1ra-263/22 — Art. 217 alin. 4 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul (sediul Central) din 03 august 2021, au fost recunoscuți vinovați și condamnați: - Grosu Nicolae, în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la 4 (patru) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate legată de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 (cinci) ani; - Vrînceanu Igor, în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la 4 (patru) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate legată de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 (cinci) ani; - Iuncu Dragoș, în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la 4 (patru) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate legată de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 (cinci) ani. Potrivit art. 90 alin. (1) Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilită lui Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș, pe un termen de probațiune de 4 (patru) ani. 1 A fost dispusă încasarea în mod solidar din contul lui Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș în beneficiul statului, cheltuielile judiciare în sumă de 2 800 (două mii opt sute) lei, suportate pentru efectuarea expertizei judiciare.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat, că Grosu Nicolae intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, acționând intenționat în perioada anului 2019, prin înțelegere prealabilă cu Iuncu Dragoș, Vrînceanu Igor și alte persoane în curs de identificare, contrar prevederilor Legii nr. 382 din 06 mai 1999, art. 2 alin. (1) care prevede că „pe teritoriul Republicii Moldova se stabilesc restricții asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope și a precursorilor”, alin. (2) „activitățile legate de circulația substanțelor stupefiante și psihotrope și a precursorilor, producerea, utilizarea și procurarea de utilaj pentru fabricarea substanțelor stupefiante și psihotrope, cultivarea și utilizarea de plante care conțin astfel de substanțe se află sub controlul statului și sunt dirijate de el prin Comisia Națională Antidrog”, și alin. (21) „pe teritoriul Republicii Moldova se interzice circulația analogilor substanțelor stupefiante și psihotrope și a produselor etnobotanice în alte scopuri decât cele științifice și/sau de expertiză”, au constituit o reuniune stabilă sub forma unui grup criminal organizat, cu repartizarea rolurilor exacte între aceștia, în scopul semănării, cultivării, producerii, expedierii, transportării plantelor ce conțin droguri, săvârșite în scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova, în proporții deosebit de mari, în vederea obținerii unor profituri ilicite, rezultate din vânzarea drogurilor, în următoarele circumstanțe: Grosu Nicolae, în perioada anului 2019, acționând cu intenție directă, în urma instigării de către ginerele său Iuncu Dragoș, a acceptat în prealabil de a săvârși mai multe infracțiuni de circulație ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, de a constitui reuniune stabilă cu mai multe persoane, constituindu-se într-un grup criminal organizat, cu repartizarea rolurilor exacte între aceștia. Astfel, în perioada lunilor februarie-aprilie 2019, Iuncu Dragoș împreună și prin înțelegere prealabilă cu Vrînceanu Igor, acționând conform rolurilor asumate în cadrul grupului criminal organizat, au participat prin aporturi financiare, procurând prin intermediul organizatorului grupului criminal, semințe pentru creșterea plantelor de „cannabis” de la persoane necunoscute, care au fost transmise lui Iuncu Dragoș pentru a fi semănate și crescute în diferite locuri din timp pregătite. În aceiași perioadă de timp indicată, Grosu Nicolae, acționând cu intenție directă, conform rolului său repartizat în cadrul grupului criminal organizat, a primit de la Iuncu Dragoș, o parte din semințele destinate pentru creșterea plantelor de „cannabis”, în scopul semănării semințelor și creșterii plantelor ce conțin droguri, în gospodăria sa amplasată în s. Badicul Moldovenesc, precum și la locul său de muncă, la brigada de tractoare amplasată în aceeași regiune, pe care le-a semănat împreună cu 2 Iuncu Dragoș, în ghiveci de flori, din timp pregătite, asigurând la domiciliul său, precum și la locul de muncă, păstrarea și creșterea plantelor de „cannabis”, în scop de înstrăinare, primind și executând indicațiile lui Iuncu Dragoș, care l-a rândul său primea indicații de la altă persoană, referitor la procesul de creștere, în special privitor la necesitatea de menținere a unei temperaturi constante și asigurarea regulată cu apă de o anumită temperatură. Totodată, Iuncu Dragoș, acționând potrivit rolului său asumat, împreună, precum și conform indicațiilor altei persoane, a semănat o altă parte din semințele nominalizate în ghiveci de flori din timp pregătite, păstrându-le la faza inițială, în ograda casei individuale de locuit, aflată în posesia lui Iuncu Dragoș, care aparținea bunicii sale Mocanu Ana, amplasată în localitatea Baurci-Moldoveni, r-nul Cahul cu numărul cadastral xxxxx, unde în perioada indicată, împreună și de comun acord cu Vrînceanu Igor și persoana în privința cărei cauza penală a fost disjunsă, aveau grijă de creșterea plantelor de „cannabis”, asigurându-le condițiile de pază, întreprinzând acțiuni necesare pentru creșterea plantelor, prin menținerea unei temperaturi constante și asigurarea regulată cu apă de o anumită temperatură care să nu dăuneze procesului normal de creștere a plantelor de „cannabis”, în acest mod asigurând creșterea și păstrarea plantelor menționate, în scopul producerii ulterioare a drogurilor, în scop de înstrăinare ulterioară către consumatorii finali, contra mijloacelor bănești. Ulterior, la sfârșitul lunii mai 2019, Grosu Nicolae, continuându-și intențiile sale criminale, împreună și de comun acord cu Iuncu Dragoș, au răsădit din ghiveci de flori plantele de „cannabis”, crescute până la acel moment, care se păstrau la domiciliul socrului său, precum și cele de la locul de muncă a lui Grosu Nicolae, cultivându-le în mediul natural în aceleași locuri, adică o parte în gospodăria lui Grosu Nicolae și o parte în preajma locului de muncă lui Grosu Nicolae, la brigada de tractoare, în acest mod asigurând condițiile de creștere în continuare a plantelor de „cannabis”, pentru producerea ulterioară a drogurilor, în scop de înstrăinare. La fel, în aceeași perioadă indicată, Iuncu Dragoș, acționând cu intenție directă, potrivit rolului său, conform indicațiilor altei persoane, împreună și de comun acord cu Vrînceanu Igor și altă persoană, care acționau conform rolurilor sale asumate în cadrul grupului criminal organizat, au luat plantele de „cannabis” crescute până la acel moment la casa individuală de locuit aflată în posesia lui Iuncu Dragoș, care aparținea bunicii sale, amplasată în localitatea Baurci-Moldoveni, r-nul Cahul, pe care le-au transportat într-un loc din timp identificat din pădurea din localitatea s. Baurci-Moldoveni, unde împreună le-au cultivat din ghiveci de flori în mediul natural, în acest mod asigurând condițiile de creștere în continuare a plantelor de „cannabis”, pentru producerea ulterioară a drogurilor, în scop de înstrăinare. Ulterior, în perioada sfârșitul lunii mai – sfârșitul lunii octombrie 2019, Grosu Nicolae, acționând conform rolului său asumat în cadrul grupului criminal organizat, conform indicațiilor lui Iuncu Dragoș a asigurat păstrarea și creșterea continuă a plantelor de „cannabis”, la domiciliul său amplasat în 3 s. Badicul Moldovenesc, r-nul Cahul, precum și locul său de muncă, la brigada de tractoare, amplasată în aceeași regiune, iar Iuncu Dragoș, la rândul său conform indicațiilor altei persoane și potrivit rolului său, împreună și de comun acord Vrînceanu Igor și altă persoană, periodic se deplasau la locul unde au fost cultivate plantele de „cannabis” din pădurea localității s. Baurci-Moldoveni, asigurau păstrarea și creșterea continuă a plantelor de „cannabis”, pentru producerea ulterioară a drogurilor, în scop de înstrăinare. În continuare, în perioada sfârșitul lunii octombrie 2019, Iuncu Dragoș continuându-și intențiile sale criminale, conform rolului său asumat în cadrul grupului criminal organizat, acționând împreună cu Vrînceanu Igor și altă persoană, care acționau conform rolurilor sale prestabilite, au strâns plantele de „cannabis” din pădurea din localitatea s. Baurci-Moldoveni, precum și plantele de „cannabis crescute la locul de muncă a lui Grosu Nicolae, la brigada de tractoare, pe care le-au transportat la domiciliul lui Grosu Nicolae, amplasat în s. Badicul-Moldovenesc, r-nul Cahul, lăsându-le pentru a se usca în podul casei individuale de locuit, iar Grosu Nicolae, conform rolului său, a asigurat păstrarea plantelor de „cannabis”, în scopul producerii ulterioare a drogurilor, în scop de înstrăinare. La 06 noiembrie 2019, în rezultatul percheziției efectuate la domiciliul lui Grosu Nicolae, membru al grupului criminal organizat, amplasat în r-nul Cahul, s. Badicul Moldovenesc, în podul casei individuale au fost depistate și ridicate 131 de plante uscate de culoare verzuie, care potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4554 din 29 noiembrie 2019, reprezintă plante de „cannabis”, care conțin „terahidrocannabinol” și se atribuie la substanțe stupefiante, care conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții deosebit de mari, fiind bunuri interzise în circuitul civil, care urmau a fi înstrăinate, însă din motive independente de voința făptuitorilor, aceasta nu și-a produs efectul. La fel, în aceeași zi, în rezultatul percheziției efectuate la casa individuală de locuit utilizată de Iuncu Dragoș, membru al grupului criminal organizat, amplasată în r-nul Cahul, s. Baurci-Moldovenesc, au fost depistate și ridicate, masă vegetală uscată de culoare verde-cafenie, care potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4554 din 29 noiembrie 2019, reprezintă „marihuana”, și se atribuie la substanțele stupefiante, cantitatea constituie 30,8 g (masă uscată), care conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții mari, fiind bunuri interzise în circuitul civil, care urmau a fi înstrăinate, însă din motive independente de voința făptuitorilor, aceasta nu și-a produs efectul. Astfel, acțiunile lui Grosu Nicolae au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, adică semănarea, cultivarea, producerea, expedierea, transportarea, păstrarea, distribuirea plantelor ce conțin droguri, în scop de înstrăinare, de către un grup 4 criminal organizat, în proporții deosebit de mari. Vrînceanu Igor intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, acționând intenționat în perioada anului 2019, prin înțelegere prealabilă cu Iuncu Dragoș, Grosu Nicolae, precum și alte persoane în curs de identificare, contrar prevederilor Legii nr. 382 din 06 mai 1999, art. 2 alin. (1) care prevede că „pe teritoriul Republicii Moldova se stabilesc restricții asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope și a precursorilor”, alin. (2) „activitățile legate de circulația substanțelor stupefiante și psihotrope și a precursorilor, producerea, utilizarea și procurarea de utilaj pentru fabricarea substanțelor stupefiante și psihotrope, cultivarea și utilizarea de plante care conțin astfel de substanțe se află sub controlul statului și sunt dirijate de el prin Comisia Națională Antidrog” și alin. (21) „pe teritoriul Republicii Moldova se interzice circulația analogilor substanțelor stupefiante și psihotrope și a produselor etnobotanice în alte scopuri decât cele științifice și/sau de expertiză”, au constituit o reuniune stabilă sub forma unui grup criminal organizat, cu repartizarea rolurilor stricte între aceștia, în scopul semănării, cultivării, producerii, expedierii, transportării plantelor ce conțin droguri, în scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova, în vederea obținerii unui profit ilicit, rezultat din vânzarea drogurilor, săvârșite în proporții deosebit de mari, în următoarele circumstanțe: Tot el, în perioada anului 2019, acționând cu intenție directă, în urma instigării de către Iuncu Dragoș, a acceptat în prealabil de a săvârși mai multe infracțiuni de circulație ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, de a constitui reuniune stabilă cu mai multe persoane, constituindu-se într-un grup criminal organizat, cu repartizarea rolurilor exacte între aceștia. Astfel, în perioada lunilor februarie – aprilie 2019, acționând cu intenție directă, împreună și de comun acord cu Iuncu Dragoș, conform rolurilor asumate în cadrul grupului criminal organizat, în calitate de coautori, ambii au participat prin aporturi financiare și au procurat prin intermediul altei persoane, care conform rolului său fiind organizatorul grupului criminal, semințe pentru creșterea plantelor de „cannabis” de la persoane necunoscute, care au fost transmise de către o altă persoană lui Iuncu Dragoș pentru a fi semănate în ghiveci de flori improvizate, în locurile special pregătite din timp de Iuncu Dragoș. Totodată, Iuncu Dragoș, potrivit rolului său asumat, împreună, precum și conform indicațiilor altei persoane au semănat semințele nominalizate în locuri speciale amenajate, în ghiveci de flori improvizate, păstrându-le la faza inițială, în ograda casei individuale de locuit, aflată în posesia lui Dragoș Iuncu, care aparținea bunicii sale Mocanu Ana, amplasată în localitatea Baurci-Moldoveni, r-nul Cahul cu numărul cadastral xxxxx, unde în perioada indicată, împreună și de comun acord cu Vrînceanu Igor și altă persoană, aveau grijă de creșterea plantelor de „cannabis”, asigurându-le condițiile de pază, întreprinzând acțiuni necesare pentru creșterea plantelor, prin menținerea unei temperaturi constante și asigurare cu apă regulat, în cantități 5 exacte, care să nu dăuneze procesului normal de creștere a plantelor de „cannabis”, în acest mod asigurând creșterea și păstrarea plantelor menționate, în scopul producerii ulterioare a drogurilor și distribuirii mai departe către diferiți clienți, contra mijloacelor bănești. La fel, în aceeași perioadă indicată, Dragoș Iuncu, acționând în cadrul grupului criminal organizat, a transmis o parte din semințele primite de la Negru Igor pentru creșterea plantelor de „cannabis”, socrului său Grosu Nicolae, în scopul semănării în gospodăria ultimului, amplasată în s. Badicul Moldovenesc, care la rândul său conform rolului asumat în cadrul grupului criminal organizat, primind semințele menționate, a semănat în locuri special amenajate, în ghiveci de flori improvizate, pregătite din timp la domiciliul său, precum și la locul de muncă, la brigada de tractoare, în scopul creșterii plantelor de „cannabis”, în scop de înstrăinare, procesul de creștere fiind dirijat de Iuncu Dragoș, care l-a rândul său primea indicații de la altă persoană. Ulterior, la sfârșitul lunii mai 2019, Vrînceanu Igor, acționând cu intenție directă conform indicațiilor lui Iuncu Dragoș, care la rândul său primea indicații de la altă persoană, împreună și de comun acord cu persoana în privința cărei cauza penală a fost disjunsă, au luat plantele de „cannabis” crescute până la acel moment la casa individuală de locuit aflată în posesia lui Iuncu Dragoș, care aparținea bunicii sale, amplasată în localitatea Baurci-Moldoveni, r-nul Cahul, pe care le-au transportat în locurile din timp identificate, în pădurea din localitatea s. Baurci-Moldoveni, unde împreună le-au cultivat din ghiveci de flori improvizate în mediul natural, în acest mod asigurând condițiile de creștere în continuare a plantelor de „cannabis”, pentru producerea ulterioară a drogurilor, în scop de înstrăinare. La fel, în aceeași perioadă de timp, Iuncu Dragoș urmărind aceleași intenții criminale, împreună și de comun acord cu Grosu Nicolae, au răsădit din ghiveci de flori improvizate plantele de „cannabis”, crescute până la acel moment și care se păstrau la domiciliul socrului său, precum și de la locul de muncă a acestuia, cultivându-le în aceleași locuri, adică o parte în gospodăria lui Grosu Nicolae și o parte în preajma locului de muncă a lui Grosu Nicolae, la brigada de tractoare, în acest mod asigurând condițiile de creștere în continuare a plantelor de „cannabis”, pentru producerea ulterioară a drogurilor, în scop de înstrăinare. Ulterior, în perioada sfârșitul lunii mai – sfârșitul lunii octombrie 2019, Vrînceanu Igor, acționând cu intenție directă, continuându-și acțiunile criminale în cadrul grupului criminal organizat, conform indicațiilor lui Iuncu Dragoș, împreună cu acesta și cu altă persoană, periodic se deplasau la locul unde au fost cultivate plantele de „cannabis” din pădurea localității s. Baurci-Moldoveni, în scopul de a asigura creșterea continuă a plantelor de „cannabis”, pentru producerea ulterioară a drogurilor, în scop de înstrăinare, iar Grosu Nicolae, conform rolului său prestabilit, urmărind aceleași intenții criminale în cadrul grupului criminal organizat, a asigurat creșterea continuă a plantelor de „cannabis”, la domiciliul său amplasat în s. Badicul Moldovenesc, r-nul Cahul, precum și locul său de muncă, la brigada 6 de tractoare, amplasată în aceeași regiune. În continuare, în perioada sfârșitul lunii octombrie 2019, Vrînceanu Igor, urmărind aceleași intenții criminale, acționând împreună și de comun acord cu Iuncu Dragoș și cu altă persoană, au strâns plantele de „cannabis” din pădurea din localitatea s. Baurci-Moldoveni, precum și plantele de „cannabis crescute la locul său de muncă a lui Grosu Nicolae, la brigada de tractoare, după care le-au transportat la domiciliul lui Grosu Nicolae, amplasat în s. Badicul-Moldovenesc, r-nul Cahul, lăsându-le pentru a se usca în podul casei individuale de locuit, organizând în acest mod păstrarea plantelor de „cannabis”, în scopul producerii ulterioare a drogurilor, în scop de înstrăinare. La 06 noiembrie 2019, în rezultatul percheziției efectuate la domiciliul lui Grosu Nicolae, membru al grupului criminal organizat, amplasat în r-nul Cahul, s. Badicul Moldovenesc, în podul casei individuale au fost depistate și ridicate 131 de plante uscate de culoare verzuie, care potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4554 din 29 noiembrie 2019, reprezintă plante de „cannabis” care conțin „terahidrocannabinol” și se atribuie la substanțe stupefiante, care conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții deosebit de mari, fiind bunuri interzise în circuitul civil, care urmau a fi distribuite, în scop de înstrăinare, însă din motive independente de voința făptuitorilor, aceasta nu și-a produs efectul. La fel, în aceeași zi, în rezultatul percheziției efectuate la casa individuală de locuit utilizată de Iuncu Dragoș, membru al grupului criminal organizat, amplasată în r-nul Cahul, s. Baurci-Moldovenesc, au fost depistate și ridicate, masă vegetală uscată de culoare verde-cafenie, care potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4554 din 29 noiembrie 2019, reprezintă „marihuana”, se atribuie la substanțele stupefiante, cantitatea constituie 30,8 g (masă uscată), care conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții mari, fiind bunuri interzise în circuitul civil, care urmau a fi distribuite, în scop de înstrăinare, însă din motive independente de voința făptuitorilor, aceasta nu și-a produs efectul. Acțiunile lui Vrînceanu Igor au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, adică semănarea, cultivarea, producerea, expedierea, transportarea, păstrarea plantelor ce conțin droguri, săvârșite în scop de înstrăinare, de către un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. Iuncu Dragoș intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, acționând intenționat în perioada anului 2019, prin înțelegere prealabilă cu Vrînceanu Igor, Grosu Nicolae, precum și alte persoane în curs de identificare, contrar prevederilor Legii nr. 382 din 06 mai 1999, art. 2 alin. (1) care prevede că „pe teritoriul Republicii Moldova se 7 stabilesc restricții asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope și a precursorilor”, alin. (2) „activitățile legate de circulația substanțelor stupefiante și psihotrope și a precursorilor, producerea, utilizarea și procurarea de utilaj pentru fabricarea substanțelor stupefiante și psihotrope, cultivarea și utilizarea de plante care conțin astfel de substanțe se află sub controlul statului și sunt dirijate de el prin Comisia Națională Antidrog”, și alin. (21) „pe teritoriul Republicii Moldova se interzice circulația analogilor substanțelor stupefiante și psihotrope și a produselor etnobotanice în alte scopuri decât cele științifice și/sau de expertiză”, au constituit o reuniune stabilă sub forma unui grup criminal organizat, cu repartizarea rolurilor stricte între aceștia, în scopul semănării, cultivării, producerii, expedierii, transportării plantelor ce conțin droguri, în scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova, în vederea obținerii unui profit ilicit, rezultat din vânzarea drogurilor, săvârșite în proporții deosebit de mari, în următoarele circumstanțe: Tot el, în perioada anului 2019, acționând cu intenție directă, în urma instigării de către altă persoană, a acceptat în prealabil de a săvârși mai multe infracțiuni de circulație ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, instigându-i pe Vrînceanu Igor, Grosu Nicolae și altă persoană, de a constitui reuniune stabilă cu mai multe persoane, constituindu-se într-un grup criminal organizat, cu repartizarea rolurilor exacte între aceștia. Astfel, în perioada lunilor februarie – aprilie 2019, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Vrînceanu Igor, acționând conform rolurilor asumate în cadrul grupului criminal organizat, au participat prin aporturi financiare, procurând prin intermediul organizatorului grupului criminal, semințe pentru creșterea plantelor de „cannabis” de la persoane necunoscute, care au fost transmise lui Iuncu Dragoș pentru a fi semănate și crescute în diferite locuri din timp pregătite în regiunea r-nului Cahul. În aceiași perioadă de timp indicată, Iuncu Dragoș, acționând conform rolului său repartizat în cadrul grupului criminal organizat, conform indicațiilor altei persoane a semănat o parte din semințele nominalizate în ghiveci de flori din timp pregătite, păstrându-le la faza inițială conform planului infracțional elaborat în ograda casei individuale de locuit, aflată în posesia lui Iuncu Dragoș, care aparținea bunicii sale Mocanu Ana, amplasată în localitatea Baurci-Moldoveni, r-nul Cahul cu numărul cadastral xxxxx, unde în perioada indicată, împreună și de comun acord cu Vrînceanu Igor și altă persoană, care acționau conform rolurilor sale asumate în cadrul grupului criminal organizat, au avut grijă de creșterea plantelor de „cannabis”, asigurându-le condițiile de pază, întreprinzând acțiuni necesare pentru creșterea plantelor, prin menținerea unei temperaturi constante și asigurarea regulată cu apă la o anumită temperatură, în acest mod asigurând creșterea și păstrarea plantelor menționate, în scopul producerii ulterioare a drogurilor, în scop de înstrăinare ulterioară către consumatorii finali, contra mijloacelor bănești. Totodată, Iuncu Dragoș, acționând conform rolului său prestabilit, a luat o altă parte din semințele destinate pentru creșterea plantelor de „cannabis” 8 transmițându-le socrului său Grosu Nicolae, în scopul semănării semințelor și creșterii plantelor ce conțin droguri, iar Grosu Nicolae, conform rolului său asumat, a semănat semințele menționate în ghiveci de flori din timp pregătite, asigurând la domiciliul său amplasat în r-nul Cahul, s. Badicul Moldovenesc, precum și la locul de muncă, la brigada de tractoare din aceeași regiune, păstrarea și creșterea plantelor de „cannabis”, în scop de înstrăinare, primind și executând indicațiile lui Iuncu Dragoș, care l-a rândul său executa indicațiile altei persoane, referitor la procesul de creștere, în special privitor la necesitatea de menținere a unei temperaturi constante și asigurarea regulată cu apă de o anumită temperatură. Ulterior, la sfârșitul lunii mai 2019, Iuncu Dragoș, acționând potrivit rolului său și conform indicațiilor altei persoane, împreună și de comun acord cu Vrînceanu Igor și altă persoană, care la rândul său acționau conform rolurilor sale asumate în cadrul grupului criminal organizat, au luat plantele de „cannabis” crescute până la acel moment la casa individuală de locuit aflată în posesia lui Iuncu Dragoș, care aparținea bunicii sale, amplasată în localitatea Baurci-Moldoveni, r-nul Cahul, pe care le-au transportat într-un loc din timp identificat din pădurea din localitatea s. Baurci-Moldoveni, unde împreună le-au cultivat din ghiveci de flori în mediul natural, în acest mod asigurând condițiile de creștere în continuare a plantelor de „cannabis”, pentru producerea ulterioară a drogurilor, în scop de înstrăinare. La fel, în aceeași perioadă de timp, Iuncu Dragoș acționând conform rolului, împreună și de comun acord cu Grosu Nicolae, care la rândul său acționa conform rolului său în cadrul grupului criminal organizat, au răsădit din ghiveci de flori plantele de „cannabis”, crescute până la acel moment la domiciliu, precum și cele de la locul de muncă a lui Grosu Nicolae, cultivându-le în mediul natural în aceleași locuri, adică o parte în gospodăria lui Grosu Nicolae și o parte în preajma locului de muncă a lui Grosu Nicolae, la brigada de tractoare, în acest mod asigurând condițiile de creștere în continuare a plantelor de „cannabis”, pentru producerea ulterioară a drogurilor, în scop de înstrăinare. Ulterior, în perioada sfârșitul lunii mai – sfârșitul lunii octombrie 2019, Iuncu Dragoș acționând conform indicațiilor altei persoane și potrivit rolului său, împreună și de comun acord Vrînceanu Igor și altă persoană, periodic se deplasau la locul unde au fost cultivate plantele de „cannabis” din pădurea localității s. Baurci-Moldoveni, unde asigurau păstrarea și creșterea continuă a plantelor de „cannabis”, pentru producerea ulterioară a drogurilor, în scop de înstrăinare, iar Grosu Nicolae, la rândul său, conform indicațiilor lui Iuncu Dragoș a asigurat păstrarea și creșterea continuă a plantelor de „cannabis”, la domiciliul său amplasat în s. Badicul Moldovenesc, r-nul Cahul, precum și la locul său de muncă, la brigada de tractoare, amplasată în aceeași regiune. La 06 noiembrie 2019, în rezultatul percheziției efectuate la domiciliul lui Grosu Nicolae, membru al grupului criminal organizat, amplasat în r-nul Cahul, s. Badicul Moldovenesc, în podul casei individuale au fost depistate și ridicate 131 de plante uscate de culoare verzuie, care potrivit 9 raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4554 din 29 noiembrie 2019, reprezintă plante de „cannabis”, care conțin „terahidrocannabinol” și se atribuie la substanțe stupefiante, care conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții deosebit de mari, fiind bunuri interzise în circuitul civil, care urmau a fi înstrăinate, însă din motive independente de voința făptuitorilor, aceasta nu și-a produs efectul. La fel, în aceeași zi, în rezultatul percheziției efectuate la casa individuală de locuit utilizată de Iuncu Dragoș, membru al grupului criminal organizat, amplasată în r-nul Cahul, s. Baurci-Moldovenesc, au fost depistate și ridicate, masă vegetală uscată de culoare verde-cafenie, care potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4554 din 29 noiembrie 2019, reprezintă „marihuana”, se atribuie la substanțele stupefiante, cantitatea constituie 30,8 g (masă uscată), care conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții mari, fiind bunuri interzise în circuitul civil, care urmau a fi înstrăinate, însă din motive independente de voința făptuitorilor, aceasta nu și-a produs efectul. Acțiunile lui Iuncu Dragoș au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, adică semănarea, cultivarea, producerea, expedierea, transportarea, păstrarea plantelor ce conțin droguri, săvârșite în scop de înstrăinare, de către un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. 2.1. De asemenea, prima instanță a stabilit că vinovăția inculpaților Iuncu Dragoș, Grosu Nicolae și Vrînceanu Igor, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, nu și-a găsit confirmare, însă instanța a conchis că vinovăția inculpaților s-a demonstrat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, adică semănatul, cultivarea ilegală, producerea, păstrarea plantelor care conțin droguri sau etnobotanice, prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante, săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare.

Procurorul a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea calificării acțiunilor inculpaților, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: Iuncu Dragoș să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, la 10 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea de circulație a drogurilor și a medicamentelor pe un termen de 5 ani; Grosu Nicolae să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, la 9 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea de circulație a drogurilor și a medicamentelor pe un termen de 5 ani; Vrînceanu Igor să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 46, 10 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea de circulație a drogurilor și a medicamentelor pe un termen de 5 ani. În motivarea apelului, partea acuzării a indicat că prima instanță greșit a ajuns la concluzia că acțiunile inculpaților nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, or, rezultatele măsurii speciale de investigație – interceptările telefonice între făptuitori, în cumul cu alte probe, demonstrează intenția de a crește cânepă pentru înstrăinarea ulterioară ale drogurilor — marihuana, cu acest scop cânepa după coacere fiind strânsă de pe locuri special pregătite, unde a fost plantată și cultivată de inculpații Iuncu Dragoș, Grosu Nicolae și Vrînceanu Igor, fiind adusă acasă la Grosu Nicolae, unde a fost pusă să se usuce în podul casei și ulterior depistată de organele de drept. De asemenea, a menționat că scopul înstrăinării se confirmă și prin cantitatea mare a plantelor de cânepă uscate și depistate – 131 plante, or, conform datelor obținute, inculpații nu sunt consumatori de marihuana și nu se află la evidența la medicului narcolog. Prin urmare, partea acuzării a susținut că în învinuirile înaintate inculpaților sunt descrise rolurile fiecărui inculpat, și anume cine a fost responsabil de organizarea infracțiunii, cine a fost responsabil pentru semănarea, cultivarea, transportarea, producerea și păstrarea drogurilor, și astfel s-a constatat activitatea criminală a grupului de persoane menționate în învinuiri, un timp îndelungat din februarie 2019 până la 06 noiembrie 2019. Mai mult, s-a constatat că persoanele învinuite au participat la acțiuni criminale pe tot parcursul săvârșirii infracțiunii, adică din momentul plantării cânepii, până la strângerea roadei și păstrarea drogurilor, în scop de înstrăinare a produsului final – marihuana. În opinia părții acuzării, este neîntemeiat argumentul primei instanțe potrivit căruia prezența raporturilor de rudenie între inculpați, nu poate fi acceptată în calitate de probă la constatarea grupului criminal organizat, or, existența acestor relații nu exclude posibilitatea creării grupului criminal organizat între persoanele care se află în relații de rudenie. Relații de rudenie sunt stabilite doar între Iuncu Dragoș și Grosu Nicolae, care sunt ginere și socru, iar între ceilalți participanți, nu sunt relații de rudenie. Astfel, invocând prevederile art. 46 Cod penal, art. 2 lit. a) din Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, adoptată la New York la 15 noiembrie 2000, în vigoare pentru Republica Moldova din 16 octombrie 2005, partea acuzării a conchis că prima instanță neîntemeiat a recalificat acțiunile inculpaților din prevederile art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal. Referitor la individualizarea pedepselor stabilite inculpaților, partea acuzării a precizat că prima instanță aplicând pedepse egale acestora, nu a luat în considerație rolul fiecărui inculpat la săvârșirea faptei, și anume că Iuncu Dragoș, fiind atras la activitatea criminală de către Negru Igor, la rândul său l-a atras pe socrul său, Grosu Nicolae, la săvârșirea infracțiunii, pe Vrînceanu Igor, și alte persoane, fiind coordonator și executor al acțiunilor 11 criminale privind circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare. De asemenea, Grosu Nicolae la rîndul său a participat activ la plantarea și creșterea cânepei, a oferit domiciliul său pentru păstrarea și prelucrarea plantelor de cânepă, iar Vrînceanu Igor a participat la cultivarea cânepei și alte acțiuni legate de circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, concomitent Grosu Nicolae și Vrînceanu Igor, permanent coordonau acțiunile sale cu Iuncu Dragoș, fapt confirmat prin conversațiile telefonice, fixate în urma interceptărilor telefonice.

Avocatul Botnari Oleg în numele inculpatului Vrînceanu Igor, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Vrînceanu Igor să fie achitat, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal. În motivarea apelului, partea apărării a indicat că faptele incriminate inculpatului Vrînceanu Igor sunt insuficient descrise, sunt imprecise și nu sunt circumstanțiate ca mod de operare. Acțiunile care ar trebui să fie reținute la baza învinuirii, nu sunt determinate cu suficientă precizie printr-o modalitate clară și concretă de săvârșire a faptelor infracționale și o fixare riguroasă a coordonatelor spațio-temporale. Astfel, a menționat că prima instanță a concluzionat asupra vinovăției inculpatului Vrînceanu Igor, în lipsa unui suport probatoriu care ar exclude orice dubiu în acest sens, or, Vrînceanu Igor nu face parte din grup criminal organizat și nu a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal. De asemenea, a mai precizat că partea acuzării nu a prezentat nici o probă pertinentă și concludentă care ar demonstra că Vrînceanu Igor a participat prin suport financiar la procurarea semințelor pentru creșterea plantelor de cannabis, transmiterea banilor, transferarea banilor de pe un cont pe alt cont, alte acțiuni pentru a califica fapta acestuia în baza art. 217 alin. (4) lit. b ) Cod penal, adică, semănatul, cultivarea ilegală, producerea, păstrarea plantelor care conțin droguri sau etnobotanice prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante, săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare. Totodată, partea apărării a indicat că în instanța de judecată nu a fost prezentată nici o probă care să demonstreze și faptul că Vrînceanu Igor a participat la semănarea plantelor de cannabis, precum și la producerea, prelucrarea, păstrarea sau utilizarea plantelor ce conțin droguri. Așadar, partea apărării a invocat că concluziile primei instanțe asupra vinovăției inculpatului Vrînceanu Igor, sunt bazate doar pe presupuneri care rezultă din două fragmente de înregistrări audio, și anume s-a demonstrat în ședința de judecată că „Poiana”, nu este locul din pădure unde se cultiva cannabisul, după cum a presupus partea acuzării, însă este o regiune vastă a satului cu suprafața de peste 200 ha, care aparține ca cotă valorică sătenilor și nu este îngrădită. În acest context, partea apărării a conchis că în speță urmează a fi aplicate prevederile art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, și 12 anume, că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, și nici elementele infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal. Cu referire la repunerea în termen a apelului, partea apărării a invocat faptul că sentința primei instanțe a fost pronunțată în lipsa sa, la data de 03 august 2021, iar despre acest fapt a aflat când se afla în concediul medical, și ca urmare copia sentinței a recepționat-o prin oficiul poștal la data de 09 august 2021.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 17 noiembrie 2021, au fost respinse apelurile declarate – al avocatului Botnari Oleg în numele inculpatului Vrînceanu Igor ca fiind depus peste termen și al procurorului ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței primei instanțe fără modificări. 5.1. În motivarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că analizând materialele cauzei penale, prin prisma argumentelor invocate în apeluri, la caz apelul declarat de partea apărării în numele inculpatului Vrînceanu Igor, urmează a fi respins ca depus peste termen, iar apelul părții acuzării ca fiind nefundat. Astfel, referitor la apelul declarat de avocatul Botnari Oleg în numele inculpatului Vrînceanu Igor, instanța de apel a menționat că sentința primei instanțe a fost pronunțată în ședință publică la data de 03 august 2021 (f.d.232-248, vol.V), iar avocatul Botnari Oleg în numele inculpatului Vrînceanu Igor, a depus cererea de apel la data de 23 august 2021, cu încălcarea termenului legal de atac prevăzut de lege, din care motiv acesta a solicitat repunerea în termen a apelului, invocând că s-a aflat în concediu medical până la data de 06 august 2021. În acest context, instanța de apel a reținut faptul că temeiul invocat de partea apărării și anume existența certificatului medical care demonstrează că s-a aflat în concediu medical, nu înlătură condițiile de depunere a apelului în sensul respectării termenului care curge din momentul pronunțării sentinței. Mai mult, apărarea a indicat în cererea de apel că sentința primei instanțe a recepționat-o la data de 09 august 2021, astfel că acesta a avut suficient timp pentru a o contesta în termenul prevăzut de lege – 15 zile, din momentul pronunțării, care a expirat la data de 18 august 2021. Or, apărarea nu și-a exercitat dreptul legal de a contesta actul de dispoziție a instanței de judecată în termenul prevăzut de lege. Prin urmare, instanța de apel nu a reținut poziția părții apărării cu privire la faptul că sentința primei instanțe a fost pronunțată în lipsa sa, iar actul judecătoresc l-a recepționat la data de 09 august 2021, întrucât termenul de atac curge din momentul pronunțării sentinței – 03 august 2021, și nu din momentul recepționării acestuia. Or, deși avocatul Botnari Oleg în numele inculpatului Vrînceanu Igor, a dispus de suficient timp în vederea exercitării căii de atac, acesta nu s-a conformat termenului legal pentru a contesta hotărârea judecătorească, în contextul în care termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale. 13 Așadar, instanța de apel a conchis că nu se va expune asupra motivelor invocate în cererea de apel depusă de partea apărării în numele inculpatului Vrînceanu Igor, deoarece nu purcede la examinarea fondului apelului, iar în acest sens reținând prevederile pct. 16) din Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12 decembrie 2005, că soluția de respingere a apelului ca depus peste termen sau inadmisibil nu implică o verificare a hotărârii atacate, întrucât instanța de apel nu poate proceda la o verificare de fapt si de drept a acesteia, decât în cadrul unui apel exercitat în mod egal. Cu referire la apelul procurorului, instanța de apel a menționat că prima instanță corect a stabilit situația de fapt și vinovăția inculpaților, care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, încadrând juridic fapta corespunzătoar materialului probator administrat, împrejurări care au fost constatate din totalitatea de probe administrate în cauza penală, și corect apreciate, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. La examinarea cauzei în instanța de apel, nu au fost administrate probe noi, însă au fost cercetate suplimentar probele administrate în prima instanță, precum și au fost date citirii materialelor cauzei penale de către partea acuzării, întrucât acesta a înaintat un demers în acest sens. În acest context, instanța de apel a conchis că prima instanță just a ajuns la concluzia că probele administrate la caz, nu confirmă vinovăția inculpaților Iuncu Dragoș, Grosu Nicolae și Vrînceanu Igor în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, adică semănarea, cultivarea, producerea, expedierea, transportarea, păstrarea, distribuirea plantelor ce conțin droguri, în scop de înstrăinare, de către un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. Mai mult, instanța de apel a precizat că potrivit rechizitoriului, inculpații Iuncu Dragoș, Grosu Nicolae și Vrînceanu Igor sunt învinuiți în baza art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, ca fiind membrii unui grup criminal organizat, cu repartizarea rolurilor stricte între aceștia, în scopul semănării, cultivării, producerii, expedierii, transportării plantelor ce conțin droguri, în scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova, în vederea obținerii unui profit ilicit, rezultat din vânzarea drogurilor, săvârșite în proporții deosebit de mari. În susținerea învinuirilor, partea acuzării a prezentat următoarele probe: procesul-verbal de percheziție din 06 noiembrie 2019; elementele de fapt constatate prin procesul-verbal de percheziție din 06 noiembrie 2019 (f.d.102- 104, vol.II), elementele de fapt constatate prin procesul-verbal de percheziție din 06 noiembrie 2019 (f.d.174-177, vol.II), elementele de fapt constatate prin procesul-verbal de percheziție din 06 noiembrie 2019 (f.d.198-201, vol.II), elementele de fapt constatate prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 05 decembrie 2019 (f.d.1-28, vol.III), elementele de fapt constatate prin procesul-verbal privind interceptarea comunicărilor din 13 mai 2019 (f.d.58-82, vol.I), elementele de fapt constatate prin procesul-verbal privind interceptarea comunicărilor din 17 iulie 2019 (f.d.18-20, vol.II), elementele de fapt constatate 14 prin procesul-verbal privind interceptarea comunicărilor din 18 noiembrie 2019 (f.d.40-50, vol.II), elementele de fapt constatate prin procesul-verbal privind interceptarea comunicărilor din 24 aprilie 2019 (f.d.113-123, vol.I), elementele de fapt constatate prin procesul-verbal privind interceptarea comunicărilor din 10 iunie 2019 (f.d.140-150, vol.I), elementele de fapt constatate prin procesul-verbal privind interceptarea comunicărilor din 18 noiembrie 2019 (f.d.194-209, vol.I), raport de expertiză nr. 34/12/1-R-4554 din 29 noiembrie 2019 (f.d.234-239, vol.II). Prin urmare, reieșind din analiza suportului probatoriu anexat la materialele cauzei penale, instanța de apel a conchis că prima instanță just a statuat că procurorul nu a probat starea de fapt indicată în rechizitoriu, și anume că acțiunile inculpaților Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, deoarece probele administrate nu demonstrează faptul că în acțiunile inculpaților există semnele calificative ale infracțiunii prevăzute de art. 2171 lit. b), d) Cod penal, „în scop de înstrăinare” și circumstanța agravantă „săvârșirea faptei de către un grup criminal organizat”. Instanța de apel a menționat, că sub acest aspect prima instanță a analizat unul din elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 Cod penal, și anume latura subiectivă care se caracterizează prin intenție directă. Scopul de înstrăinare este un element indispensabil pentru a califica acțiunile inculpaților în baza articolului respectiv, fiind necesar ca făptuitorul să acționeze pentru înstrăinarea substanțelor narcotice sau psihotrope. Or, la caz, înstrăinarea are loc în momentul trecerii în stăpânirea altei persoane a substanțelor narcotice, psihotrope, prin vânzare, schimb, donare, dare cu împrumut, dare în contul unei donații. De asemenea, instanța de apel a indicat că analizând învinuirea formulată în rechizitoriu, rezultă că inculpaților Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș li se incriminează că au format o reuniune stabilă sub forma unui grup criminal organizat, cu repartizarea rolurilor exacte între aceștia, în scopul semănării, cultivării, producerii, expedierii, transportării plantelor ce conțin droguri, săvârșite în scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova, în proporții deosebit de mari, în vederea obținerii unor profituri ilicite, rezultate din vânzarea drogurilor, însă din învinuire nu rezultă care anume acțiuni ale inculpaților reflectă faptul că aceștia au urmărit scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice, în contextul în care lipsesc probe ce să demonstreze scopul de înstrăinare, invocat de partea acuzării în învinuirile formulate. Astfel, instanța de apel a precizat că nici mijloacele materiale de probă sub formă de înregistrări audio: CD-R de model „Freestyle”, pe care se conțin interceptările și înregistrările comunicărilor telefonice de la postul de telefon cu nr. xxxxx, utilizat de persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, în perioada august 2019 – 18 noiembrie 2019, anexă la procesul-verbal de interceptare din 18 noiembrie 2019; CD-R de model „Freestyle”, pe care se conțin interceptările și înregistrările comunicărilor telefonice de la postul de telefon cu nr. xxxxx, utilizat de persoana în privința 15 căruia cauza penală a fost disjunsă în perioada 19 martie 2019 – 17 iulie 2019, anexă la procesul verbal de interceptare din 17 iulie 2019; CD-R de model „Freestyle”, pe care se conțin interceptările și înregistrările comunicărilor telefonice de la telefonul cu nr. xxxxx, utilizat de Iuncu Dragoș, în perioada 03 mai 2019 – 10 iunie 2019, anexă la procesul-verbal de interceptare din 10 iunie 2019; CD-R de model „Freestyle”, pe care se conțin interceptările și înregistrările comunicărilor telefonice la postul de telefon cu nr. xxxxx, utilizat de Iuncu Dragoș, în perioada 19 august 2019 – 18 noiembrie 2019, anexă la procesul-verbal de interceptare din 18 noiembrie 2019; CD-R de model „Freestyle”, pe care se conțin interceptările și înregistrările comunicărilor telefonice la postul de telefon cu nr. xxxxx, utilizat de Iuncu Dragoș, în perioada 22 februarie 2019 – 24 aprilie 2019, anexă la procesul-verbal de interceptare din 22 aprilie 2019; CD-R pe care se conțin descifrările convorbirilor telefonice la postul de telefon cu nr. xxxxx, utilizat de Iuncu Dragoș, pentru perioada anului 2019, nu pot fi reținute ca fiind probe pertinente, care să demonstreze faptul că inculpații au urmărit scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice, or, conținutul înregistrărilor audio nu creează convingerea privind existența unei înțelegeri a inculpaților de a vinde substanțele narcotice. Instanța de apel a reținut, că prima instanță just a ajuns la concluzia că partea acuzării a dispus de suficient timp pentru a efectua toate măsurile speciale de investigație în vederea probării scopului de înstrăinare a substanțelor narcotice, în cazul existenței unui asemenea scop. Or, faptul că inculpații nu se află la evidența medicului narcolog, nu confirmă scopul înstrăinării substanțelor narcotice, deoarece pentru stabilirea scopului de înstrăinare, este necesară identificarea tuturor acestor circumstanțe în cumul și nu doar unele din ele, circumstanțe care nu au fost identificate și incluse de acuzatorul de stat în învinuirea înaintată lui Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș. Totodată, instanța de apel a stabilit că un alt aspect neprobat în actul de învinuire înaintat inculpaților Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, este circumstanța agravantă „grup criminal organizat”. În acest sens, analizând probele care au fost reținute la baza învinuirii formulate, instanța de apel a conchis că prima instanță corect a stabilit că din probele prezentate de partea acuzării și cercetate, nu rezultă că inculpații Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș au săvârșit infracțiunea incriminată ca fiind membrii grupului criminal organizat. Or, legiuitorul a definit grupul criminal organizat ca fiind o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni, prevedere înserată la art. 46 Cod penal. Prin urmare, instanța de apel a reținut prevederile Convenției ONU din 15 noiembrie 2000 privind crima organizată transnațională, conform cărora grupul criminal organizat este structurat din 3 sau mai multe persoane care funcționează o perioadă de timp și acționează împreună pentru a comite una sau mai multe infracțiuni grave definite în conformitate cu această Convenție, 16 în scopul obținerii directe sau indirecte a unor avantaje bănești sau alte avantaje materiale. Această formă de participație se deosebește de altele, după criteriul ei de stabilitate, de statornicie. Stabilitatea grupului se caracterizează prin existența și menținerea unui efectiv de preponderență permanent, a unei structuri organizatorice bine determinate, care activează o perioadă îndelungată. Astfel, instanța de apel a menționat că potrivit rechizitoriului, organul de urmărire penală a indicat că Negru Igor, Iuncu Dragoș, Vrînceanu Igor, Șuhan Valeriu, Nicolae Grosu, s-au organizat în prealabil să săvârșească mai multe infracțiuni ce ține de circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare sub conducerea lui Negru Igor, în calitate de organizator al grupului criminal organizat, care l-a instigat pe Iuncu Dragoș să mai găsească persoane care ar dori să susțină intențiile infracționale ale acestora, urmare la ce Iuncu Dragoș i-a instigat și le-a trezit interesul de a participa la săvârșirea infracțiunii pe prieteneii săi Vrînceanu Igor, Șuhan Valeriu inclusiv socrul său Grosu Nicolae, care și-au exprimat acordul de a acționa ilegal în scopul creșterii și înstrăinării plantelor de „cannabis” și „marihuana” pe teritoriul Republicii Moldova. Ulterior prin ordonanța procurorului în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Chișca Vitalie din 26 mai 2020 a fost dispusă disjungerea din cauza penală nr. 2018080209, o nouă cauză penală într-o procedură separată, în privința lui Negru Igor și Șuhan Valeriu, pe faptul circulației ilegale a drogurilor, în proporții deosebit de mari, de către un grup criminal organizat, infracțiune prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal. Instanța de apel a precizat faptul că în privința pretinsului organizator Negru Igor și pretinsului membru al grupului criminal organizat, Șuhan Valeriu nu există sentință de condamnare în baza art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, or, invocând existența unui grup criminal organizat, partea acuzării nu a stabilit rolul fiecărui inculpat în ierarhia și activitatea grupului. Așadar, instanța de apel a conchis că învinuirea înaintată inculpaților Iuncu Dragoș, Vrînceanu Igor și Grosu Nicolae privind săvârșirea infracțiunii de către un grup criminal organizat, are un caracter confuz, deoarece existența raporturilor de rudenie în sine nu pot fi apreciate drept probă ce confirmă existența unui grup criminal organizat. În ceea ce privește un alt criteriu al grupului criminal organizat, și anume criteriul statorniciei, instanța de apel a indicat că acesta presupune intenția membrilor grupului criminal organizat de a săvârși nu doar o singură infracțiune, dar mai multe. Totodată, statornicia grupului criminal organizat poate să se manifeste prin acțiunile multiple de organizare, plănuire și pregătire detaliată a unei infracțiuni. În acest context, instanța de apel a constatat că în speță, partea acuzării nu a probat faptul că participanții grupului au avut o înțelegere prealabilă, precum și faptul că au repartizat de comun acord rolurile. Lipsa probelor în 17 acest sens atesă încadrarea juridică eronată a acțiunilor inculpaților Iuncu Dragoș, Vrînceanu Igor și Grosu Nicolae în baza art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, de către organul de urmărire penală. Corespunzător, instanța de apel a concluzionat că prima instanță corect a stabilit din probatoriul administrat la materialele cauzei penale, că acțiunile inculpaților Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, conform indicilor calificativi semănatul, cultivarea ilegală producerea, păstrarea plantelor care conțin droguri sau etnobotanice, prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante, săvîrșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare. Instanța de apel a precizat, că această concluzie rezultă din materialul probator, potrivit căruia se confirmă că la domiciliul lui Grosu Nicolae, amplasat în s. Badicul-Moldovenesc, r-nul Cahul, în urma percheziției în podul casei individuale au fost depistate și ridicate 131 plante uscate de culoare verzuie, care reprezintă plante de „cannabis”, care conțin „terahidrocannabinol”, conform Raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4554 din 29 noiembrie 2019 și masă vegetală uscată de culoare verde-cafenie, care reprezintă „marihuana”, 30,8 g (masă uscată), ridicată în urma percheziției efectuate la casa individuală de locuit utilizată de Iuncu Dragoș, situată în s. Baurci Moldovenesc, r-nul Cahul (f.d.234-239, vol.II). Reținând și înregistrările audio: CD-R de model „Freestyle”, pe care se conțin interceptările și înregistrările comunicărilor telefonice de la postul de telefon cu nr. xxxxx, utilizat de persoana în privința căruia cauza penală a fost disjunsă, în perioada august 2019 – 18 noiembrie 2019, anexă la procesul- verbal de interceptare din 18 noiembrie 2019; CD-R de model „Freestyle”, pe care se conțin interceptările și înregistrările comunicărilor telefonice de la postul de telefon cu nr. xxxxx, utilizat de persoana în privința căruia cauza penală a fost disjunsă în perioada 19 martie 2019 – 17 iulie 2019, anexă la procesul-verbal de interceptare din 17 iulie 2019; CD-R de model „Freestyle”, pe care se conțin interceptările și înregistrările comunicărilor telefonice de la postul de telefon cu nr. xxxxx, utilizat de Iuncu Dragoș, în perioada 03 mai 2019 – 10 iunie 2019, anexă la procesul-verbal de interceptare din 10 iunie 2019; CD-R de model „Freestyle”, pe care se conțin interceptările și înregistrările comunicărilor telefonice la postul de telefon cu nr. xxxxx, utilizat de Iuncu Dragoș, în perioada 19 august 2019 – 18 noiembrie 2019, anexă la procesul-verbal de interceptare din 18 noiembrie 2019; CD-R de model „Freestyle”, pe care se conțin interceptările și înregistrările comunicărilor telefonice la postul de telefon cu nr. xxxxx, utilizat de Iuncu Dragoș, în perioada 22 februarie 2019 – 24 aprilie 2019, anexă la procesul-verbal de interceptare din 22 aprilie 2019; CD-R pe care se conțin descifrările convorbirilor telefonice la postul de telefon cu nr. xxxxx, utilizat de Iuncu Dragoș, pentru perioada anului 2019, instanța de apel a evidențiat că din conținutul acestora, prima instanță a stabilit că discuțiile camuflate purtate între Iuncu Dragoș și Vrînceanu Igor, Grosu Nicolae și Iuncu Dragoș, reflectă nemijlocit obiectul material al infracțiunii prevăzute de art. 217 Cod penal. 18 Prin urmare, instanța de apel a reiterat că reieșind din starea de fapt stabilită și probată în contextul probelor administrate la caz, s-a confirmat că inculpații Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, respectiv urmând să le fie stabilită pedeapsa în limitele faptei constatate. Sub acest aspect, reținând prevederile art. 16, 61, 75 Cod penal și ținând cont de personalitatea inculpaților, instanța de apel a concluzionat asupra corectitudinii individualizării pedepsei inculpaților Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș. În privința inculpatului Grosu Nicolae, instanța de apel a reținut că acesta anterior nu a fost tras la răspundere penală, nu se află la evidența medicului psihiatru și narcolog, este căsătorit și are la întreținere doi copii minori, iar careva circumstanțe atenuante sau agravante, lipsesc. Inculpatul Vrînceanu Igor, anterior nu a fost tras la răspundere penală, nu se află la evidența medicului psihiatru și narcolog, este căsătorit, are la întreținere doi copii minori, și careva circumstanțe atenuante sau agravante, nu s-au constatat. Inculpatul Iuncu Dragoș, la fel anterior nu a fost tras la răspundere penală, nu se află la evidența medicului psihiatru și narcolog, este căsătorit, are la întreținere doi copii minori, iar careva circumstanțe atenuante sau agravante, nu s-au stabilit. Astfel, ținând cont de faptul că vinovăția inculpaților a fost dovedită pe deplin, aceștia pentru prima dată se află în conflict cu legea penală, instanța de apel a ajuns la concluzia că inculpaților Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș, urmează să le fie stabilită pedeapsă în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînschis, cu privarea de dreptul de a exercita activitate în domeniul circulației drogurilor pe un termen de 5 ani. Cu referire la aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, în privința inculpaților, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia primei instanțe în acest sens, or, inculpații Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș nu se prezintă ca fiind persoane social periculoase, potrivit caracteristicilor aceștia se caracterizează pozitiv de la locul de trai, nu au antecedente penale și anterior nu au fost condamnați. În concluzie, instanța de apel a reiterat faptul că analizând sentința primei instanțe în raport cu argumentele invocate în cererea de apel, în coroborare cu circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, prima instanță corect a recalificat fapta incriminată inculpaților Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș din art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, just stabilind acestora pedeapsa sub formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite pe un termen de probațiune, or, prima instanță în procesul de apreciere a probelor, a stabilit că acțiunile săvârșite de inculpații Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal. Subsidiar, reținând prevederile art. 227 alin. (1)-(2) pct. 4), 229 alin. (2) 19 Cod de procedură penală, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia primei instanțe privind încasarea în mod solidar din contul inculpaților Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș în beneficiul statului, cheltuielile judiciare în sumă de 2 800 lei, suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare.

Procurorul în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar solicitând casarea acesteia, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului partea acuzării menționează, că în cadrul ședinței de judecată s-a stabilit cu certitudine faptul că în urma efectuării percheziției la domiciliul lui Grosu Nicolae, membru al grupului criminal organizat, amplasat în r-nul Cahul, s. Badicul Moldovenesc, în podul casei individuale au fost depistate și ridicate 131 plante uscate de culoare verzuie, care potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/l-R-4554 din 29 noiembrie 2019, reprezintă plante de „cannabis”, care conțin „terahidrocannabinol” și se atribuie la substanțe stupefiante, care conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții deosebit de mari. Totodată, în urma efectuării percheziției la casa individuală de locuit utilizată de Iuncu Dragoș, membru al grupului criminal organizat, amplasată în r-nul Cahul, s. Baurci-Moldovenesc, au fost depistate și ridicate, masă vegetală uscată de culoare verde-cafenie, care potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/l-R-4554 din 29 noiembrie 2019, reprezintă „marihuana”, se atribuie la substanțele stupefiante, cantitatea constituie 30,8 g (masă uscată), care conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții mări. Consideră partea acuzării, că volumul mare al plantelor de cânepă uscate depistate – 131 plante și 30,8 g (masă uscată), de „marihuana” cu certitudine demonstrează intenția inculpaților de a înstrăina substanțe narcotice, or, inculpații nu se află la evidența medicului narcolog. Astfel, susține că rezultatele măsurii speciale de investigație – interceptările telefonice între inculpați, în cumul cu alte probe, demonstrează intenția acestora de a crește cânepă pentru ulterioara înstrăinare a drogurilor – marihuana, iar în acest scop după coacere, cânepa fiind strânsă de pe locuri special pregătite, unde a fost plantată și cultivată de inculpații Iuncu Dragoș, Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor, complice Șuhan Valeriu, alte persoane nestabilite, sub conducerea lui Negru Igor și adusă acasă la Grosu Nicolae, unde a fost pusă să se usuce în podul casei, unde și a fost depistată de organele de drept, inculpații nefiind consumatori de droguri. Prin urmare, conchide partea acuzării că probele administrate de prima instanță și verificate în ședința instanței de apel, demonstrează faptul că inculpații Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș, au realizat latura 20 obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal. De asemenea, menționează că în învinuirile înaintate inculpaților sunt descrise rolurile la fiecare, și anume cine a fost responsabil de organizarea infracțiunii, cine a fost responsabil pentru semănarea, cultivarea, transportarea, producerea și păstrarea drogurilor, fiind constatată activitatea criminală a grupului de persoane, pe parcursul unei perioade îndelungate – din februarie 2019 până la 06 noiembrie 2019. Mai mult, s-a stabilit și faptul că persoanele învinuite au participat la acțiuni criminale pe tot parcursul săvârșirii infracțiunii, și anume din momentul plantării cânepii, până la strângerea roadei și păstrării drogurilor, cu scop de înstrăinare a produsului final sub formă marihuană. În acest context, precizează că în speță, a fost demonstrată prezența elementelor infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, în acțiunile inculpaților, adică cultivarea, producerea, expedierea, transportarea plantelor ce conțin droguri, în scop de înstrăinare, săvârșite în proporții deosebit de mari, de către un grup criminal organizat. Or, din probele supuse analizei rezultă că Iuncu Dragoș fiind în înțelegere prealabilă, de comun acord și împreună cu cetățenii Grosu Nicolae și Vrînceanu Igor, acționând cu intenție directă, sub conducerea lui Negru Igor au acceptat în prealabil de a săvârși mai multe infracțiuni ce țin de circulația drogurilor în scop de înstrăinare, de a constitui o reuniune stabilă de persoane, cu repartizarea rolurilor exacte între aceștia, s-au constituit într-un grup criminal organizat, în scopul cultivării, prelucrării drogurilor în proporții deosebit de mari. Cu referire la pedeapsa stabilită inculpaților, partea acuzării menționează că instanțele de fond nu au ținut cont de practica judiciară și de prevederile art. 7, 61, 75, 90 Cod penal, or, pedeapsa aplicată inculpaților cu suspendarea condiționată a executării acesteia, nu va atinge scopul de reeducare și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestora, precum și a altor persoane. Instanțele de fond nu au ținut cont de faptul că circulația ilegală a drogurilor în proporții deosebit de mari reprezintă o infracțiune periculoasă, care duce în mod esențial la încălcarea ordinii sociale, economice, medicale, culturale și politice, cauzează prejudicii considerabile nu doar intereselor de stat, dar și intereselor societății și persoanelor particulare. În concluzie, partea acuzării indică că instanța de apel a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care 21 eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarată în speță, aceasta se întemeiază pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, și 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată că criticile invocate de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății. În acest context instanța de recurs menționează, că conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul penal notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. După cum rezultă din materialele cauzei, potrivit rechizitoriului, Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș au fost puși sub învinuire în baza art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, adică semănarea, cultivarea, 22 producerea, expedierea, transportarea, păstrarea, distribuirea plantelor ce conțin droguri, în scop de înstrăinare, de către un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. Potrivit sentinței, Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, adică semănatul, cultivarea ilegală, producerea, păstrarea plantelor care conțin droguri sau etnobotanice, prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante, săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare, soluție care a fost menținută și de către instanța de apel. Cu referire la sentința primei instanțe, Colegiul penal lărgit menționează că aceasta a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. art. 384 alin. (3), 385 alin. (1), pct. 1)-4), 394 alin. (1), pct. 1), 2), 4), 5) Cod de procedură penală, conform cărora sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. La adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni. Partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe, în cazul când o parte a acuzației este considerată neîntemeiată - temeiurile pentru aceasta. Se consideră că fondul cauzei nu a fost rezolvat când în considerentele hotărârii primei instanțe nu se arată dacă există sau nu fapta imputată, dacă inculpatul este sau nu vinovat, dacă există circumstanțe care atenuează ori agravează răspunderea inculpatului, dacă trebuie ori nu admisă acțiunea civilă ș.a. Fondul cauzei se va considera nerezolvat ori de câte ori prima instanță nu a examinat și nu s-a pronunțat asupra chestiunilor de fond ale procesului, vizând problema vinovăției, a răspunderii penale sau civile ori a nevinovăției lui în comiterea infracțiunii imputate. Totodată, una din condițiile adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința de judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, în aceeași consecutivitate. Partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicând-se: locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii. Dacă infracțiunea a fost săvârșită de două sau mai multe persoane prin înțelegere prealabilă sau de un grup organizat, e necesar să fie expuse acțiunile concrete săvârșite de către fiecare inculpat. În acest sens, Colegiul penal lărgit relevă că deși prima instanță a reîncadrat acțiunile inculpaților Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș din prevederile art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, în baza art. 217 23 alin. (4) lit. b) Cod penal, aceasta nu a constatat fapta în privința la fiecare inculpat, conform acțiunilor reîncadrate, însă a relevat în conținutul sentinței doar faptele de care au fost învinuiți inculpații prin rechizitoriu. De asemenea, la recalificarea faptelor constatate ca fiind dovedite în acțiunile inculpaților, prima instanță a reținut că aceștia au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, adică semănatul, cultivarea ilegală, producerea, păstrarea plantelor care conțin droguri sau etnobotanice, prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante, săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare. Deși din conținutul sentinței rezultă că prima instanță a ajuns la concluzia că în acțiunile inculpaților Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș, nu s-a constatat doar prezența „scopului de înstrăinare a substanțelor narcotice” și „grup criminal organizat”, totuși la recalificarea faptei, aceasta nu a reținut indicii calificativi – „expediere” și „transportarea”, iar în acest sens nu a expus careva argumente. Or, prin rechizitoriu inculpații se învinuiesc de săvârșirea infracțiunii de „semănarea, cultivarea, producerea, expedierea, transportarea, păstrarea, distribuirea plantelor ce conțin droguri, în scop de înstrăinare, de către un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari”. Mai mult, se constată că prima instanță, recalificând acțiunile inculpaților conform prevederilor art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, adică semănatul, cultivarea ilegală, producerea, păstrarea plantelor care conțin droguri sau etnobotanice, prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante, săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare, a ajuns la concluzia că aceste acțiuni se confirmă ca urmare a percheziției efectuate la domiciliul lui Grosu Nicolae, unde au fost depistate și ridicate 131 plante uscate de culoare verzuie, și reținând în acest sens concluziile raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4554 din 29 noiembrie 2019, a stabilit că aceste plante reprezintă „cannabis” ce conțin „terahidrocannabinol” și masă vegetală uscată de culoare verde-cafenie ce reprezintă „marihuana”, care se atribuie la substanțe stupefiante. Or, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1088 din 05 octombrie 2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, se reține că „cannabis” și „marihuana” fac parte din categoria substanțelor stupefiante. Totodată, se constată că prima instanță a reținut și „prelucrarea sau utilizarea”, ca semne calificative ale infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, ca fiind săvârșite de către inculpații Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș, însă din partea descriptivă a sentinței nu rezultă o constatare juridică a acestor elemente constitutive ale infracțiunii, în acțiunile inculpaților. La rândul său, instanța de apel menținând sentința primei instanțe fără modificări, a repetat aceleași erori comise de către prima instanță și nu a luat în considerație că prima instanță nu a respectat cerințele prevăzute la art. 394, 385 Cod de procedură penală, și anume că aceasta nu a constatat faptele în privința la fiecare inculpat, conform acțiunilor reîncadrate în baza 24 art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, însă a relevat în conținutul sentinței doar faptele de care au fost învinuiți inculpații prin rechizitoriu. De asemenea, Colegiul penal lărgit constată că din dispozitivul deciziei instanței de apel nu este clară soluția adoptată în raport cu concluziile expuse în partea descriptivă a acesteia. Or, pe de o parte instanța de apel menține sentința primei instanțe, prin care inculpații au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, iar pe de altă parte indică că „Se menține fără modificări sentința Judecătoriei Cahul (sediul Central) din 03 august 2021, pronunțată în cauza penală privind învinuirea lui Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal”. Mai mult, instanța de recurs atestă și faptul că deși cerințele din apelul procurorului se referă la dezacordul cu sentința în privința reîncadrării juridice a faptelor inculpaților, operată de către prima instanță precum și la pedepsele stabilite, totuși din motivarea deciziei instanței de apel nu rezultă că aceste argumente au fost examinate detaliat, pentru fiecare inculpat separat, cu expunerea asupra fiecărui argument invocat de acuzare, ceea ce denotă că o asemenea decizie nu poate fi menținută. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Supreme de Justiție, motivele din apeluri trebuie examinate printr-o analiză obiectivă, completă și sub toate aspectele de fapt și de drept, confruntându-le cu întreg materialul probator al cauzei. Motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un viciu de judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de a casa decizia atacată și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel. La același segment, Colegiul penal lărgit amintește, că în cauza Suominen împotriva Finlandei din 01 iulie 2003, § 37, Înalta Curte a remarcat, că „… rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Mai mult, o decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al administrării justiției. Generalizând cele expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că în speța discutată și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs invocate, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. art. 93, 95, 101 Cod de procedură penală, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apeluri și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală. 25

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 17 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Grosu Nicolae xxxxx, Vrînceanu Igor xxxxx și Iuncu Dragoș xxxxx și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 19 august 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion Boico Victor 26