxxx s-a adaugat parțial pedeapsa neexecutată, stabilită prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18.11.2020, de 1 an și 8 luni închisoare, stabilindu-i o pedeapsă definitivă sub formă de 3 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activitate ce ține de circulația drogurilor pe un termen de 5 (cinci ) ani. În temeiul art. 84 alin.(4) Cod penal, prin cumul parțial de sentințe, la pedeapsa stabilită lui Creanga Igor, s-a adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei, stabilită 1 prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 02.05.2019, de 3 ani închisoare, stabilindu-i pedeapsa definitivă sub formă de 4 (patru) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activitate ce ține de circulația drogurilor pe un termen de 5 ani. În temeiul art.90 Cod penal, a fost suspendată executarea pedepsei de 2 ani închisoare în privința lui Raileanu Dmitrii, cu stabilirea unui termen de probă de 2 (doi) ani. S-a încasat în mod solidar de la inculpații Sevriuc Maxim, Raileanu Dmitrii și Creanga Igor în beneficiul statului cheltuielile judiciare privind efectuarea expertizei în sumă de 1680 lei.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Sevriuc Maxim, Raileanu Dmitrii și Creanga Igor au fost condamnați pentru faptul că, dânșii, într-o perioadă de timp anterioară datei de 09 noiembrie 2018, în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire penală, cunoscând că circulația drogurilor este interzisă, acționând cu intenție directă, au intrat în posesia acestora pe care le-au păstrat asupra lor în scop de consum personal. În aceeași zi, la data de 09 noiembrie 2018, în timp ce se aflau pe str. Xxxxx, mun. Chișinău, de la ultimii a fost ridicat un pachețel, în care se afla o substanță vegetală mărunțită de culoare verzuie cu miros specific și o butelie din plastic cu inscripția ,,Joys”. Conform raportului de expertiză judiciară nr.34/12/l-R-5282 din 12.12.2018, s- a stabilit că masa vegetală uscată de culoare galben-cafenie, reprezintă produs etnobotanic, care conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, care nu face parte din categoria substanțelor stupefiante, psihotrope, în cantitate de 0,577 grame, iar depunerile de substanță de culoare brună de pe fragmentul de butelie ”Joys”, conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 care în Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004 ,,Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor subtanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului”, nu este inclusă, însă în contextul scrisorii nr.01-12/632 din 18.04.2017 IMSP Dispensarul Republican de Narcologie de comun cu Comitetul Permanent de Control asupra Drogurilor substanța MDMB(N)-2201 este analog al substanței AB- PINACA-CHM, care reprezintă substanță psihotropă („Lista nr.2 substanțe psihotrope, Tabelul I, Substanțe stupefiante și substanțe psihotrope neutilizate în scopuri medicale”, Hotărârea Guvernului nr.1088 din 05.10.2004), care se atribuie la categoria cantităților deosebit de mari.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de fond, procurorul a atacat- o cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care, a-i recunoaște vinoveți și a-i condamna pe Sevriuc Maxim, Raileanu Dmitrii și Creanga Igor în baza art. 217 alin.(4) lit.b) Cod penal, la câte 3 ani închisoare, fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o activitate în domeniul farmaceutic, de gestionare a substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pentru o perioadă de 5 (cinci) ani. A aplica 2 în privința inculpatului Sevriuc Maxim prevedrile art. 84 alin. (4) Cod penal, și prin cumul total cu sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 03 martie 2020, modificată prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2020, a-i stabili inculpatului Sevriuc Maxim, o pedeapsă definitivă de 4 ani și 8 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o activitate în domeniul farmaceutic, de gestionare a substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pentru o perioadă de 5 (cinci) ani. A aplica în privința inculpatului Creanga Igor prevedrile art. 84 alin. (4) Cod penal, și prin cumul total cu sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 02 mai 2019, a-i stabili inculpatului Sevriuc Maxim, o pedeapsă definitivă de 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o activitate în domeniul farmaceutic, de gestionare a substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pentru o perioadă de 5 (cinci) ani. În motivare, acuzarea a indicat că: -instanța de judecată a aplicat inculpaților o pedeapsă prea blândă, or faptele incriminate inculpaților prezintă un pericol social sporit, dat fiind faptul că, în ultima perioadă de timp se atestă o creștere tot mai mare a infracțiunilor ce țin de circulația ilegală a drogurilor și a numărului persoanelor care consumă astfel de substanțe; -pedeapsa prea ușoară care a fost aplicată inculpaților va fi apreciată ca o atitudine tolerantă din partea statului a comportamentului prejudiciabil și va diminua încrederea societății în eficacitatea și echitatea sistemului de justiție; - pedeapsa cu suspendare va duce la încurajarea pe viitor a comiterii infracțiunilor similare și de către alte persoane. Infracțiunile legate de circulația ilegală a drogurilor deseori servesc drept premisă pentru săvârșirea și altor infracțiuni, fie ca rezultat al consumului drogurilor, fie din necesitatea de a acumula mijloace bănești pentru a procura substanțele respective.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2022, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința.

În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpatul a săvârșit anume infracțiunea imputată. Cu toate că inculpații Sevriuc Maxim, Raileanu Dmitrii și Creanga Igor nu și- au recunoscut vina în comiterea infracțiunii încriminate, vinovăția lor se dovedește integral de întreaga sistemă de probe, materiale și documente anexate la dosar, cum ar fi: declarațiile inculpaților Creanga Igor, Raileanu Dmitrii, Sevriuc Maxim, martorilor Preda Vasile, Bînzari Andrian, Lisnic Alexandru, Goncear Elina, Goncear Elvira, raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-5282 din 12 decembrie 2018, procesele-verbale privind actele de constatare din 09.11.2018 și examinare din 05.02.2019, procesele-verbale de confruntare din 05 februarie 2019. 3 Instanța de apel a constatat că aceste probe, documente, coroborează cu întreaga sistemă de probe analizată mai sus și demonstrează că Sevriuc Maxim, Raileanu Dmitrii și Creanga Igor, au comis infracțiunea imputată lor și că acțiunile acestora au fost corect calificate de către instanța de fond în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi: „circulația ilegală a analogilor drogurilor, fără scop de înstrăinare, adică păstrarea analogilor drogurilor, săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare". Instanța de apel a considerat că, instanța de judecată a ținut cont, la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpaților Sevriuc Maxim, Raileanu Dmitrii și Creanga Igor, de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, și anume: de caracterul prejudiciabil al infracțiunii, de personalitatea dânsului, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării lui, de persoana inculpaților - anterior fiind condamnați, de comportamentul acestora de până la comiterea infracțiunii și după aceea. Astfel, instanța de apel a conchis că, circumstanțe ce atenuează răspunderea penală a inculpaților, nu au fost stabilite. Circumstanțe agravante, în acțiunile inculpaților Raileanu Dmitrii, Creanga Igor și Sevriuc Maxim au fost stabilite: săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru o infracțiune similară, or, inculpatul Raileanu Dmitrii și Creanga Igor, anterior au fost condamnați pentru comiterea infracțiunilor analogice prevăzute de art. 2172 din Codul penal, însă antecedentele penale sunt stinse. Totodată, instanța de apel a indicat că, inculpatul Creanga Igor anterior a fost condamnat și prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 02 mai 2019, în baza art. 186 alin.(2) lit.c), d) și art. 217 alin.(4), lit.b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă definitivă de 3 (trei) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și cu privarea de dreptul de a exercita activitate în domeniul farmaceutic pentru o perioadă de 2 (doi) ani, actualmente se află în detenție la executarea pedepsei. La fel, inculpatul Sevriuc Maxim, anterior a fost condamnat prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18.11.2020, în baza art. 217 alin. (2), art. 190 alin. (1) și cu aplicarea art. 84 Cod penal, la 1 an și 8 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Instanța de apel a considerat nefondat argumentul acuzării precum, că instanța de fond, incorect a aplicat pedeapsa față de ultimii, fiind prea blîndă, invocînd că inculpații nu vor conștientiza pericolul social sporit pe care l-a creat circulația drogurile în proporții deosebit de mari, în viziunea instanței de apel, în instanța de fond acuzarea tot a pledat pentru a fi aplicată în privința inculpaților o pedeapsă cu închisoarea, aceasta a analizat toate motivele invocate și a aplicat pedeapsa proporțională faptelor comise, totodată procurorul nu a combătut aprecierea instanței referitor la pedeapsa stabilită, nu a solicitat verificarea aprecierii probatoriului efectuat de către instanța de fond vis-a-vis de persoana inculpaților, 4 totodată nu a invocat argumente noi, sau prezentarea de probe noi care ar demonstra că inculpaților urmează a le fi aplicată o pedeapsă mai aspră. Instanța de apel a considerat nefondat argumentul acuzării precum, că instanța de fond, incorect nu a reținut în privința lui Sevriuc Maxim, Raileanu Dmitrii și Creanga Igor circumstanțe ce ar agrava răspunderea inculpaților. Instanța de apel a remarcat că, la individualizarea pedepsei, instanța de fond a ținut cont de cele trei principii care urmează a sta la baza individualizării pedepsei, sancțiunea aplicată inculpaților Sevriuc Maxim, Raileanu Dmitrii și Creanga Igor, fiind legală, echitabilă și individualizată. Totodată, instanța de apel a concluzionat că, pedeapsa aplicată inculpaților Sevriuc Maxim, Raileanu Dmitrii și Creanga Igor este legală și întemeiată, proporțională faptelor comise, cât și circumstanțelor reale și personale, corect constatate de către instanța de fond, sentința fiind legală și întemeiată.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, care solicită casarea parțială a acesteia, în partea individualizării pedepsei inculpaților Sevriuc Maxim, Raileanu Dmitrii și Creanga Igor, în baza art. 217 alin.(4) lit.b) Cod penal, cu remiterea cauzei penale la rejudecare în această parte în instanța de apel în alt complet de judecători. În motivarea recursului indică: - instanța de apel greșit a individualizat pedeapsa inculpaților, prin menținerea neîntemeiată a pedepsei prea blînde față de Sevriuc Maxim și Creanga Igor, cît și menținerea prevederilor art.90 Cod penal, față de Raileanu Dmitrii; -pronunțând o decizie de condamnare la pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilită lui Raileanu Dmitrii, pentru comiterea unor infracțiuni cu un grad prejudiciabil sporit, fiind periclitată ordinea de drept, nu a fost atins scopul principal și anume prevenirea de comitere de noi infracțiuni de către inculpat, precum și de către alte persoane, restabilirea echității sociale; - circumstanțele și consecințele comiterii infracțiunii denotă că, cel mai eficient mijloc de corectare a inculpatului este pedeapsa cu închisoare, această concluzie derivând și din gravitatea faptei comise, de pericolul social și consecințele survenite în urma comiterii circulației ilegale a drogurilor în proporții deosebit de mari, aici și apare rolul societății și organelor de drept în contracararea narcomaniei; - cu referire la măsura de pedeapsă stabilită celorlalți inculpați Sevriuc Maxim și Creanga Igor, consideră că ambele instanțe au stabilit o pedeapsă vădit prea blîndă, disproporționat gravității faptei săvîrșite și fără a lua în considerație că, în acțiunile ambilor inculpați fiind prezentă circumstanța agravantă - comiterea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiuni similare, cît și prezența antecedentelor penale; - concluziile instanței de fond și celei de apel, la capitolul individualizării pedepsei stabilite inculpaților Sevriuc Maxim, Creanga Igor și Raileanu Dmitrii, sunt greșite și în contradicție cu probatoriul administrat la etapa urmăririi penale și 5 cercetării judiciare, neconforme scopului legii penale și principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale. În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente: În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate. Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427. Așadar, în prezenta speță, reieșind din recursul declarat se atestă, că recurentul își întemeiază recursul în baza pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, ce stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Totodată, analizând temeiurile invocate pentru recurs și prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, în raport cu circumstanțele și materialele cauzei, Colegiul consideră, că în prezenta speța nici unul din ele nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, iar instanțele de fond și-au motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința inculpaților Sevriuc M., Raileanu D., Creanga I., stabilită conform sancțiunii art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal și nu au admis careva erori, la fel stabilind justificat, în privința inculpatului Raileanu D., suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare, conform art. 90 Cod penal, iar în privința inculpaților Sevriuc M. și Creanga I., aplicând prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal. Opozant celor invocate de recurent, la capitolul efectuării unei individualizări eronate a pedepsei în privința inculpatului Raileanu D., aplicându-i dispozițiile art. 90 Cod penal, instanța de recurs relevă, că în cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis infracțiunea, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile 6 părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială. În același rând, instanța de recurs menționează că, conform art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului Cod. Așadar, persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată, iar după caz, instanța este în drept să aplice și prevederile Părții generale a Codului penal, în special a dispozițiilor art. 90 Cod penal. Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare, și reeducare a condamnatului, și se aplică persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și din partea altor persoane. Totodată, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice sau să înjosească demnitatea persoanei condamnate. Instanța de judecată trebuie să aleagă și să aplice acel tip, și acea mărime a pedepsei care vor fi cele mai eficiente pentru atingerea scopului legii. Pedeapsa mai aspră, în limitele prevederilor articolului, poate fi stabilită numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului scontat. Sancțiunea art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, în baza căruia inculpații Sevriuc M., Raileanu D., Creanga I., au fost condamnați, prevede pedeapsă cu închisoare de la 1 la 6 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Această infracțiune, clasificându-se ca una gravă, potrivit art. 16 alin. (4) Cod penal. Conform alin. (1) art. 90 Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune, sau după caz termenul de probă, iar aceste prevederi potrivit dispoziției alin. (4) al aceleiași norme nu se aplică în cazul persoanelor care au săvârșit infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave, precum și în cazul recidivei periculoase și deosebit de periculoase. Revenind la prezenta speță, Colegiul atestă, că inculpatul Raileanu D., a fost condamnat în baza art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal, la închisoare pe un termen de 2 ani, cu privarea de dreptul de a exercita activitate ce ține de circulația drogurilor pe un termen de 5 ani. 7 Respectiv, după ce a stabilit pedeapsa potrivit tuturor criteriilor generale de individualizare a pedepsei, continuând operațiunea de individualizare cu privire la săvârșirea infracțiunii, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, instanța de judecată poate dispune neexecutarea pedepsei aplicate vinovatului. Astfel, suspendarea condiționată, ca mijloc de individualizare a pedepsei, conferă instanței de judecată posibilitatea ca, pe lângă stabilirea cuantumului pedepsei, să se pronunțe și asupra modului de executare. În cauza supusă judecării, instanțele de fond au conchis, că inculpatului Raileanu D., urmează a-i fi aplicate prevederile art. 90 Cod penal și a-i suspenda condiționat executarea pedepsei cu închisoare, menționată mai sus, pe o perioadă de probațiune de 2 ani. Condițiile privind acordarea suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute de art. 90 Cod penal se referă la: pedeapsa aplicată și natura infracțiunii, circumstanțele cauzei și persoana infractorului, aprecierea instanței că scopul poate fi atins și fără executarea acesteia. Derivând din condițiile ce vizează pedeapsa aplicată și natura infracțiunii prevăzute în alin. (1) și alin. (4) art. 90 Cod penal, se atestă faptul incidenței acestora la prezenta speță și anume că, este stabilită o pedeapsă cu închisoare pentru o infracțiune săvârșită din intenție ce nu depășește 5 ani, și nu este una ce se atribuie la infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave, precum nu este prezentă și nici recidiva. La circumstanțele cauzei, și persoana celui vinovat, instanța de recurs menționează, că instanțele de fond au reținut că, circumstanțe ce atenuează răspunderea penală a inculpatului Raileanu D., nu au fost stabilite. Circumstanțe agravante, în acțiunile inculpatului Raileanu Dmitrii, au fost stabilite: săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru o infracțiune similară, or, inculpatul Raileanu Dmitrii anterior a fost condamnat pentru comiterea infracțiunilor analogice prevăzute de art.2172 Cod penal, însă antecedentele penale sunt stinse. O altă condiție prevăzută expres în alin. (1) art. 90 Cod penal, este aprecierea instanței că scopul poate fi atins și fără executarea acesteia. Astfel, este prerogativa instanței de judecată să aprecieze că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia, ținând cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege la formarea unei astfel de convingeri. Reieșind din conținutul hotărârilor judecătorești ale instanțelor de fond, Colegiul penal consideră, că acestea întemeiat au concluzionat despre posibilitatea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, învederând faptul că, inculpatul Raileanu D. are antecedentele penale stinse, situația familială a acestuia - prezența copilului minor la întreținere, împrejurări ce au permis instanței de a da dovadă de clemență față de acesta, evitându-se, astfel, neajunsurile pe care le poate atrage contactul cu mediul din penitenciar. La fel, Colegiul penal reține că, inculpații Sevriuc M., Creanga I., au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 217 alin. (4) lit.b) Cod penal, la câte 2 8 ani închisoare, fiecare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate ce ține de circulația drogurilor pe un termen de 5 ani. În temeiul art. 84 alin.(4) Cod penal, prin cumul parțial de sentințe, la pedeapsa stabilită lui Sevriuc Maxim s-a adaugat parțial pedeapsa neexecutată, stabilită prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18.11.2020, de 1 an și 8 luni închisoare, stabilindu-i o pedeapsă definitivă sub formă de 3 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activitate ce ține de circulația drogurilor pe un termen de 5 (cinci ) ani. În temeiul art. 84 alin.(4) Cod penal, prin cumul parțial de sentințe, la pedeapsa stabilită lui Creanga Igor, s-a adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei, stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 02.05.2019, de 3 ani închisoare, stabilindu-i pedeapsa definitivă sub formă de 4 (patru) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activitate ce ține de circulația drogurilor pe un termen de 5 ani. Astfel, în viziunea Colegiului penal, în prezenta cauză penală, instanțele de fond just au ținut cont de faptul că, circumstanțe ce atenuează răspunderea penală a inculpaților, nu au fost stabilite. Circumstanțe agravante, în acțiunile inculpaților au fost stabilite: săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru o infracțiune similară. Totodată, inculpatul Creanga Igor a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 02 mai 2019, în baza art. 186 alin.(2) lit.c), d) și art. 217 alin.(4), lit.b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă definitivă de 3 (trei) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și cu privarea de dreptul de a exercita activitate în domeniul farmaceutic pentru o perioadă de 2 (doi) ani, actualmente se află în detenție la executarea pedepsei. La fel, inculpatul Sevriuc Maxim, a fost condamnat prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18.11.2020, în baza art. 217 alin. (2), art. 190 alin.(1) și cu aplicarea art. 84 Cod penal, la 1 an și 8 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Reieșind din circumstanțele expuse, Colegiul penal constată că instanțele de fond au argumentat pe deplin motivele pentru care au aplicat inculpaților în baza 217 alin. (4) lit.b) Cod penal, pedeapsa de câte 2 ani închisoare, fiecăruia, la fel în privința inculpatului Raileanu D., suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare, conform art. 90 Cod penal, iar în privința inculpaților Sevriuc M. și Creanga I., aplicând prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal, urmare a circumstanțelor expuse mai sus, pedepse echitabile în raport cu faptele comise și se încadrează în limitele prevăzute de lege, luând în considerație toate criteriile generale de individualizare a pedepsei, fiind individualizate corect și în așa fel încât persoanele vinovate să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Față de cele ce preced, Colegiul penal consideră că pedeapsa individualizată de instanțele de fond, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, de restabilire a echității sociale, corectare a 9 inculpaților, precum și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestora, cât și a altor persoane. Din acest punct de vedere se conchide, că de fapt, în cauză nu s-au comis erorile de drept prevăzute în pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deci, nu persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța de apel, fiindcă hotărârea instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar pedeapsa stabilită inculpaților, a fost aplicată în limitele legii, din care considerente se dispune inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) CPP, Colegiul penal DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2022, în cauza penală privindu-i pe Sevriuc Maxim Xxxxx, Raileanu Dmitrii Xxxxx, Creanga Igor Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 13 iulie 2023. Președinte Guzun Ion Judecător Eremciuc Ghenadie Judecător Daguța Sergiu 10