1ra-263/22 — art. 217 alin. 4 lit. b CP

1ra-263/22 — art. 217 alin. 4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-263/22

1-20010558-01-1ra-2202022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion, Boico Victor,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul,

Tomița Mihail, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din

17 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Grosu Nicolae xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx.

Vrînceanu Igor xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx.

Iuncu Dragoș xxxxx, născut la xxxxx, originar din

xxxxx, domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 24.01.2020 – 03.08.2021;

Instanța de apel: 20.08.2021 – 17.11.2021;

Instanța de recurs: 22.02.2022 – 27.06.2022.

A C O N S T A T A T:

03 august 2021, au fost recunoscuți vinovați și condamnați:

- Grosu Nicolae, în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la 4 (patru)

ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate legată de

circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 (cinci) ani;

- Vrînceanu Igor, în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la 4 (patru)

ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate legată de

circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 (cinci) ani;

- Iuncu Dragoș, în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la 4 (patru)

ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate legată de

circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 (cinci) ani.

Potrivit art. 90 alin. (1) Cod penal, a fost dispusă suspendarea

condiționată a executării pedepsei stabilită lui Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor

și Iuncu Dragoș, pe un termen de probațiune de 4 (patru) ani.

1

A fost dispusă încasarea în mod solidar din contul lui Grosu Nicolae,

Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș în beneficiul statului, cheltuielile judiciare în

sumă de 2 800 (două mii opt sute) lei, suportate pentru efectuarea expertizei

judiciare.

Grosu Nicolae intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient

survenirea acestor urmări, acționând intenționat în perioada anului 2019,

prin înțelegere prealabilă cu Iuncu Dragoș, Vrînceanu Igor și alte persoane în

curs de identificare, contrar prevederilor Legii nr. 382 din 06 mai 1999, art. 2

alin. (1) care prevede că „pe teritoriul Republicii Moldova se stabilesc

restricții asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope și a

precursorilor”, alin. (2) „activitățile legate de circulația substanțelor

stupefiante și psihotrope și a precursorilor, producerea, utilizarea și

procurarea de utilaj pentru fabricarea substanțelor stupefiante și psihotrope,

cultivarea și utilizarea de plante care conțin astfel de substanțe se află sub

controlul statului și sunt dirijate de el prin Comisia Națională Antidrog”, și

alin. (21) „pe teritoriul Republicii Moldova se interzice circulația analogilor

substanțelor stupefiante și psihotrope și a produselor etnobotanice în alte

scopuri decât cele științifice și/sau de expertiză”, au constituit o reuniune

stabilă sub forma unui grup criminal organizat, cu repartizarea rolurilor

exacte între aceștia, în scopul semănării, cultivării, producerii, expedierii,

transportării plantelor ce conțin droguri, săvârșite în scop de înstrăinare pe

teritoriul Republicii Moldova, în proporții deosebit de mari, în vederea

obținerii unor profituri ilicite, rezultate din vânzarea drogurilor, în

următoarele circumstanțe:

Grosu Nicolae, în perioada anului 2019, acționând cu intenție directă, în

urma instigării de către ginerele său Iuncu Dragoș, a acceptat în prealabil de a

săvârși mai multe infracțiuni de circulație ilegală a drogurilor, în scop de

înstrăinare, de a constitui reuniune stabilă cu mai multe persoane,

constituindu-se într-un grup criminal organizat, cu repartizarea rolurilor

exacte între aceștia.

Astfel, în perioada lunilor februarie-aprilie 2019, Iuncu Dragoș

împreună și prin înțelegere prealabilă cu Vrînceanu Igor, acționând conform

rolurilor asumate în cadrul grupului criminal organizat, au participat prin

aporturi financiare, procurând prin intermediul organizatorului grupului

criminal, semințe pentru creșterea plantelor de „cannabis” de la persoane

necunoscute, care au fost transmise lui Iuncu Dragoș pentru a fi semănate și

crescute în diferite locuri din timp pregătite.

În aceiași perioadă de timp indicată, Grosu Nicolae, acționând cu

intenție directă, conform rolului său repartizat în cadrul grupului criminal

organizat, a primit de la Iuncu Dragoș, o parte din semințele destinate pentru

creșterea plantelor de „cannabis”, în scopul semănării semințelor și creșterii

plantelor ce conțin droguri, în gospodăria sa amplasată în

s. Badicul Moldovenesc, precum și la locul său de muncă, la brigada de

tractoare amplasată în aceeași regiune, pe care le-a semănat împreună cu

2

Iuncu Dragoș, în ghiveci de flori, din timp pregătite, asigurând la domiciliul

său, precum și la locul de muncă, păstrarea și creșterea plantelor de

„cannabis”, în scop de înstrăinare, primind și executând indicațiile lui

Iuncu Dragoș, care l-a rândul său primea indicații de la altă persoană, referitor

la procesul de creștere, în special privitor la necesitatea de menținere a unei

temperaturi constante și asigurarea regulată cu apă de o anumită

temperatură.

Totodată, Iuncu Dragoș, acționând potrivit rolului său asumat,

împreună, precum și conform indicațiilor altei persoane, a semănat o altă

parte din semințele nominalizate în ghiveci de flori din timp pregătite,

păstrându-le la faza inițială, în ograda casei individuale de locuit, aflată în

posesia lui Iuncu Dragoș, care aparținea bunicii sale Mocanu Ana, amplasată în

localitatea Baurci-Moldoveni, r-nul Cahul cu numărul cadastral xxxxx, unde în

perioada indicată, împreună și de comun acord cu Vrînceanu Igor și persoana

în privința cărei cauza penală a fost disjunsă, aveau grijă de creșterea

plantelor de „cannabis”, asigurându-le condițiile de pază, întreprinzând

acțiuni necesare pentru creșterea plantelor, prin menținerea unei temperaturi

constante și asigurarea regulată cu apă de o anumită temperatură care să nu

dăuneze procesului normal de creștere a plantelor de „cannabis”, în acest mod

asigurând creșterea și păstrarea plantelor menționate, în scopul producerii

ulterioare a drogurilor, în scop de înstrăinare ulterioară către consumatorii

finali, contra mijloacelor bănești.

Ulterior, la sfârșitul lunii mai 2019, Grosu Nicolae, continuându-și

intențiile sale criminale, împreună și de comun acord cu Iuncu Dragoș, au

răsădit din ghiveci de flori plantele de „cannabis”, crescute până la acel

moment, care se păstrau la domiciliul socrului său, precum și cele de la locul

de muncă a lui Grosu Nicolae, cultivându-le în mediul natural în aceleași

locuri, adică o parte în gospodăria lui Grosu Nicolae și o parte în preajma

locului de muncă lui Grosu Nicolae, la brigada de tractoare, în acest mod

asigurând condițiile de creștere în continuare a plantelor de „cannabis”,

pentru producerea ulterioară a drogurilor, în scop de înstrăinare.

La fel, în aceeași perioadă indicată, Iuncu Dragoș, acționând cu intenție

directă, potrivit rolului său, conform indicațiilor altei persoane, împreună și

de comun acord cu Vrînceanu Igor și altă persoană, care acționau conform

rolurilor sale asumate în cadrul grupului criminal organizat, au luat plantele

de „cannabis” crescute până la acel moment la casa individuală de locuit aflată

în posesia lui Iuncu Dragoș, care aparținea bunicii sale, amplasată în

localitatea Baurci-Moldoveni, r-nul Cahul, pe care le-au transportat într-un loc

din timp identificat din pădurea din localitatea s. Baurci-Moldoveni, unde

împreună le-au cultivat din ghiveci de flori în mediul natural, în acest mod

asigurând condițiile de creștere în continuare a plantelor de „cannabis”,

pentru producerea ulterioară a drogurilor, în scop de înstrăinare.

Ulterior, în perioada sfârșitul lunii mai – sfârșitul lunii octombrie 2019,

Grosu Nicolae, acționând conform rolului său asumat în cadrul grupului

criminal organizat, conform indicațiilor lui Iuncu Dragoș a asigurat păstrarea

și creșterea continuă a plantelor de „cannabis”, la domiciliul său amplasat în

3

s. Badicul Moldovenesc, r-nul Cahul, precum și locul său de muncă, la brigada

de tractoare, amplasată în aceeași regiune, iar Iuncu Dragoș, la rândul său

conform indicațiilor altei persoane și potrivit rolului său, împreună și de

comun acord Vrînceanu Igor și altă persoană, periodic se deplasau la locul

unde au fost cultivate plantele de „cannabis” din pădurea localității

s. Baurci-Moldoveni, asigurau păstrarea și creșterea continuă a plantelor de

„cannabis”, pentru producerea ulterioară a drogurilor, în scop de înstrăinare.

În continuare, în perioada sfârșitul lunii octombrie 2019, Iuncu Dragoș

continuându-și intențiile sale criminale, conform rolului său asumat în cadrul

grupului criminal organizat, acționând împreună cu Vrînceanu Igor și altă

persoană, care acționau conform rolurilor sale prestabilite, au strâns plantele

de „cannabis” din pădurea din localitatea s. Baurci-Moldoveni, precum și

plantele de „cannabis crescute la locul de muncă a lui Grosu Nicolae, la brigada

de tractoare, pe care le-au transportat la domiciliul lui Grosu Nicolae,

amplasat în s. Badicul-Moldovenesc, r-nul Cahul, lăsându-le pentru a se usca în

podul casei individuale de locuit, iar Grosu Nicolae, conform rolului său, a

asigurat păstrarea plantelor de „cannabis”, în scopul producerii ulterioare a

drogurilor, în scop de înstrăinare.

La 06 noiembrie 2019, în rezultatul percheziției efectuate la domiciliul

lui Grosu Nicolae, membru al grupului criminal organizat, amplasat în

r-nul Cahul, s. Badicul Moldovenesc, în podul casei individuale au fost

depistate și ridicate 131 de plante uscate de culoare verzuie, care potrivit

raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4554 din 29 noiembrie 2019,

reprezintă plante de „cannabis”, care conțin „terahidrocannabinol” și se

atribuie la substanțe stupefiante, care conform „Listei substanțelor narcotice,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic

ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului

nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții deosebit de mari, fiind bunuri

interzise în circuitul civil, care urmau a fi înstrăinate, însă din motive

independente de voința făptuitorilor, aceasta nu și-a produs efectul.

La fel, în aceeași zi, în rezultatul percheziției efectuate la casa

individuală de locuit utilizată de Iuncu Dragoș, membru al grupului criminal

organizat, amplasată în r-nul Cahul, s. Baurci-Moldovenesc, au fost depistate și

ridicate, masă vegetală uscată de culoare verde-cafenie, care potrivit

raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4554 din 29 noiembrie 2019,

reprezintă „marihuana”, și se atribuie la substanțele stupefiante, cantitatea

constituie 30,8 g (masă uscată), care conform „Listei substanțelor narcotice,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic

ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului

nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții mari, fiind bunuri interzise în

circuitul civil, care urmau a fi înstrăinate, însă din motive independente de

voința făptuitorilor, aceasta nu și-a produs efectul.

Astfel, acțiunile lui Grosu Nicolae au fost încadrate de către organul de

urmărire penală în baza art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, adică

semănarea, cultivarea, producerea, expedierea, transportarea, păstrarea,

distribuirea plantelor ce conțin droguri, în scop de înstrăinare, de către un grup

4

criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

Vrînceanu Igor intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil

al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient

survenirea acestor urmări, acționând intenționat în perioada anului 2019,

prin înțelegere prealabilă cu Iuncu Dragoș, Grosu Nicolae, precum și alte

persoane în curs de identificare, contrar prevederilor Legii nr. 382 din 06 mai

1999, art. 2 alin. (1) care prevede că „pe teritoriul Republicii Moldova se

stabilesc restricții asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope și a

precursorilor”, alin. (2) „activitățile legate de circulația substanțelor

stupefiante și psihotrope și a precursorilor, producerea, utilizarea și

procurarea de utilaj pentru fabricarea substanțelor stupefiante și psihotrope,

cultivarea și utilizarea de plante care conțin astfel de substanțe se află sub

controlul statului și sunt dirijate de el prin Comisia Națională Antidrog” și

alin. (21) „pe teritoriul Republicii Moldova se interzice circulația analogilor

substanțelor stupefiante și psihotrope și a produselor etnobotanice în alte

scopuri decât cele științifice și/sau de expertiză”, au constituit o reuniune

stabilă sub forma unui grup criminal organizat, cu repartizarea rolurilor

stricte între aceștia, în scopul semănării, cultivării, producerii, expedierii,

transportării plantelor ce conțin droguri, în scop de înstrăinare pe teritoriul

Republicii Moldova, în vederea obținerii unui profit ilicit, rezultat din

vânzarea drogurilor, săvârșite în proporții deosebit de mari, în următoarele

circumstanțe:

Tot el, în perioada anului 2019, acționând cu intenție directă, în urma

instigării de către Iuncu Dragoș, a acceptat în prealabil de a săvârși mai multe

infracțiuni de circulație ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, de a

constitui reuniune stabilă cu mai multe persoane, constituindu-se într-un grup

criminal organizat, cu repartizarea rolurilor exacte între aceștia.

Astfel, în perioada lunilor februarie – aprilie 2019, acționând cu intenție

directă, împreună și de comun acord cu Iuncu Dragoș, conform rolurilor

asumate în cadrul grupului criminal organizat, în calitate de coautori, ambii au

participat prin aporturi financiare și au procurat prin intermediul altei

persoane, care conform rolului său fiind organizatorul grupului criminal,

semințe pentru creșterea plantelor de „cannabis” de la persoane necunoscute,

care au fost transmise de către o altă persoană lui Iuncu Dragoș pentru a fi

semănate în ghiveci de flori improvizate, în locurile special pregătite din timp

de Iuncu Dragoș.

Totodată, Iuncu Dragoș, potrivit rolului său asumat, împreună, precum

și conform indicațiilor altei persoane au semănat semințele nominalizate în

locuri speciale amenajate, în ghiveci de flori improvizate, păstrându-le la faza

inițială, în ograda casei individuale de locuit, aflată în posesia lui Dragoș Iuncu,

care aparținea bunicii sale Mocanu Ana, amplasată în localitatea

Baurci-Moldoveni, r-nul Cahul cu numărul cadastral xxxxx, unde în perioada

indicată, împreună și de comun acord cu Vrînceanu Igor și altă persoană,

aveau grijă de creșterea plantelor de „cannabis”, asigurându-le condițiile de

pază, întreprinzând acțiuni necesare pentru creșterea plantelor, prin

menținerea unei temperaturi constante și asigurare cu apă regulat, în cantități

5

exacte, care să nu dăuneze procesului normal de creștere a plantelor de

„cannabis”, în acest mod asigurând creșterea și păstrarea plantelor

menționate, în scopul producerii ulterioare a drogurilor și distribuirii mai

departe către diferiți clienți, contra mijloacelor bănești.

La fel, în aceeași perioadă indicată, Dragoș Iuncu, acționând în cadrul

grupului criminal organizat, a transmis o parte din semințele primite de la

Negru Igor pentru creșterea plantelor de „cannabis”, socrului său

Grosu Nicolae, în scopul semănării în gospodăria ultimului, amplasată în

s. Badicul Moldovenesc, care la rândul său conform rolului asumat în cadrul

grupului criminal organizat, primind semințele menționate, a semănat în

locuri special amenajate, în ghiveci de flori improvizate, pregătite din timp la

domiciliul său, precum și la locul de muncă, la brigada de tractoare, în scopul

creșterii plantelor de „cannabis”, în scop de înstrăinare, procesul de creștere

fiind dirijat de Iuncu Dragoș, care l-a rândul său primea indicații de la altă

persoană.

Ulterior, la sfârșitul lunii mai 2019, Vrînceanu Igor, acționând cu

intenție directă conform indicațiilor lui Iuncu Dragoș, care la rândul său

primea indicații de la altă persoană, împreună și de comun acord cu persoana

în privința cărei cauza penală a fost disjunsă, au luat plantele de „cannabis”

crescute până la acel moment la casa individuală de locuit aflată în posesia lui

Iuncu Dragoș, care aparținea bunicii sale, amplasată în localitatea

Baurci-Moldoveni, r-nul Cahul, pe care le-au transportat în locurile din timp

identificate, în pădurea din localitatea s. Baurci-Moldoveni, unde împreună

le-au cultivat din ghiveci de flori improvizate în mediul natural, în acest mod

asigurând condițiile de creștere în continuare a plantelor de „cannabis”,

pentru producerea ulterioară a drogurilor, în scop de înstrăinare.

La fel, în aceeași perioadă de timp, Iuncu Dragoș urmărind aceleași

intenții criminale, împreună și de comun acord cu Grosu Nicolae, au răsădit

din ghiveci de flori improvizate plantele de „cannabis”, crescute până la acel

moment și care se păstrau la domiciliul socrului său, precum și de la locul de

muncă a acestuia, cultivându-le în aceleași locuri, adică o parte în gospodăria

lui Grosu Nicolae și o parte în preajma locului de muncă a lui Grosu Nicolae, la

brigada de tractoare, în acest mod asigurând condițiile de creștere în

continuare a plantelor de „cannabis”, pentru producerea ulterioară a

drogurilor, în scop de înstrăinare.

Ulterior, în perioada sfârșitul lunii mai – sfârșitul lunii octombrie 2019,

Vrînceanu Igor, acționând cu intenție directă, continuându-și acțiunile

criminale în cadrul grupului criminal organizat, conform indicațiilor lui

Iuncu Dragoș, împreună cu acesta și cu altă persoană, periodic se deplasau la

locul unde au fost cultivate plantele de „cannabis” din pădurea localității

s. Baurci-Moldoveni, în scopul de a asigura creșterea continuă a plantelor de

„cannabis”, pentru producerea ulterioară a drogurilor, în scop de înstrăinare,

iar Grosu Nicolae, conform rolului său prestabilit, urmărind aceleași intenții

criminale în cadrul grupului criminal organizat, a asigurat creșterea continuă

a plantelor de „cannabis”, la domiciliul său amplasat în

s. Badicul Moldovenesc, r-nul Cahul, precum și locul său de muncă, la brigada

6

de tractoare, amplasată în aceeași regiune.

În continuare, în perioada sfârșitul lunii octombrie 2019,

Vrînceanu Igor, urmărind aceleași intenții criminale, acționând împreună și de

comun acord cu Iuncu Dragoș și cu altă persoană, au strâns plantele de

„cannabis” din pădurea din localitatea s. Baurci-Moldoveni, precum și plantele

de „cannabis crescute la locul său de muncă a lui Grosu Nicolae, la brigada de

tractoare, după care le-au transportat la domiciliul lui Grosu Nicolae, amplasat

în s. Badicul-Moldovenesc, r-nul Cahul, lăsându-le pentru a se usca în podul

casei individuale de locuit, organizând în acest mod păstrarea plantelor de

„cannabis”, în scopul producerii ulterioare a drogurilor, în scop de înstrăinare.

La 06 noiembrie 2019, în rezultatul percheziției efectuate la domiciliul

lui Grosu Nicolae, membru al grupului criminal organizat, amplasat în

r-nul Cahul, s. Badicul Moldovenesc, în podul casei individuale au fost

depistate și ridicate 131 de plante uscate de culoare verzuie, care potrivit

raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4554 din 29 noiembrie 2019,

reprezintă plante de „cannabis” care conțin „terahidrocannabinol” și se

atribuie la substanțe stupefiante, care conform „Listei substanțelor narcotice,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic

ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului

nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții deosebit de mari, fiind bunuri

interzise în circuitul civil, care urmau a fi distribuite, în scop de înstrăinare,

însă din motive independente de voința făptuitorilor, aceasta nu și-a produs

efectul.

La fel, în aceeași zi, în rezultatul percheziției efectuate la casa

individuală de locuit utilizată de Iuncu Dragoș, membru al grupului criminal

organizat, amplasată în r-nul Cahul, s. Baurci-Moldovenesc, au fost depistate și

ridicate, masă vegetală uscată de culoare verde-cafenie, care potrivit

raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4554 din 29 noiembrie 2019,

reprezintă „marihuana”, se atribuie la substanțele stupefiante, cantitatea

constituie 30,8 g (masă uscată), care conform „Listei substanțelor narcotice,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic

ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului

nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții mari, fiind bunuri interzise în

circuitul civil, care urmau a fi distribuite, în scop de înstrăinare, însă din

motive independente de voința făptuitorilor, aceasta nu și-a produs efectul.

Acțiunile lui Vrînceanu Igor au fost încadrate de către organul de

urmărire penală în baza art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, adică

semănarea, cultivarea, producerea, expedierea, transportarea, păstrarea

plantelor ce conțin droguri, săvârșite în scop de înstrăinare, de către un grup

criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

Iuncu Dragoș intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient

survenirea acestor urmări, acționând intenționat în perioada anului 2019,

prin înțelegere prealabilă cu Vrînceanu Igor, Grosu Nicolae, precum și alte

persoane în curs de identificare, contrar prevederilor Legii nr. 382 din 06 mai

1999, art. 2 alin. (1) care prevede că „pe teritoriul Republicii Moldova se

7

stabilesc restricții asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope și a

precursorilor”, alin. (2) „activitățile legate de circulația substanțelor

stupefiante și psihotrope și a precursorilor, producerea, utilizarea și

procurarea de utilaj pentru fabricarea substanțelor stupefiante și psihotrope,

cultivarea și utilizarea de plante care conțin astfel de substanțe se află sub

controlul statului și sunt dirijate de el prin Comisia Națională Antidrog”, și

alin. (21) „pe teritoriul Republicii Moldova se interzice circulația analogilor

substanțelor stupefiante și psihotrope și a produselor etnobotanice în alte

scopuri decât cele științifice și/sau de expertiză”, au constituit o reuniune

stabilă sub forma unui grup criminal organizat, cu repartizarea rolurilor

stricte între aceștia, în scopul semănării, cultivării, producerii, expedierii,

transportării plantelor ce conțin droguri, în scop de înstrăinare pe teritoriul

Republicii Moldova, în vederea obținerii unui profit ilicit, rezultat din

vânzarea drogurilor, săvârșite în proporții deosebit de mari, în următoarele

circumstanțe:

Tot el, în perioada anului 2019, acționând cu intenție directă, în urma

instigării de către altă persoană, a acceptat în prealabil de a săvârși mai multe

infracțiuni de circulație ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare,

instigându-i pe Vrînceanu Igor, Grosu Nicolae și altă persoană, de a constitui

reuniune stabilă cu mai multe persoane, constituindu-se într-un grup criminal

organizat, cu repartizarea rolurilor exacte între aceștia.

Astfel, în perioada lunilor februarie – aprilie 2019, împreună și prin

înțelegere prealabilă cu Vrînceanu Igor, acționând conform rolurilor asumate

în cadrul grupului criminal organizat, au participat prin aporturi financiare,

procurând prin intermediul organizatorului grupului criminal, semințe pentru

creșterea plantelor de „cannabis” de la persoane necunoscute, care au fost

transmise lui Iuncu Dragoș pentru a fi semănate și crescute în diferite locuri

din timp pregătite în regiunea r-nului Cahul.

În aceiași perioadă de timp indicată, Iuncu Dragoș, acționând conform

rolului său repartizat în cadrul grupului criminal organizat, conform

indicațiilor altei persoane a semănat o parte din semințele nominalizate în

ghiveci de flori din timp pregătite, păstrându-le la faza inițială conform

planului infracțional elaborat în ograda casei individuale de locuit, aflată în

posesia lui Iuncu Dragoș, care aparținea bunicii sale Mocanu Ana, amplasată în

localitatea Baurci-Moldoveni, r-nul Cahul cu numărul cadastral xxxxx, unde în

perioada indicată, împreună și de comun acord cu Vrînceanu Igor și altă

persoană, care acționau conform rolurilor sale asumate în cadrul grupului

criminal organizat, au avut grijă de creșterea plantelor de „cannabis”,

asigurându-le condițiile de pază, întreprinzând acțiuni necesare pentru

creșterea plantelor, prin menținerea unei temperaturi constante și asigurarea

regulată cu apă la o anumită temperatură, în acest mod asigurând creșterea și

păstrarea plantelor menționate, în scopul producerii ulterioare a drogurilor,

în scop de înstrăinare ulterioară către consumatorii finali, contra mijloacelor

bănești.

Totodată, Iuncu Dragoș, acționând conform rolului său prestabilit, a luat

o altă parte din semințele destinate pentru creșterea plantelor de „cannabis”

8

transmițându-le socrului său Grosu Nicolae, în scopul semănării semințelor și

creșterii plantelor ce conțin droguri, iar Grosu Nicolae, conform rolului său

asumat, a semănat semințele menționate în ghiveci de flori din timp pregătite,

asigurând la domiciliul său amplasat în r-nul Cahul, s. Badicul Moldovenesc,

precum și la locul de muncă, la brigada de tractoare din aceeași regiune,

păstrarea și creșterea plantelor de „cannabis”, în scop de înstrăinare, primind

și executând indicațiile lui Iuncu Dragoș, care l-a rândul său executa indicațiile

altei persoane, referitor la procesul de creștere, în special privitor la

necesitatea de menținere a unei temperaturi constante și asigurarea regulată

cu apă de o anumită temperatură.

Ulterior, la sfârșitul lunii mai 2019, Iuncu Dragoș, acționând potrivit

rolului său și conform indicațiilor altei persoane, împreună și de comun acord

cu Vrînceanu Igor și altă persoană, care la rândul său acționau conform

rolurilor sale asumate în cadrul grupului criminal organizat, au luat plantele

de „cannabis” crescute până la acel moment la casa individuală de locuit aflată

în posesia lui Iuncu Dragoș, care aparținea bunicii sale, amplasată în

localitatea Baurci-Moldoveni, r-nul Cahul, pe care le-au transportat într-un loc

din timp identificat din pădurea din localitatea s. Baurci-Moldoveni, unde

împreună le-au cultivat din ghiveci de flori în mediul natural, în acest mod

asigurând condițiile de creștere în continuare a plantelor de „cannabis”,

pentru producerea ulterioară a drogurilor, în scop de înstrăinare.

La fel, în aceeași perioadă de timp, Iuncu Dragoș acționând conform

rolului, împreună și de comun acord cu Grosu Nicolae, care la rândul său

acționa conform rolului său în cadrul grupului criminal organizat, au răsădit

din ghiveci de flori plantele de „cannabis”, crescute până la acel moment la

domiciliu, precum și cele de la locul de muncă a lui Grosu Nicolae,

cultivându-le în mediul natural în aceleași locuri, adică o parte în gospodăria

lui Grosu Nicolae și o parte în preajma locului de muncă a lui Grosu Nicolae, la

brigada de tractoare, în acest mod asigurând condițiile de creștere în

continuare a plantelor de „cannabis”, pentru producerea ulterioară a

drogurilor, în scop de înstrăinare.

Ulterior, în perioada sfârșitul lunii mai – sfârșitul lunii octombrie 2019,

Iuncu Dragoș acționând conform indicațiilor altei persoane și potrivit rolului

său, împreună și de comun acord Vrînceanu Igor și altă persoană, periodic se

deplasau la locul unde au fost cultivate plantele de „cannabis” din pădurea

localității s. Baurci-Moldoveni, unde asigurau păstrarea și creșterea continuă a

plantelor de „cannabis”, pentru producerea ulterioară a drogurilor, în scop de

înstrăinare, iar Grosu Nicolae, la rândul său, conform indicațiilor lui

Iuncu Dragoș a asigurat păstrarea și creșterea continuă a plantelor de

„cannabis”, la domiciliul său amplasat în s. Badicul Moldovenesc, r-nul Cahul,

precum și la locul său de muncă, la brigada de tractoare, amplasată în aceeași

regiune.

La 06 noiembrie 2019, în rezultatul percheziției efectuate la domiciliul

lui Grosu Nicolae, membru al grupului criminal organizat, amplasat în

r-nul Cahul, s. Badicul Moldovenesc, în podul casei individuale au fost

depistate și ridicate 131 de plante uscate de culoare verzuie, care potrivit

9

raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4554 din 29 noiembrie 2019,

reprezintă plante de „cannabis”, care conțin „terahidrocannabinol” și se

atribuie la substanțe stupefiante, care conform „Listei substanțelor narcotice,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic

ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului

nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții deosebit de mari, fiind bunuri

interzise în circuitul civil, care urmau a fi înstrăinate, însă din motive

independente de voința făptuitorilor, aceasta nu și-a produs efectul.

La fel, în aceeași zi, în rezultatul percheziției efectuate la casa

individuală de locuit utilizată de Iuncu Dragoș, membru al grupului criminal

organizat, amplasată în r-nul Cahul, s. Baurci-Moldovenesc, au fost depistate și

ridicate, masă vegetală uscată de culoare verde-cafenie, care potrivit

raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4554 din 29 noiembrie 2019,

reprezintă „marihuana”, se atribuie la substanțele stupefiante, cantitatea

constituie 30,8 g (masă uscată), care conform „Listei substanțelor narcotice,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic

ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului

nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții mari, fiind bunuri interzise în

circuitul civil, care urmau a fi înstrăinate, însă din motive independente de

voința făptuitorilor, aceasta nu și-a produs efectul.

Acțiunile lui Iuncu Dragoș au fost încadrate de către organul de

urmărire penală în baza art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, adică

semănarea, cultivarea, producerea, expedierea, transportarea, păstrarea

plantelor ce conțin droguri, săvârșite în scop de înstrăinare, de către un grup

criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

2.1. De asemenea, prima instanță a stabilit că vinovăția inculpaților

Iuncu Dragoș, Grosu Nicolae și Vrînceanu Igor, în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, nu și-a găsit

confirmare, însă instanța a conchis că vinovăția inculpaților s-a demonstrat în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, adică

semănatul, cultivarea ilegală, producerea, păstrarea plantelor care conțin

droguri sau etnobotanice, prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante, săvârșite

în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare.

acesteia, în partea calificării acțiunilor inculpaților, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, în această parte, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care:

Iuncu Dragoș să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 46,

2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, la 10 ani închisoare, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea de

circulație a drogurilor și a medicamentelor pe un termen de 5 ani;

Grosu Nicolae să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 46,

2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, la 9 ani închisoare, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea de

circulație a drogurilor și a medicamentelor pe un termen de 5 ani;

Vrînceanu Igor să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 46,

10

2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea de

circulație a drogurilor și a medicamentelor pe un termen de 5 ani.

În motivarea apelului, partea acuzării a indicat că prima instanță greșit a

ajuns la concluzia că acțiunile inculpaților nu întrunesc elementele infracțiunii

prevăzute de art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, or, rezultatele măsurii

speciale de investigație – interceptările telefonice între făptuitori, în cumul cu

alte probe, demonstrează intenția de a crește cânepă pentru înstrăinarea

ulterioară ale drogurilor — marihuana, cu acest scop cânepa după coacere

fiind strânsă de pe locuri special pregătite, unde a fost plantată și cultivată de

inculpații Iuncu Dragoș, Grosu Nicolae și Vrînceanu Igor, fiind adusă acasă la

Grosu Nicolae, unde a fost pusă să se usuce în podul casei și ulterior depistată

de organele de drept.

De asemenea, a menționat că scopul înstrăinării se confirmă și prin

cantitatea mare a plantelor de cânepă uscate și depistate – 131 plante, or,

conform datelor obținute, inculpații nu sunt consumatori de marihuana și nu

se află la evidența la medicului narcolog.

Prin urmare, partea acuzării a susținut că în învinuirile înaintate

inculpaților sunt descrise rolurile fiecărui inculpat, și anume cine a fost

responsabil de organizarea infracțiunii, cine a fost responsabil pentru

semănarea, cultivarea, transportarea, producerea și păstrarea drogurilor, și

astfel s-a constatat activitatea criminală a grupului de persoane menționate în

învinuiri, un timp îndelungat din februarie 2019 până la 06 noiembrie 2019.

Mai mult, s-a constatat că persoanele învinuite au participat la acțiuni

criminale pe tot parcursul săvârșirii infracțiunii, adică din momentul plantării

cânepii, până la strângerea roadei și păstrarea drogurilor, în scop de

înstrăinare a produsului final – marihuana.

În opinia părții acuzării, este neîntemeiat argumentul primei instanțe

potrivit căruia prezența raporturilor de rudenie între inculpați, nu poate fi

acceptată în calitate de probă la constatarea grupului criminal organizat, or,

existența acestor relații nu exclude posibilitatea creării grupului criminal

organizat între persoanele care se află în relații de rudenie. Relații de rudenie

sunt stabilite doar între Iuncu Dragoș și Grosu Nicolae, care sunt ginere și

socru, iar între ceilalți participanți, nu sunt relații de rudenie.

Astfel, invocând prevederile art. 46 Cod penal, art. 2 lit. a) din

Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate,

adoptată la New York la 15 noiembrie 2000, în vigoare pentru

Republica Moldova din 16 octombrie 2005, partea acuzării a conchis că prima

instanță neîntemeiat a recalificat acțiunile inculpaților din prevederile art. 46,

2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal.

Referitor la individualizarea pedepselor stabilite inculpaților, partea

acuzării a precizat că prima instanță aplicând pedepse egale acestora, nu a

luat în considerație rolul fiecărui inculpat la săvârșirea faptei, și anume că

Iuncu Dragoș, fiind atras la activitatea criminală de către Negru Igor, la rândul

său l-a atras pe socrul său, Grosu Nicolae, la săvârșirea infracțiunii, pe

Vrînceanu Igor, și alte persoane, fiind coordonator și executor al acțiunilor

11

criminale privind circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare.

De asemenea, Grosu Nicolae la rîndul său a participat activ la plantarea și

creșterea cânepei, a oferit domiciliul său pentru păstrarea și prelucrarea

plantelor de cânepă, iar Vrînceanu Igor a participat la cultivarea cânepei și

alte acțiuni legate de circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare,

concomitent Grosu Nicolae și Vrînceanu Igor, permanent coordonau acțiunile

sale cu Iuncu Dragoș, fapt confirmat prin conversațiile telefonice, fixate în

urma interceptărilor telefonice.

contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care Vrînceanu Igor să fie achitat, din motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal.

În motivarea apelului, partea apărării a indicat că faptele incriminate

inculpatului Vrînceanu Igor sunt insuficient descrise, sunt imprecise și nu sunt

circumstanțiate ca mod de operare. Acțiunile care ar trebui să fie reținute la

baza învinuirii, nu sunt determinate cu suficientă precizie printr-o modalitate

clară și concretă de săvârșire a faptelor infracționale și o fixare riguroasă a

coordonatelor spațio-temporale.

Astfel, a menționat că prima instanță a concluzionat asupra vinovăției

inculpatului Vrînceanu Igor, în lipsa unui suport probatoriu care ar exclude

orice dubiu în acest sens, or, Vrînceanu Igor nu face parte din grup criminal

organizat și nu a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 46, 2171 alin. (4)

lit. b), d) Cod penal.

De asemenea, a mai precizat că partea acuzării nu a prezentat nici o

probă pertinentă și concludentă care ar demonstra că Vrînceanu Igor a

participat prin suport financiar la procurarea semințelor pentru creșterea

plantelor de cannabis, transmiterea banilor, transferarea banilor de pe un

cont pe alt cont, alte acțiuni pentru a califica fapta acestuia în baza art. 217

alin. (4) lit. b ) Cod penal, adică, semănatul, cultivarea ilegală, producerea,

păstrarea plantelor care conțin droguri sau etnobotanice prelucrarea sau

utilizarea a astfel de plante, săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop

de înstrăinare.

Totodată, partea apărării a indicat că în instanța de judecată nu a fost

prezentată nici o probă care să demonstreze și faptul că Vrînceanu Igor a

participat la semănarea plantelor de cannabis, precum și la producerea,

prelucrarea, păstrarea sau utilizarea plantelor ce conțin droguri.

Așadar, partea apărării a invocat că concluziile primei instanțe asupra

vinovăției inculpatului Vrînceanu Igor, sunt bazate doar pe presupuneri care

rezultă din două fragmente de înregistrări audio, și anume s-a demonstrat în

ședința de judecată că „Poiana”, nu este locul din pădure unde se cultiva

cannabisul, după cum a presupus partea acuzării, însă este o regiune vastă a

satului cu suprafața de peste 200 ha, care aparține ca cotă valorică sătenilor și

nu este îngrădită.

În acest context, partea apărării a conchis că în speță urmează a fi

aplicate prevederile art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, și

12

anume, că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute

de art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, și nici elementele infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal.

Cu referire la repunerea în termen a apelului, partea apărării a invocat

faptul că sentința primei instanțe a fost pronunțată în lipsa sa, la data de

03 august 2021, iar despre acest fapt a aflat când se afla în concediul medical,

și ca urmare copia sentinței a recepționat-o prin oficiul poștal la data de

09 august 2021.

17 noiembrie 2021, au fost respinse apelurile declarate – al avocatului

Botnari Oleg în numele inculpatului Vrînceanu Igor ca fiind depus peste

termen și al procurorului ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței primei

instanțe fără modificări.

5.1. În motivarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că

analizând materialele cauzei penale, prin prisma argumentelor invocate în

apeluri, la caz apelul declarat de partea apărării în numele inculpatului

Vrînceanu Igor, urmează a fi respins ca depus peste termen, iar apelul părții

acuzării ca fiind nefundat.

Astfel, referitor la apelul declarat de avocatul Botnari Oleg în numele

inculpatului Vrînceanu Igor, instanța de apel a menționat că sentința primei

instanțe a fost pronunțată în ședință publică la data de 03 august 2021

(f.d.232-248, vol.V), iar avocatul Botnari Oleg în numele inculpatului

Vrînceanu Igor, a depus cererea de apel la data de 23 august 2021, cu

încălcarea termenului legal de atac prevăzut de lege, din care motiv acesta a

solicitat repunerea în termen a apelului, invocând că s-a aflat în concediu

medical până la data de 06 august 2021.

În acest context, instanța de apel a reținut faptul că temeiul invocat de

partea apărării și anume existența certificatului medical care demonstrează că

s-a aflat în concediu medical, nu înlătură condițiile de depunere a apelului în

sensul respectării termenului care curge din momentul pronunțării sentinței.

Mai mult, apărarea a indicat în cererea de apel că sentința primei instanțe a

recepționat-o la data de 09 august 2021, astfel că acesta a avut suficient timp

pentru a o contesta în termenul prevăzut de lege – 15 zile, din momentul

pronunțării, care a expirat la data de 18 august 2021. Or, apărarea nu și-a

exercitat dreptul legal de a contesta actul de dispoziție a instanței de judecată

în termenul prevăzut de lege.

Prin urmare, instanța de apel nu a reținut poziția părții apărării cu

privire la faptul că sentința primei instanțe a fost pronunțată în lipsa sa, iar

actul judecătoresc l-a recepționat la data de 09 august 2021, întrucât termenul

de atac curge din momentul pronunțării sentinței – 03 august 2021, și nu din

momentul recepționării acestuia.

Or, deși avocatul Botnari Oleg în numele inculpatului Vrînceanu Igor, a

dispus de suficient timp în vederea exercitării căii de atac, acesta nu s-a

conformat termenului legal pentru a contesta hotărârea judecătorească, în

contextul în care termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării

sentinței integrale.

13

Așadar, instanța de apel a conchis că nu se va expune asupra motivelor

invocate în cererea de apel depusă de partea apărării în numele inculpatului

Vrînceanu Igor, deoarece nu purcede la examinarea fondului apelului, iar în

acest sens reținând prevederile pct. 16) din Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din

12 decembrie 2005, că soluția de respingere a apelului ca depus peste termen

sau inadmisibil nu implică o verificare a hotărârii atacate, întrucât instanța de

apel nu poate proceda la o verificare de fapt si de drept a acesteia, decât în

cadrul unui apel exercitat în mod egal.

Cu referire la apelul procurorului, instanța de apel a menționat că prima

instanță corect a stabilit situația de fapt și vinovăția inculpaților, care a fost

dovedită cu certitudine și fără echivoc, încadrând juridic fapta corespunzătoar

materialului probator administrat, împrejurări care au fost constatate din

totalitatea de probe administrate în cauza penală, și corect apreciate, cu

respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele

în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

La examinarea cauzei în instanța de apel, nu au fost administrate probe

noi, însă au fost cercetate suplimentar probele administrate în prima instanță,

precum și au fost date citirii materialelor cauzei penale de către partea

acuzării, întrucât acesta a înaintat un demers în acest sens.

În acest context, instanța de apel a conchis că prima instanță just a ajuns

la concluzia că probele administrate la caz, nu confirmă vinovăția inculpaților

Iuncu Dragoș, Grosu Nicolae și Vrînceanu Igor în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, adică semănarea,

cultivarea, producerea, expedierea, transportarea, păstrarea, distribuirea

plantelor ce conțin droguri, în scop de înstrăinare, de către un grup criminal

organizat, în proporții deosebit de mari.

Mai mult, instanța de apel a precizat că potrivit rechizitoriului, inculpații

Iuncu Dragoș, Grosu Nicolae și Vrînceanu Igor sunt învinuiți în baza art. 46,

2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, ca fiind membrii unui grup criminal

organizat, cu repartizarea rolurilor stricte între aceștia, în scopul semănării,

cultivării, producerii, expedierii, transportării plantelor ce conțin droguri, în

scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova, în vederea obținerii unui

profit ilicit, rezultat din vânzarea drogurilor, săvârșite în proporții deosebit de

mari.

În susținerea învinuirilor, partea acuzării a prezentat următoarele

probe: procesul-verbal de percheziție din 06 noiembrie 2019; elementele de fapt

constatate prin procesul-verbal de percheziție din 06 noiembrie 2019 (f.d.102-

104, vol.II), elementele de fapt constatate prin procesul-verbal de percheziție din

06 noiembrie 2019 (f.d.174-177, vol.II), elementele de fapt constatate prin

procesul-verbal de percheziție din 06 noiembrie 2019 (f.d.198-201, vol.II),

elementele de fapt constatate prin procesul-verbal de cercetare la fața locului

din 05 decembrie 2019 (f.d.1-28, vol.III), elementele de fapt constatate prin

procesul-verbal privind interceptarea comunicărilor din 13 mai 2019 (f.d.58-82,

vol.I), elementele de fapt constatate prin procesul-verbal privind interceptarea

comunicărilor din 17 iulie 2019 (f.d.18-20, vol.II), elementele de fapt constatate

14

prin procesul-verbal privind interceptarea comunicărilor din 18 noiembrie 2019

(f.d.40-50, vol.II), elementele de fapt constatate prin procesul-verbal privind

interceptarea comunicărilor din 24 aprilie 2019 (f.d.113-123, vol.I), elementele

de fapt constatate prin procesul-verbal privind interceptarea comunicărilor din

10 iunie 2019 (f.d.140-150, vol.I), elementele de fapt constatate prin

procesul-verbal privind interceptarea comunicărilor din 18 noiembrie 2019

(f.d.194-209, vol.I), raport de expertiză nr. 34/12/1-R-4554 din 29 noiembrie

2019 (f.d.234-239, vol.II).

Prin urmare, reieșind din analiza suportului probatoriu anexat la

materialele cauzei penale, instanța de apel a conchis că prima instanță just a

statuat că procurorul nu a probat starea de fapt indicată în rechizitoriu, și

anume că acțiunile inculpaților Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș

nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 46, 2171 alin.(4) lit. b),

d) Cod penal, deoarece probele administrate nu demonstrează faptul că în

acțiunile inculpaților există semnele calificative ale infracțiunii prevăzute de

art. 2171 lit. b), d) Cod penal, „în scop de înstrăinare” și circumstanța agravantă

„săvârșirea faptei de către un grup criminal organizat”.

Instanța de apel a menționat, că sub acest aspect prima instanță a

analizat unul din elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 Cod penal, și

anume latura subiectivă care se caracterizează prin intenție directă. Scopul de

înstrăinare este un element indispensabil pentru a califica acțiunile

inculpaților în baza articolului respectiv, fiind necesar ca făptuitorul să

acționeze pentru înstrăinarea substanțelor narcotice sau psihotrope.

Or, la caz, înstrăinarea are loc în momentul trecerii în stăpânirea altei

persoane a substanțelor narcotice, psihotrope, prin vânzare, schimb, donare,

dare cu împrumut, dare în contul unei donații.

De asemenea, instanța de apel a indicat că analizând învinuirea

formulată în rechizitoriu, rezultă că inculpaților Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor

și Iuncu Dragoș li se incriminează că au format o reuniune stabilă sub forma

unui grup criminal organizat, cu repartizarea rolurilor exacte între aceștia, în

scopul semănării, cultivării, producerii, expedierii, transportării plantelor ce

conțin droguri, săvârșite în scop de înstrăinare pe teritoriul

Republicii Moldova, în proporții deosebit de mari, în vederea obținerii unor

profituri ilicite, rezultate din vânzarea drogurilor, însă din învinuire nu rezultă

care anume acțiuni ale inculpaților reflectă faptul că aceștia au urmărit scopul

de înstrăinare a substanțelor narcotice, în contextul în care lipsesc probe ce să

demonstreze scopul de înstrăinare, invocat de partea acuzării în învinuirile

formulate.

Astfel, instanța de apel a precizat că nici mijloacele materiale de probă

sub formă de înregistrări audio: CD-R de model „Freestyle”, pe care se conțin

interceptările și înregistrările comunicărilor telefonice de la postul de telefon

cu nr. xxxxx, utilizat de persoana în privința căreia cauza penală a fost

disjunsă, în perioada august 2019 – 18 noiembrie 2019, anexă la

procesul-verbal de interceptare din 18 noiembrie 2019; CD-R de model

„Freestyle”, pe care se conțin interceptările și înregistrările comunicărilor

telefonice de la postul de telefon cu nr. xxxxx, utilizat de persoana în privința

15

căruia cauza penală a fost disjunsă în perioada 19 martie 2019 – 17 iulie 2019,

anexă la procesul verbal de interceptare din 17 iulie 2019; CD-R de model

„Freestyle”, pe care se conțin interceptările și înregistrările comunicărilor

telefonice de la telefonul cu nr. xxxxx, utilizat de Iuncu Dragoș, în perioada 03

mai 2019 – 10 iunie 2019, anexă la procesul-verbal de interceptare din 10

iunie 2019; CD-R de model „Freestyle”, pe care se conțin interceptările și

înregistrările comunicărilor telefonice la postul de telefon cu nr. xxxxx, utilizat

de Iuncu Dragoș, în perioada 19 august 2019 – 18 noiembrie 2019, anexă la

procesul-verbal de interceptare din 18 noiembrie 2019; CD-R de model

„Freestyle”, pe care se conțin interceptările și înregistrările comunicărilor

telefonice la postul de telefon cu nr. xxxxx, utilizat de Iuncu Dragoș, în

perioada 22 februarie 2019 – 24 aprilie 2019, anexă la procesul-verbal de

interceptare din 22 aprilie 2019; CD-R pe care se conțin descifrările

convorbirilor telefonice la postul de telefon cu nr. xxxxx, utilizat de Iuncu

Dragoș, pentru perioada anului 2019, nu pot fi reținute ca fiind probe

pertinente, care să demonstreze faptul că inculpații au urmărit scopul de

înstrăinare a substanțelor narcotice, or, conținutul înregistrărilor audio nu

creează convingerea privind existența unei înțelegeri a inculpaților de a vinde

substanțele narcotice.

Instanța de apel a reținut, că prima instanță just a ajuns la concluzia că

partea acuzării a dispus de suficient timp pentru a efectua toate măsurile

speciale de investigație în vederea probării scopului de înstrăinare a

substanțelor narcotice, în cazul existenței unui asemenea scop.

Or, faptul că inculpații nu se află la evidența medicului narcolog, nu

confirmă scopul înstrăinării substanțelor narcotice, deoarece pentru stabilirea

scopului de înstrăinare, este necesară identificarea tuturor acestor

circumstanțe în cumul și nu doar unele din ele, circumstanțe care nu au fost

identificate și incluse de acuzatorul de stat în învinuirea înaintată lui

Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș.

Totodată, instanța de apel a stabilit că un alt aspect neprobat în actul de

învinuire înaintat inculpaților Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș,

în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d)

Cod penal, este circumstanța agravantă „grup criminal organizat”.

În acest sens, analizând probele care au fost reținute la baza învinuirii

formulate, instanța de apel a conchis că prima instanță corect a stabilit că din

probele prezentate de partea acuzării și cercetate, nu rezultă că inculpații

Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș au săvârșit infracțiunea

incriminată ca fiind membrii grupului criminal organizat. Or, legiuitorul a

definit grupul criminal organizat ca fiind o reuniune stabilă de persoane care

s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni,

prevedere înserată la art. 46 Cod penal.

Prin urmare, instanța de apel a reținut prevederile Convenției ONU din

15 noiembrie 2000 privind crima organizată transnațională, conform cărora

grupul criminal organizat este structurat din 3 sau mai multe persoane care

funcționează o perioadă de timp și acționează împreună pentru a comite una

sau mai multe infracțiuni grave definite în conformitate cu această Convenție,

16

în scopul obținerii directe sau indirecte a unor avantaje bănești sau alte

avantaje materiale.

Această formă de participație se deosebește de altele, după criteriul ei

de stabilitate, de statornicie.

Stabilitatea grupului se caracterizează prin existența și menținerea unui

efectiv de preponderență permanent, a unei structuri organizatorice bine

determinate, care activează o perioadă îndelungată.

Astfel, instanța de apel a menționat că potrivit rechizitoriului, organul

de urmărire penală a indicat că Negru Igor, Iuncu Dragoș, Vrînceanu Igor,

Șuhan Valeriu, Nicolae Grosu, s-au organizat în prealabil să săvârșească mai

multe infracțiuni ce ține de circulația ilegală a drogurilor, în scop de

înstrăinare sub conducerea lui Negru Igor, în calitate de organizator al

grupului criminal organizat, care l-a instigat pe Iuncu Dragoș să mai găsească

persoane care ar dori să susțină intențiile infracționale ale acestora, urmare la

ce Iuncu Dragoș i-a instigat și le-a trezit interesul de a participa la săvârșirea

infracțiunii pe prieteneii săi Vrînceanu Igor, Șuhan Valeriu inclusiv socrul său

Grosu Nicolae, care și-au exprimat acordul de a acționa ilegal în scopul

creșterii și înstrăinării plantelor de „cannabis” și „marihuana” pe teritoriul

Republicii Moldova.

Ulterior prin ordonanța procurorului în cadrul Procuraturii pentru

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Chișca Vitalie din

26 mai 2020 a fost dispusă disjungerea din cauza penală nr. 2018080209, o

nouă cauză penală într-o procedură separată, în privința lui Negru Igor și

Șuhan Valeriu, pe faptul circulației ilegale a drogurilor, în proporții deosebit

de mari, de către un grup criminal organizat, infracțiune prevăzută de

art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal.

Instanța de apel a precizat faptul că în privința pretinsului organizator

Negru Igor și pretinsului membru al grupului criminal organizat,

Șuhan Valeriu nu există sentință de condamnare în baza art. 2171 alin. (4)

lit. b), d) Cod penal, or, invocând existența unui grup criminal organizat,

partea acuzării nu a stabilit rolul fiecărui inculpat în ierarhia și activitatea

grupului.

Așadar, instanța de apel a conchis că învinuirea înaintată inculpaților

Iuncu Dragoș, Vrînceanu Igor și Grosu Nicolae privind săvârșirea infracțiunii

de către un grup criminal organizat, are un caracter confuz, deoarece existența

raporturilor de rudenie în sine nu pot fi apreciate drept probă ce confirmă

existența unui grup criminal organizat.

În ceea ce privește un alt criteriu al grupului criminal organizat, și

anume criteriul statorniciei, instanța de apel a indicat că acesta presupune

intenția membrilor grupului criminal organizat de a săvârși nu doar o singură

infracțiune, dar mai multe. Totodată, statornicia grupului criminal organizat

poate să se manifeste prin acțiunile multiple de organizare, plănuire și

pregătire detaliată a unei infracțiuni.

În acest context, instanța de apel a constatat că în speță, partea acuzării

nu a probat faptul că participanții grupului au avut o înțelegere prealabilă,

precum și faptul că au repartizat de comun acord rolurile. Lipsa probelor în

17

acest sens atesă încadrarea juridică eronată a acțiunilor inculpaților

Iuncu Dragoș, Vrînceanu Igor și Grosu Nicolae în baza art. 46, 2171 alin. (4)

lit. b), d) Cod penal, de către organul de urmărire penală.

Corespunzător, instanța de apel a concluzionat că prima instanță corect

a stabilit din probatoriul administrat la materialele cauzei penale, că acțiunile

inculpaților Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș întrunesc

elementele infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal,

conform indicilor calificativi semănatul, cultivarea ilegală producerea,

păstrarea plantelor care conțin droguri sau etnobotanice, prelucrarea sau

utilizarea a astfel de plante, săvîrșite în proporții deosebit de mari și fără scop

de înstrăinare.

Instanța de apel a precizat, că această concluzie rezultă din materialul

probator, potrivit căruia se confirmă că la domiciliul lui Grosu Nicolae,

amplasat în s. Badicul-Moldovenesc, r-nul Cahul, în urma percheziției în podul

casei individuale au fost depistate și ridicate 131 plante uscate de culoare

verzuie, care reprezintă plante de „cannabis”, care conțin

„terahidrocannabinol”, conform Raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4554

din 29 noiembrie 2019 și masă vegetală uscată de culoare verde-cafenie, care

reprezintă „marihuana”, 30,8 g (masă uscată), ridicată în urma percheziției

efectuate la casa individuală de locuit utilizată de Iuncu Dragoș, situată în

s. Baurci Moldovenesc, r-nul Cahul (f.d.234-239, vol.II).

Reținând și înregistrările audio: CD-R de model „Freestyle”, pe care se

conțin interceptările și înregistrările comunicărilor telefonice de la postul de

telefon cu nr. xxxxx, utilizat de persoana în privința căruia cauza penală a fost

disjunsă, în perioada august 2019 – 18 noiembrie 2019, anexă la procesul-

verbal de interceptare din 18 noiembrie 2019; CD-R de model „Freestyle”, pe

care se conțin interceptările și înregistrările comunicărilor telefonice de la

postul de telefon cu nr. xxxxx, utilizat de persoana în privința căruia cauza

penală a fost disjunsă în perioada 19 martie 2019 – 17 iulie 2019, anexă la

procesul-verbal de interceptare din 17 iulie 2019; CD-R de model „Freestyle”,

pe care se conțin interceptările și înregistrările comunicărilor telefonice de la

postul de telefon cu nr. xxxxx, utilizat de Iuncu Dragoș, în perioada 03 mai

2019 – 10 iunie 2019, anexă la procesul-verbal de interceptare din 10 iunie

2019; CD-R de model „Freestyle”, pe care se conțin interceptările și

înregistrările comunicărilor telefonice la postul de telefon cu nr. xxxxx, utilizat

de Iuncu Dragoș, în perioada 19 august 2019 – 18 noiembrie 2019, anexă la

procesul-verbal de interceptare din 18 noiembrie 2019; CD-R de model

„Freestyle”, pe care se conțin interceptările și înregistrările comunicărilor

telefonice la postul de telefon cu nr. xxxxx, utilizat de Iuncu Dragoș, în

perioada 22 februarie 2019 – 24 aprilie 2019, anexă la procesul-verbal de

interceptare din 22 aprilie 2019; CD-R pe care se conțin descifrările

convorbirilor telefonice la postul de telefon cu nr. xxxxx, utilizat de Iuncu

Dragoș, pentru perioada anului 2019, instanța de apel a evidențiat că din

conținutul acestora, prima instanță a stabilit că discuțiile camuflate purtate

între Iuncu Dragoș și Vrînceanu Igor, Grosu Nicolae și Iuncu Dragoș, reflectă

nemijlocit obiectul material al infracțiunii prevăzute de art. 217 Cod penal.

18

Prin urmare, instanța de apel a reiterat că reieșind din starea de fapt

stabilită și probată în contextul probelor administrate la caz, s-a confirmat că

inculpații Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș au săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, respectiv urmând

să le fie stabilită pedeapsa în limitele faptei constatate.

Sub acest aspect, reținând prevederile art. 16, 61, 75 Cod penal și ținând

cont de personalitatea inculpaților, instanța de apel a concluzionat asupra

corectitudinii individualizării pedepsei inculpaților Grosu Nicolae,

Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș.

În privința inculpatului Grosu Nicolae, instanța de apel a reținut că

acesta anterior nu a fost tras la răspundere penală, nu se află la evidența

medicului psihiatru și narcolog, este căsătorit și are la întreținere doi copii

minori, iar careva circumstanțe atenuante sau agravante, lipsesc.

Inculpatul Vrînceanu Igor, anterior nu a fost tras la răspundere penală,

nu se află la evidența medicului psihiatru și narcolog, este căsătorit, are la

întreținere doi copii minori, și careva circumstanțe atenuante sau agravante,

nu s-au constatat.

Inculpatul Iuncu Dragoș, la fel anterior nu a fost tras la răspundere

penală, nu se află la evidența medicului psihiatru și narcolog, este căsătorit,

are la întreținere doi copii minori, iar careva circumstanțe atenuante sau

agravante, nu s-au stabilit.

Astfel, ținând cont de faptul că vinovăția inculpaților a fost dovedită pe

deplin, aceștia pentru prima dată se află în conflict cu legea penală, instanța de

apel a ajuns la concluzia că inculpaților Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și

Iuncu Dragoș, urmează să le fie stabilită pedeapsă în baza art. 217 alin. (4)

lit. b) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînschis, cu privarea de dreptul de a exercita

activitate în domeniul circulației drogurilor pe un termen de 5 ani.

Cu referire la aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, în privința

inculpaților, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia primei

instanțe în acest sens, or, inculpații Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și

Iuncu Dragoș nu se prezintă ca fiind persoane social periculoase, potrivit

caracteristicilor aceștia se caracterizează pozitiv de la locul de trai, nu au

antecedente penale și anterior nu au fost condamnați.

În concluzie, instanța de apel a reiterat faptul că analizând sentința

primei instanțe în raport cu argumentele invocate în cererea de apel, în

coroborare cu circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, prima instanță

corect a recalificat fapta incriminată inculpaților Grosu Nicolae,

Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș din art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, în

baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, just stabilind acestora pedeapsa sub

formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei

stabilite pe un termen de probațiune, or, prima instanță în procesul de

apreciere a probelor, a stabilit că acțiunile săvârșite de inculpații

Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș întrunesc elementele

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal.

Subsidiar, reținând prevederile art. 227 alin. (1)-(2) pct. 4), 229 alin. (2)

19

Cod de procedură penală, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia

primei instanțe privind încasarea în mod solidar din contul inculpaților

Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș în beneficiul statului,

cheltuielile judiciare în sumă de 2 800 lei, suportate pentru efectuarea

expertizelor judiciare.

procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar

solicitând casarea acesteia, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului partea acuzării menționează, că în cadrul

ședinței de judecată s-a stabilit cu certitudine faptul că în urma efectuării

percheziției la domiciliul lui Grosu Nicolae, membru al grupului criminal

organizat, amplasat în r-nul Cahul, s. Badicul Moldovenesc, în podul casei

individuale au fost depistate și ridicate 131 plante uscate de culoare verzuie,

care potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/l-R-4554 din 29 noiembrie

2019, reprezintă plante de „cannabis”, care conțin „terahidrocannabinol” și se

atribuie la substanțe stupefiante, care conform „Listei substanțelor narcotice,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic

ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului

nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții deosebit de mari. Totodată, în

urma efectuării percheziției la casa individuală de locuit utilizată de

Iuncu Dragoș, membru al grupului criminal organizat, amplasată în

r-nul Cahul, s. Baurci-Moldovenesc, au fost depistate și ridicate, masă vegetală

uscată de culoare verde-cafenie, care potrivit raportului de expertiză

nr. 34/12/l-R-4554 din 29 noiembrie 2019, reprezintă „marihuana”, se

atribuie la substanțele stupefiante, cantitatea constituie 30,8 g (masă uscată),

care conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care

conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile

acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006,

constituie proporții mări.

Consideră partea acuzării, că volumul mare al plantelor de cânepă

uscate depistate – 131 plante și 30,8 g (masă uscată), de „marihuana” cu

certitudine demonstrează intenția inculpaților de a înstrăina substanțe

narcotice, or, inculpații nu se află la evidența medicului narcolog.

Astfel, susține că rezultatele măsurii speciale de investigație –

interceptările telefonice între inculpați, în cumul cu alte probe, demonstrează

intenția acestora de a crește cânepă pentru ulterioara înstrăinare a drogurilor

– marihuana, iar în acest scop după coacere, cânepa fiind strânsă de pe locuri

special pregătite, unde a fost plantată și cultivată de inculpații Iuncu Dragoș,

Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor, complice Șuhan Valeriu, alte persoane

nestabilite, sub conducerea lui Negru Igor și adusă acasă la Grosu Nicolae,

unde a fost pusă să se usuce în podul casei, unde și a fost depistată de organele

de drept, inculpații nefiind consumatori de droguri.

Prin urmare, conchide partea acuzării că probele administrate de prima

instanță și verificate în ședința instanței de apel, demonstrează faptul că

inculpații Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș, au realizat latura

20

obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal.

De asemenea, menționează că în învinuirile înaintate inculpaților sunt

descrise rolurile la fiecare, și anume cine a fost responsabil de organizarea

infracțiunii, cine a fost responsabil pentru semănarea, cultivarea,

transportarea, producerea și păstrarea drogurilor, fiind constatată activitatea

criminală a grupului de persoane, pe parcursul unei perioade îndelungate –

din februarie 2019 până la 06 noiembrie 2019. Mai mult, s-a stabilit și faptul

că persoanele învinuite au participat la acțiuni criminale pe tot parcursul

săvârșirii infracțiunii, și anume din momentul plantării cânepii, până la

strângerea roadei și păstrării drogurilor, cu scop de înstrăinare a produsului

final sub formă marihuană.

În acest context, precizează că în speță, a fost demonstrată prezența

elementelor infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, în

acțiunile inculpaților, adică cultivarea, producerea, expedierea, transportarea

plantelor ce conțin droguri, în scop de înstrăinare, săvârșite în proporții

deosebit de mari, de către un grup criminal organizat. Or, din probele supuse

analizei rezultă că Iuncu Dragoș fiind în înțelegere prealabilă, de comun acord

și împreună cu cetățenii Grosu Nicolae și Vrînceanu Igor, acționând cu intenție

directă, sub conducerea lui Negru Igor au acceptat în prealabil de a săvârși

mai multe infracțiuni ce țin de circulația drogurilor în scop de înstrăinare, de a

constitui o reuniune stabilă de persoane, cu repartizarea rolurilor exacte între

aceștia, s-au constituit într-un grup criminal organizat, în scopul cultivării,

prelucrării drogurilor în proporții deosebit de mari.

Cu referire la pedeapsa stabilită inculpaților, partea acuzării

menționează că instanțele de fond nu au ținut cont de practica judiciară și de

prevederile art. 7, 61, 75, 90 Cod penal, or, pedeapsa aplicată inculpaților cu

suspendarea condiționată a executării acesteia, nu va atinge scopul de

reeducare și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestora,

precum și a altor persoane. Instanțele de fond nu au ținut cont de faptul că

circulația ilegală a drogurilor în proporții deosebit de mari reprezintă o

infracțiune periculoasă, care duce în mod esențial la încălcarea ordinii sociale,

economice, medicale, culturale și politice, cauzează prejudicii considerabile nu

doar intereselor de stat, dar și intereselor societății și persoanelor particulare.

În concluzie, partea acuzării indică că instanța de apel a adoptat o

hotărâre care nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția și s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea

atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care

21

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarată în speță,

aceasta se întemeiază pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427

alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și apel atunci când 6) instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 10) s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, și 12) faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate

în recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată

că criticile invocate de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în

speța dedusă judecății.

În acest context instanța de recurs menționează, că conform art. 414

Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de

apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță.

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia

să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel

sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a

fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au

fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar

în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept

procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată

urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond

trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu

prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a

verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în

vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea

ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

După cum rezultă din materialele cauzei, potrivit rechizitoriului,

Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș au fost puși sub învinuire în

baza art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, adică semănarea, cultivarea,

22

producerea, expedierea, transportarea, păstrarea, distribuirea plantelor ce

conțin droguri, în scop de înstrăinare, de către un grup criminal organizat, în

proporții deosebit de mari.

Potrivit sentinței, Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș au fost

recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal,

adică semănatul, cultivarea ilegală, producerea, păstrarea plantelor care conțin

droguri sau etnobotanice, prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante, săvârșite

în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare, soluție care a fost

menținută și de către instanța de apel.

Cu referire la sentința primei instanțe, Colegiul penal lărgit menționează

că aceasta a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. art. 384 alin. (3), 385

alin. (1), pct. 1)-4), 394 alin. (1), pct. 1), 2), 4), 5) Cod de procedură penală,

conform cărora sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată

și motivată. La adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează

chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul,

dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă

inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni. Partea descriptivă a

sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale,

considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei,

forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, probele pe

care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care

instanța a respins alte probe, în cazul când o parte a acuzației este considerată

neîntemeiată - temeiurile pentru aceasta.

Se consideră că fondul cauzei nu a fost rezolvat când în considerentele

hotărârii primei instanțe nu se arată dacă există sau nu fapta imputată, dacă

inculpatul este sau nu vinovat, dacă există circumstanțe care atenuează ori

agravează răspunderea inculpatului, dacă trebuie ori nu admisă acțiunea

civilă ș.a. Fondul cauzei se va considera nerezolvat ori de câte ori prima

instanță nu a examinat și nu s-a pronunțat asupra chestiunilor de fond ale

procesului, vizând problema vinovăției, a răspunderii penale sau civile ori a

nevinovăției lui în comiterea infracțiunii imputate.

Totodată, una din condițiile adoptării unei sentințe legale este

corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința

de judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele

art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute

în art. 385 Cod de procedură penală, în aceeași consecutivitate.

Partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă

descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicând-se: locul,

timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și

consecințele infracțiunii. Dacă infracțiunea a fost săvârșită de două sau mai

multe persoane prin înțelegere prealabilă sau de un grup organizat, e necesar să

fie expuse acțiunile concrete săvârșite de către fiecare inculpat.

În acest sens, Colegiul penal lărgit relevă că deși prima instanță a

reîncadrat acțiunile inculpaților Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș

din prevederile art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, în baza art. 217

23

alin. (4) lit. b) Cod penal, aceasta nu a constatat fapta în privința la fiecare

inculpat, conform acțiunilor reîncadrate, însă a relevat în conținutul sentinței

doar faptele de care au fost învinuiți inculpații prin rechizitoriu.

De asemenea, la recalificarea faptelor constatate ca fiind dovedite în

acțiunile inculpaților, prima instanță a reținut că aceștia au săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, adică semănatul,

cultivarea ilegală, producerea, păstrarea plantelor care conțin droguri sau

etnobotanice, prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante, săvârșite în proporții

deosebit de mari și fără scop de înstrăinare.

Deși din conținutul sentinței rezultă că prima instanță a ajuns la

concluzia că în acțiunile inculpaților Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și

Iuncu Dragoș, nu s-a constatat doar prezența „scopului de înstrăinare a

substanțelor narcotice” și „grup criminal organizat”, totuși la recalificarea

faptei, aceasta nu a reținut indicii calificativi – „expediere” și „transportarea”,

iar în acest sens nu a expus careva argumente.

Or, prin rechizitoriu inculpații se învinuiesc de săvârșirea infracțiunii de

„semănarea, cultivarea, producerea, expedierea, transportarea, păstrarea,

distribuirea plantelor ce conțin droguri, în scop de înstrăinare, de către un grup

criminal organizat, în proporții deosebit de mari”.

Mai mult, se constată că prima instanță, recalificând acțiunile

inculpaților conform prevederilor art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, adică

semănatul, cultivarea ilegală, producerea, păstrarea plantelor care conțin

droguri sau etnobotanice, prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante,

săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare, a ajuns la

concluzia că aceste acțiuni se confirmă ca urmare a percheziției efectuate la

domiciliul lui Grosu Nicolae, unde au fost depistate și ridicate 131 plante

uscate de culoare verzuie, și reținând în acest sens concluziile raportului de

expertiză nr. 34/12/1-R-4554 din 29 noiembrie 2019, a stabilit că aceste

plante reprezintă „cannabis” ce conțin „terahidrocannabinol” și masă

vegetală uscată de culoare verde-cafenie ce reprezintă „marihuana”, care se

atribuie la substanțe stupefiante. Or, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1088

din 05 octombrie 2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor

substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse

controlului, se reține că „cannabis” și „marihuana” fac parte din categoria

substanțelor stupefiante.

Totodată, se constată că prima instanță a reținut și „prelucrarea sau

utilizarea”, ca semne calificative ale infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4)

lit. b) Cod penal, ca fiind săvârșite de către inculpații Grosu Nicolae,

Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș, însă din partea descriptivă a sentinței nu

rezultă o constatare juridică a acestor elemente constitutive ale infracțiunii, în

acțiunile inculpaților.

La rândul său, instanța de apel menținând sentința primei instanțe fără

modificări, a repetat aceleași erori comise de către prima instanță și nu a luat

în considerație că prima instanță nu a respectat cerințele prevăzute la

art. 394, 385 Cod de procedură penală, și anume că aceasta nu a constatat

faptele în privința la fiecare inculpat, conform acțiunilor reîncadrate în baza

24

art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, însă a relevat în conținutul sentinței doar

faptele de care au fost învinuiți inculpații prin rechizitoriu.

De asemenea, Colegiul penal lărgit constată că din dispozitivul deciziei

instanței de apel nu este clară soluția adoptată în raport cu concluziile expuse

în partea descriptivă a acesteia. Or, pe de o parte instanța de apel menține

sentința primei instanțe, prin care inculpații au fost recunoscuți vinovați și

condamnați în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, iar pe de altă parte

indică că „Se menține fără modificări sentința Judecătoriei Cahul

(sediul Central) din 03 august 2021, pronunțată în cauza penală privind

învinuirea lui Grosu Nicolae, Vrînceanu Igor și Iuncu Dragoș, în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal”.

Mai mult, instanța de recurs atestă și faptul că deși cerințele din apelul

procurorului se referă la dezacordul cu sentința în privința reîncadrării

juridice a faptelor inculpaților, operată de către prima instanță precum și la

pedepsele stabilite, totuși din motivarea deciziei instanței de apel nu rezultă

că aceste argumente au fost examinate detaliat, pentru fiecare inculpat

separat, cu expunerea asupra fiecărui argument invocat de acuzare, ceea ce

denotă că o asemenea decizie nu poate fi menținută.

Potrivit jurisprudenței constante a Curții Supreme de Justiție, motivele

din apeluri trebuie examinate printr-o analiză obiectivă, completă și sub toate

aspectele de fapt și de drept, confruntându-le cu întreg materialul probator al

cauzei.

Motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un

viciu de judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal

de a casa decizia atacată și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel.

La același segment, Colegiul penal lărgit amintește, că în cauza Suominen

împotriva Finlandei din 01 iulie 2003, § 37, Înalta Curte a remarcat, că „… rolul

unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite.

Mai mult, o decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și

posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin

adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al

administrării justiției.

Generalizând cele expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că în

speța discutată și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs invocate, ceea

ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei

în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile

menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de

casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de

procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea

o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere

prevederile art. art. 93, 95, 101 Cod de procedură penală, să cerceteze

amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apeluri și, în dependență de datele obținute, să pronunțe

o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor

art. 417 Cod de procedură penală.

25

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Tomița Mihail, casează total decizia Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 17 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Grosu Nicolae xxxxx, Vrînceanu Igor xxxxx și Iuncu Dragoș xxxxx și dispune

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 19 august 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

Boico Victor

26