1ra-1646/2022 — art. 43 alin. 3, art. 327 alin. 2 lit. c CP

1ra-1646/2022 — art. 43 alin. 3, art. 327 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1646/2022

1-14131728-01-1ra-05122022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

06 iunie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, în următoarea componență:

Președinte Guzun Ion

Judecători Talpă Boris

Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

Malanciuc Ion

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru și

de către avocatul Popa Marin în numele inculpatei Țurcan Anastasia, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21

septembrie 2022 și a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 24

decembrie 2021, în cauza penală privindu-le pe

Cube Liudmila Xxxxx, născută la xxxxx, domiciliată

or. Xxxxx str. Xxxxx;

Țurcan Anastasia, născută la xxxxx, domiciliată mun.

Xxxxx str. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

Cube Liudmila Xxxxx și Țurcan Anastasia Xxxxx au fost recunoscute vinovate

în comiterea infracțiunii prevăzute de art.327 alin.(1) Cod penal.

S-a încetat procesul penal în cauza penală de învinuire a lui Cube

Liudmila Xxxxx și Țurcan Anastasia Xxxxx în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 327 alin. (1) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de

prescripție tragerii la răspundere penală, eliberându-le de la răspundere

penală.

activând în baza ordinului Ministerului Educației și Tineretului nr. 282-p din

24 august 2007 în calitate de director al Colegiului Tehnologic din municipiul

Chișinău, situat pe str. Bogdan Voievod 8/1, fiind persoană publică, care

1

dirijează și controlează folosirea fondurilor fixe și circulante ale instituției de

învățământ, emite ordine și dispoziții obligatorii pentru executare de către

personalul și elevii instituției de învățământ respective, care este responsabilă

de activitatea instituției de învățământ, de dezvoltarea economică și socială a

acesteia, a organizat și a participat la comiterea abuzului de serviciu din

interes material, în următoarele circumstanțe.

Începând cu luna septembrie 2007 și până în luna septembrie 2009,

contrar Nomenclatorului lucrărilor și serviciilor contra plată, prestate de

instituțiile subordonate Ministerului Educației, aprobat prin hotărârea de

Guvern nr. 196 din 22 februarie 2007, care prevede că, plata în atelierele

instituției medii specializate nu se percepe, acționând prin înțelegere

prealabilă cu magaziniera instituției de învățământ Țurcan Anastasia,

folosindu-și situația de serviciu și conștientizând caracterul ilegal al acțiunilor

sale, sub pretextul petrecerii practicii de producție a elevilor, impunând

printr-o dispoziție verbală maiștri de ateliere să colecteze mijloace bănești,

organizând prin intermediul cet. Țurcan Anastasia colectarea lunară de la

aceștia a mijloacelor bănești în proporții deosebit de mari, pe care împreună

cu ultima le-au însușit și utilizat în scopuri personale.

Colectarea mijloacelor bănești era însoțită de întocmirea formală a unor

borderouri, contrasemnate de elevi și profesori, care însă nu corespundeau

cerințelor art. 19 din Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007 și pct.

14 al Instrucțiunii cu privire la evidența contabilă în instituțiile publice

aprobate de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova prin ordinul nr.

85 din 9 octombrie 1996 și nu au fost reflectate în evidența contabilă a

instituției de învățământ.

Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 405 din 25

octombrie 2013, în perioada și prin metoda nominalizate au fost acumulate

ilegal mijloace bănești de la elevi în sumă totală de 229.999,32 de lei, inclusiv

în anul 2007 - 81.172.22 de lei, în anul 2008 -79.924,60 de lei și în anul 2009 -

68.902,50 de lei, fiind cauzat prejudiciu material atât elevilor cât și Colegiului

Tehnologic din municipiul Chișinău.

Țurcan Anastasia activând în baza ordinului nr.8-c din 03 martie 2000 în

calitate de magazinieră în cadrul Colegiului Tehnologic din municipiul

Chișinău, str. Bogdan Voievod 8/1, fiind persoană publică, a contribuit în

calitate de autor la comiterea abuzului de serviciu din interes material, în

următoarele circumstanțe.

Începând cu luna septembrie 2007 și până în luna septembrie 2009,

contrar Nomenclatorului lucrărilor și serviciilor contra plată, prestate de

instituțiile subordonate Ministerului Educației, aprobat prin hotărârea de

Guvern nr. 196 din 22 februarie 2007, care prevede că plata în atelierele

instituției medii specializate nu se percepe, acționând prin înțelegere

prealabilă cu directoarea instituției de învățământ Cube Liudmila, folosindu-

și situația de serviciu și conștientizând caracterul ilegal al acțiunilor sale, sub

2

pretextul petrecerii practicii de producție, a colectat lunar de la elevi mijloace

bănești în proporții deosebit de mari, pe care împreună cu ultima le-au însușit

și utilizat în scopuri personale.

Colectarea mijloacelor bănești era însoțită de întocmirea formală a unor

borderouri de plată, contrasemnate de elevi și profesori, care însă nu

corespundeau cerințelor art. 19 din Legea contabilității nr. 113-XVI din 27

aprilie 2007 și pct. 14 al Instrucțiunii cu privire la evidența contabilă în

instituțiile publice aprobate de către Ministerul Finanțelor al Republicii

Moldova prin ordinul nr. 85 din 9 octombrie 1996 și nu au fost reflectate în

evidența contabilă a instituției de învățământ.

Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 405 din 25

octombrie 2013, în perioada și prin metoda nominalizate au fost acumulate

ilegal mijloace bănești de la elevi în sumă totală de 229.999,32 de lei, inclusiv

în anul 2007 -81.172.22 de lei, în anul 2008 -79.924,60 de lei și în anul 2009 -

68.902,50 de lei, fiind cauzat prejudiciu material atât elevilor cât și Colegiului

Tehnologic din municipiul Chișinău.

3.1 Procurorul, care a solicitat, casarea parțială a acesteia, cu pronunțarea

unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care să

fie stabilită modalitatea recuperării prejudiciului cauzat Colegiului Tehnologic

din mun.Chișinău în sumă de 229 999, 32 de lei, cauzat prin acțiunile

infracționale a inculpatelor.

În motivarea apelului a făcut referire la prevederile art. 75 Cod penal,

385, 388 Cod de procedură penală.

3.2 Avocatul Popa Marin în numele inculpatei Țurcan Anastasia, prin

care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei penale cu pronunțarea unei

hotărâri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, cu achitarea lui Țurcan

Anastasia de învinuirea de comiterea faptei prevăzute de art.art. 42 alin.(2),

327 alin.(1) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatei nu întrunește elementele

infracțiunii.

În motivarea apelului a indicat că:

- instanța de judecată a dat apreciere juridică greșită circumstanțelor de

fapt care au avut loc, iar în cadrul cercetării judecătorești toate probele

cercetate demonstrează nevinovăția inculpatei în cele ce ia fost incriminat de

organul de urmărire penală, ulterior susținute și de acuzatorul de stat;

- sentința este vădit neîntemeată și ilegală, nu are suport legal și nici

probatoriu nu este bazată pe careva probe concludente, utile și pertinente din

care considerent urmează a fi casată în mod integral de către Curtea de Apel

Chișinău;

- instanța de fond nu a dorit să ia în considerație motivele invocate de

partea apărării, probele apărării dîndu-le apreciere critică și nefăcând nici o

trimitere la ele;

3

- motivele invocate de instanța de fond în justificarea condamnării lui

Țurcan Anastasia nu-și găsesc confirmare, ceea ce denotă faptul că, sunt pur

declarative și nu pot pune la îndoială temeinicia cerinței părții apărării

privind pronunțarea în privința inculpatei Țurcan Anastasia a sentinței

motivate de achitare pe marginea acestui dosar. Cu alte cuvinte, instanța de

fond nu a invocat temeiuri a stării de fapt și de drept în baza cărora lui Țurcan

Anastasia îi poate fi imputată comiterea infracțiunii, prevăzute de art. 327

alin.(1) Cod penal;

-declarațiile inculpatei sunt confirmate prin declarațiile martorilor și

anume: depozițiile martorului Pleșca Irina, Petromova Nadejda, Derevenca

Natalia, Sinchetru Olesea, Goncearovscaiua Svetlana, Gondiu Vladimir,

Calantai Alexandru.

3.3 Avocatul Radu Sergiu în numele inculpatei Cube Ludmila a declarat

apel și apel (suplimentar) prin care a solicitat repunerea în termenul omis din

motive întemeiate, casarea integrală a sentinței, cu achitarea lui Cube

Liudmila, din lipsa faptului infracțiunii.

În motivarea apelului a indicat:

- instanța nu a motivat, din care anume motive, respinge fiecare

argument, temei de apărare;

- se invocă, faptul că Cube L. a organizat și a participat la abuzul de

serviciu în interes material (colectarea banilor, însă, s-a omis agresiv faptul, de

a se motiva cum a organizat, ce mijloace, persoane, acțiuni, a folosit pentru

organizare. În ce mod, când anume, de câte ori Cube L. a participat, nu se

menționează nicăieri.

septembrie 2022, a fost respins ca nefondat, apelul avocatului Popa Marin în

numele inculpatei Țurcan Anastasia, apelul și apelul (suplimentar) a

avocatului Radu Sergiu în numele inculpatei Cube Liudmila. A fost admis,

din alte motive, apelul declarat de procuror, fiind casată inclusiv și din oficiu,

conform art. 409 alin.(2) Cod de procedură penală, sentința și emisă o nouă

hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

A fost recunoscută vinovată Cube Liudmila în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.327 alin.(1) Cod penal. A fost încetat procesul penal în cauza

penală de învinuire a lui Cube Liudmila în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.327 alin.(1) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție

tragerii la răspundere penală, eliberând-o de la răspundere penală. A fost

recunoscută vinovată Țurcan Anastasia în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.327 alin.(1) Cod penal. A fost încetat procesul penal în cauza penală de

învinuire a lui Țurcan Anastasia în comiterea infracțiunii prevăzute de art.327

alin.(1) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție tragerii

la răspundere penală, eliberând-o de la răspundere penală. Asupra

cuantumului despăgubirilor civile cuvenite urmează să hotărască instanța

civilă.

4

activînd în baza ordinului Ministerului Educației și Tineretului R.Moldova,

nr. 282 - p din 24.08.2007 în calitate de director al Colegiului Tehnologic din

mun. Chișinău situat pe str.Bogdan Voievod 8/1, fiind persoană publică, care

dirijează și controlează folosirea fondurilor fixe și circulante ale instituției de

învățământ, emite ordine și dispoziții obligatorii pentru executare de către

personalul și elevii instituției de învățământ respective, care este responsabilă

de activitatea instituției de învățământ, de dezvoltarea economică și socială a

acesteia, a organizat și a participat la comiterea abuzului de serviciu din

interes material, în următoarele circumstanțe.

Începând cu luna septembrie 2007 și până în luna septembrie 2009,

contrar Nomenclatorului lucrărilor și serviciilor contra plată, prestate de

instituțiile subordonate Ministerului Educației, aprobat prin Hotărârea de

Guvern nr. 196 din 22.02.2007, care prevede că plata în atelierele instituției

medii specializate nu se percepe, acționând prin înțelegere prealabilă cu

magazinera instituției de învățământ Țurcan Anastasia, folosindu-și situația

de serviciu și conștientizând caracterul ilegal al acțiunilor sale, sub pretextul

petrecerii practicii de producție a elevilor, impunând printr-o dispoziție

verbală maiștri de ateliere să colecteze mijloace bănești de la elevi, organizând

prin intermediul cet.Țurcan Anastasia colectarea lunară de la aceștia a

mijloacelor bănești în proporții deosebit de mari, pe care împreună cu ultima

le-au însușit și utilizat în scopuri personale.

Colectarea mijloacelor bănești era însoțită de întocmirea formală a unor

borderouri de plată, contrasemnate de elevi și profesori, care însă nu

corespundeau cerințelor art. 19 din Legea Contabilității nr. 113 -XVI din

27.04.2007 și p. 14 al Instrucțiunii cu privire la evidența contabilă în instituțiile

publice, aprobate de către Ministerul Finanțelor al RM prin ordinul nr. 85 din

09.10.1996 și nu au fost reflectate în evidența contabilă a instituției de

învățământ.

Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 405 din

25.10.2013, în perioada și prin metoda nominalizate au fost acumulate ilegal

mijloace bănești de la elevi în sumă totală de 229999,32 lei, inclusiv în anul

2007 - 81172,22 lei, în anul 2008 - 79924,60 lei și în anul 2009 - 68902,50 lei, fiind

cauzat prejudiciu material atât elevilor cât și Colegiului Tehnologic din

mun.Chișinău.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Cube Liudmila a comis

infracțiunea prevăzută de art.art. 42 alin.(3), 327 alin.(1) Cod penal -

participarea în calitate de autor abuzul de serviciu, caracterizată prin, folosirea

intenționată de către o persoană publică situației de serviciu, dacă acesta a cauzat

daune în proporții considerabile drepturilor intereselor ocrotite de lege a persoanelor

fizice sau juridice.

Țurcan Anastasia, activând în baza ordinului nr. 8-c din 03.03.2000 în

calitate de magazineră în cadrul Colegiului Tehnologic din mun. Chișinău

5

str.Bogdan Voievod 8/ fiind persoană publică, a contribuit în calitate de autor

la comiterea abuzului de serviciu di interes material, în următoarele

circumstanțe.

Începând cu luna septembrie 2007 și până septembrie 2009, contrar

Nomenclatorului lucrărilor și serviciilor contra plată, prestate de instituțiile

subordonate Ministerului Educației, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 196

din 22.02.2007, care prevede că plata în atelierele instituției medii specializate

nu se percepe, acționând prin înțelegere prealabilă cu directoarea instituției de

învățământ Cube Liudmila, folosindu-se de situația de serviciu și

conștientizând caracterul ilegal al acțiunilor sale, sub pretext petrecerii

practicii de producție, a colectat lunar de la elevi mijloace bănești în proporții

deosebit de mari, pe care împreună cu ultima le-au însușit și utilizat în scopuri

personale.

Colectarea mijloacelor bănești era însoțită de întocmirea formală a unor

borderouri de plată, contrasemnate de elevi și profesori, care însă nu

corespundeau cerințelor art. 1 din Legea Contabilității nr. 113 - XVI din

27.04.2007 și p. 14 al Instrucțiunii cu privire evidența contabilă în instituțiile

publice, aprobate de către Ministerul Finanțelor al RM prin ordinul nr. 85 din

09.10.1996 și nu au fost reflectate în evidența contabilă a instituției de

învățământ.

Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 405 din

25.10.2013, în perioada și prin metoda nominalizate au fost acumulate ilegal

mijloace bănești de la elevi în sumă totală de 229999,32 lei, inclusiv în anul

2007 - 81172,22 lei, în anul 2008 - 79924, lei și în anul 2009 - 68902,50 lei, fiind

cauzat prejudiciu material atât elevilor, cât Colegiului Tehnologic din

mun.Chișinău.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Țurcan Anastasia a comis

infracțiunea prevăzută de art.art. 42 alin.(2), 327 alin.(1) Cod penal -

participarea în calitate de autor abuzul de serviciu, caracterizată prin, folosirea

intenționată de către o persoană publică situației de serviciu, dacă acesta a cauzat

daune în proporții considerabile drepturilor intereselor ocrotite de lege a persoanelor

fizice sau juridice.

Instanța de apel analizând și apreciind sistemul de probe indicat prin

prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței și utilității lor le-a apreciat ca fiind dobîndite cu

respectarea prevederilor Codului de procedură penală, fiind pertinente,

concludente, utile, care coroborează între ele și indică indubitabil că, Cube

Liudmila a săvîrșit infrcațiunea prevăzută de art.art. 42 alin.(3), 327 alin.(1)

Cod penal - participarea în calitate de autor abuzul de serviciu, caracterizată prin,

folosirea intenționată de către o persoană publică situației de serviciu, dacă acesta a

cauzat daune în proporții considerabile drepturilor intereselor ocrotite de lege a

persoanelor fizice sau juridice și Țurcan Anastasia a săvîrșit infrcațiunea

prevăzută de art. art.art. 42 alin.(2), 327 alin.(1) Cod penal - participarea în

6

calitate de autor abuzul de serviciu, caracterizată prin, folosirea intenționată de către o

persoană publică situației de serviciu, dacă acesta a cauzat daune în proporții

considerabile drepturilor intereselor ocrotite de lege a persoanelor fizice sau juridice.

Instanța de apel a constatat în acțiunile lui Cube L. și Țurcan A. a

elementelor infracțiunii de folosirea intenționată de către o persoană cu

funcție de răspundere a situației de serviciu, în interes material ori în alte

interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile

intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice sau juridice, și anume s-au evidențiat elementele obiectului

juridic special ce atentează la relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a

activității de serviciu în sectorul public, care presupune îndeplinirea

obligațiilor de serviciu în mod corect, fără abuzuri, cu respectarea intereselor

publice, precum și a drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

fizice și ale celor juridice, a obiectului juridic material - bunurile mobile,

caracterizate prin proporții considerabile, a laturii obiective și anume -

acțiunea manifestată prin folosirea situației de serviciu, urmările

prejudiciabile - și anume daunele în proporții considerabile cauzate

intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice și juridice; legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și

urmările prejudiciabile, ceea, ce presupune în speță că, Cube L., fiind

persoană publică, sub pretextul petrecerii practicii de producție a elevilor, a

impus printr-o dispoziție verbală maiștri de ateliere să colecteze mijloace

bănești, iar Țurcan A. sub același pretext a colectat lunar de la elevi mijloace

bănești, contrar prevederilor hotărîrii Guvernului nr. 196 din 22.02.2007, anexa

nr. 1 a Nomenclatorului lucrărilor și serviciilor contra plată, prestate de

instituțiile subordonate Ministerului Educației, prin ce au cauzat un

prejudiciu elevilor, în sumă totală de 229.999,32 de lei.

La caz, obiectul îl constituie relațiile referitoare la buna desfășurare a

activității persoanei publice în persoana Cube Liudmila, activînd în baza

ordinului Ministerului Educației și Tineretului R.Moldova, nr. 282 - p din

24.08.2007 în calitate de director al Colegiului Tehnologic din mun. Chișinău

situat pe str.Bogdan Voievod 8/1 și Țurcan Anastasia, activând în baza

ordinului nr. 8-c din 03.03.2000 în calitate de magazineră al Colegiului

Tehnologic din mun. Chișinău situat pe str.Bogdan Voievod 8/1, în scopul

îndeplinirii de către aceasta a atribuțiilor de serviciu în mod corect, cu

respectarea intereselor legale ale persoanei juridice.

Instanța de apel a reiterat că afirmațiile părții apărării precum că,

inculpata Cube L. și Țurcan A. personal nu a însușit bani, nu au tangență la

calificarea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin.(1) Cod penal, or este notabil

că, situația de serviciu este folosită nu pentru realizarea scopului cupidant (de

sustragere, însușire).

Astfel, la calificarea infracțiunii respective, nu reiese faptul dacă

făptuitorul a însușit aceste resurse financiare publice, ci contează că prin

7

acțiunea de folosire a situației de serviciu, sumă totală de 229999,32 lei,

inclusiv în anul 2007 - 81172,22 lei, în anul 2008 - 79924,60 lei și în anul 2009 -

68902,50 lei, fiind cauzat prejudiciu material atât elevilor cât și Colegiului

Tehnologic din mun.Chișinău.

În speță, subiect al infracțiunii este persoana Țurcan Anastasia, și Cube

Liudmila, care este director al Colegiului Tehnologic din mun. Chișinău situat

pe str.Bogdan Voievod 8/1, magazineră în cadrul Colegiului Tehnologic din

mun. Chișinău str.Bogdan Voievod 8/1.

Astfel, instanța de apel a respins argumentele părții apărării privind

achitarea or, în acțiunile lui Țurcan Anastasia, și Cube Liudmila sunt prezente

toate elementele infracțiunii incriminate, din care considerent alegațiile părții

apărării precum fapta inculpatelor nu întrunește elementele infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin.(1) Cod penal, instanța de apel le-a apreciat critic, or

infracțiunea în cauză a fost săvîrșită de Țurcan Anastasia, și Cube Liudmila,

fapt demonstrat în baza probelor prezentate de acuzatorul de stat.

Totodată, instanța de apel cercetând totalitatea materialelor cauzei în

raport cu legislația în vigoare, a considerat necesar de a înceta procesul penal

de învinuire a lui Cube L. și Țurcan A., în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 327 alin.(1) Cod penal, din motivul că, a intervenit termenul de

prescripție.

Infracțiunea prevăzută la art. 327 alin. (1) Cod penal (în vigoare la

momentul comiterii infracțiunii 2007-2009), de comiterea căreia se fac vinovate

inculpatele Cube L. și Țurcan A., este una mai puțin gravă, pentru ce, de la

data săvârșirii infracțiunii este necesar să expire cinci ani pentru ca persoana

să fie liberată de răspundere penală.

În corespundere cu art. 60 alin. (2) din Codul penal, prescripția curge

din ziua săvârșirii infracțiunii și până la data rămânerii definitive a hotărârii

instanței de judecată. Instanța de judecată reține că, inculpatele Cube L. și

Țurcan A., au comis faptele imputate, în perioada anilor 2007-2009.

Astfel, reieșind din faptul că de la data comiterii faptelor infracționale

imputate inculpatelor Cube L. și Țurcan A., a expirat termenul de 5 ani de

tragere la răspundere penală, instanța de apel a ajuns la concluzia liberării de

răspundere penală a acestora, în baza art. 327 alin.(1) Cod penal, din motivul

că, a intervenit termenul de prescripție.

Vis-a-vis de apelul declarat de către procuror, instanța de apel a

rewținut că se solicită să fie stabilită modalitatea recuperării prejudiciului

cauzat Colegiului Tehnologic din mun.Chișinău în sumă de 229 999,32 de lei,

cauzat prin acțiunile infracționale a inculpatelor.

Așadar, analizând probele și materialele acumulate la cauza penală,

instanța de apel a considerat că asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite

urmează să hotărască instanța civilă.

ordinare de către:

8

6.1 Procuror, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

prin care solicită casarea deciziei, cu remiterea cauzei spre rejudecare de către

aceiași instanță de apel într-un alt complet de judecată.

În motivarea recursului indică:

- lecturînd decizia instanței de apel, aceasta este una contradictorie, din

motiv că motivarea soluției contravine dispozitivului hotărîrii;

- instanța de apel constată analizînd și apreciind sistemul de probe

indicat prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care

coroborează între ele și indică că, Cube L. a săvîrșit infracțiunea prevăzută de

art. art. 42 alin. (3), 327 alin. (1) Cod penal și Țurcan A. a săvîrșit infracțiunea

prevăzută de art. art. 42 alin. (2), 327 alin. (1) Cod penal. Totodată, în

dispozitivul hotărîrii, instanța de apel constată și dispune a recunoaște

vinovată pe Cube Ludmila și Țurcan Anastasia de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal;

- instanța de apel în dispozitivul deciziei, în general nu s-a expus asupra

admiterii sau respingerii solicitării acuzatorului de stat privind stabilirea

modalității recuperării pagubei cauzate Colegiului Tehnologic din mun.

Chișinău. Instanța de apel a dispus doar că asupra cuantumului

despăgubirilor civile cuvenite, urmează să hotărască instanța civilă, nefiind

totodată clar dacă în general a fost admisă sau respinsă solicitarea

acuzatorului privind recuperarea pagubei, atunci cînd nu a fost înaintată

acțiunea civilă;

- instanța de apel recunoscîndu-le vinovate pe Cube L. și Țurcan A. în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, a constatat

fapta incriminată, stabilind că în urma infracțiunii, Colegiului Tehnologic din

mun. Chișinău i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă totală de 229

999,32 lei.

6.2 Avocatul Popa Marin în numele inculpatei Țurcan A., care solicită

casarea acestora, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata Țurcan

A. să fie achitată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod

penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea recursului indică:

-instanța de apel la emiterea deciziei nu a soluționat circumstanțele

primordiale pe care le-a invocat inculpata și anume: că dînsa activa în

calitate de deridicătoare, nu a fost și nu a făcut parte din factorii de decizie a

Colegiului Tehnologic, nu a acumulat careva mijloace bănești din propria

inițiativă, iar indicațiile primite de la maiștrii Colegiului, cât și directorul

instituției de învățămînt le executa fără a cunoaște sau a percepe că

colectează careva bani ilegal;

-instanța de apel nici măcar nu s-a încumetat să gîndească puțin logic

dacă o deridicătoare a unei instituții de învâțămînt ar fi putut pune la cale pe

o perioadă atât de îndelungată colectarea mijloacelor bănești, sub pretextul

petrecerii practicii de instruire de către elevi, banii fiind însușiți de ea;

9

- nici procurorii și nici judecătorii nu au făcut o delimitare a acțiunilor

fiecărui martor audiat în acest proces în deosebi profesorii și maiștrii de

instruire a Colegiului Tehnologic, care și ei nemijlocit au fost implicați în

colectarea de bani, prin întocmirea listelor, apoi transmiterea acestor bani și a

listelor lui Țurcan Anastasia, care la indicația acestora deja intervenea ca un

simplu curier și îi transmitea mai departe după destinație, fără a avea careva

foloase de la aceasta. Nici într-un caz o deridicătoare putea să însușească

acești bani pentru sine. Din acest considerent calitatea dosarului cît și

calitatea actului de justiție în cazul dat lasă de dorit;

- prin emiterea sentinței de condamnare a lui Țurcan Anastasia, de către

instanța de fond, cât și instanța de apel, s-a atentat la emiterea unei soluții

vădit ilegală în privința lui Țurcan Anastasia, care în nici un fel nu a

contribuit la comiterea infracțiunii incriminate, ultima este deja pensionară

ieșind la vîrsta de pensionare din funcția de deridicătoare, este absolut

modestă din punct de vedere material, și în nici un fel nu este justificat faptul

că ar fi însușit măcar un leu din banii acumulați de la elevii Colegiului

pentru practica de instruire;

- Țurcan A. nu este nici subiect al infracțiunii incriminate, or dînsa a

activat în calitate de deridicătoare la instituția de învățămînt Colegiul

Tehnologic din mun. Chișinău, și în nici un fel nu i se poate atribui calitatea

de persoană cu funcție de răspundere, și nici funcționar public, potrivit

dispoziției art. 327 Cod penal;

- deci lipsește atît latura obiectivă, cît și cea subiectivă în acțiunile lui

Țurcan Anastasia, or aceasta nu este persoană cu funcție de răspundere;

- atât acuzatorul de stat în rechizitoriu, cât și instanța de apel în decizia

de condamanare nu s-a expus asupra faptului prin ce se deosebește că

Țurcan A. a însușit careva mijloace bănești, și ce sumă concret ultima a

însușit, care a fost interesul material sau alt interes personal al acesteia;

- instanța de apel urma a examina cauza în limita învinuirii aduse și nu a

presupunerilor, cît și declarațiilor unor martori care vin în contradicție cu

toate materialele cauzei penale, prin ce și-a depășit atribuțiile la examinare;

- instanța de apel și-a depășit atribuțiile și atunci când a admis apelul

procuroruiui din alte motive, din oficiu, și în partea acțiunii civile, or în

cadrul urmăririi penale părți vătămate și civile nu au existat, nici în cadrul

cercetării judecătorești nu a fost recunoscut cineva în calitate de părți civile,

adică nici elevii și nici Colegiul Tehnologic;

- a avut loc o încălcare a art. 13 CEDO;

- consideră că toate probele, instanța de apel le-a interpretat intenționat

greșit doar cu scopul de a-și justifica sentința și decizia de condamnare;

- reieșind din circumstanțele cauzei, probele administrate și cercetate în

instanță, rezultă că legătura de cauzalitate dintre acțiunile lui Țurcanu

Anastasia care de fapt nu a acționat în nici un fel față de elevii Colegiului

Tehnologic la achitarea cărorva sume bănești pentru petrecerea practicii de

10

instruire și consecințele survenite, nu-și găsesc confirmare din aceste

considerente în acțiunile lui Țurcan Anastasia nu se întrunesc elementele

infracțiunii.

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin.

(1) pct. 2), 6), 8), 9) Cod de procedură penală.

penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a

deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată, din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor

din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de

titularul acestuia.

În această ordine de idei, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în

particular avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor

admise de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a

cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol

preventiv și unul reparator.

Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art.

435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând

recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, cu casarea totală a

hotărârii atacate și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în

care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Reieșind din temeiurile de drept ale recursurilor declarate, se reține că

procurorul și avocatul Popa Marin în numele inculpatei Țurcan Anastasia,

invocă incidența cazurilor de casare prevăzute la pct. 2), 6), 8), 9) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală.

Din conținutul recursurilor ordinare declarate se atestă că, procurorul

critică decizia instanței de apel, indicând că aceasta conține contradicții, nu s-a

expus asupra solicitării de recuperare a prejudiciului cauzat, iar avocatul Popa

Marin în numele inculpatei Țurcan A., critică hotărârile adoptate în speță,

menționând că inculpata nu este subiect al infracțiunii incriminate și că

instanța de apel nu a examinat toate circumstanțele cauzei, eronat a ajuns la

concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpatei, deoarece instanța de

apel nu a apreciat întreg materialul probator.

Așadar, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, ce

au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, în același timp, verificându-se dacă

s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste

fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și

material.

Totodată, Colegiul penal lărgit evidențiază și prevederile art. 414 Cod de

11

procedură penală, în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de

drept urmează să se expună instanța, la etapa judecării cauzei în procedura de

apel.

În particular, la chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte: dacă

fapta reținută a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și,

dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și

agravante, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze

instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii,

dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată

și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect

aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi

desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel,

potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă,

printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt

obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar

erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. Luând în

considerație faptul că, instanța de apel cu toate că a casat sentința, nu a

înlăturat erorile primei instanțe, instanța de recurs urmează să verifice decizia

recurată în cumul cu sentința primei instanțe.

După cum rezultă din lucrările dosarului, în speță prima instanță le-a

recunoscut vinovate pe Cube Liudmila și Țurcan Anastasia în baza art. 327

alin.(1) Cod penal și a încetat procesul penal, din motivul intervenirii

termenului de prescripție tragerii la răspundere penală, eliberându-le de la

răspundere penală.

Instanța de apel, a admis, din alte motive, apelul declarat de procuror,

fiind casată inclusiv și din oficiu, conform art. 409 alin.(2) Cod de procedură

penală, sentința și emisă o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, după cum urmează: A fost recunoscută vinovată Cube Liudmila în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin.(1) Cod penal. A fost încetat

procesul penal în cauza penală de învinuire a lui Cube Liudmila în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin.(1) Cod penal, din motivul intervenirii

termenului de prescripție tragerii la răspundere penală, eliberând-o de la

răspundere penală. A fost recunoscută vinovată Țurcan Anastasia în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin.(1) Cod penal. A fost încetat procesul

12

penal în cauza penală de învinuire a lui Țurcan Anastasia în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin.(1) Cod penal, din motivul intervenirii

termenului de prescripție tragerii la răspundere penală, eliberând-o de la

răspundere penală.

În motivarea soluției, instanțele de fond au indicat, că ”Cu toate că

inculpatele nu au recunoscut vina în faptele incriminate, vinovăția acestora se

dovedește pe deplin prin totalitatea probelor cercetate în ședința de judecată,...”

(f.d.234 v. III), ”Astfel, Colegiul penal va respinge argumentele părții apărării

privind achitarea or, în acțiunile Țurcan Anastasia, și Cube Liudmila sunt prezente

toate elementele infracțiunii incriminate, din care considerent alegațiile părții apărării

precum fapta inculpatelor nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 327

alin.(1) CP, Colegiul penal le apreciază critic, or infracțiunea în cauză a fost săvîrșită

de Țurcan Anastasia, și Cube Liudmila, ...” în final constatând vinovăția acestora

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, totodată

încetarea procesului penal, în prezenta speță, eliberând inculpatele de

răspundere penală.

La acest aspect, Colegiul penal lărgit reține că, la soluționarea chestiunii

cu privire la încetarea procesului penal, cu liberarea de răspundere penală, în

legătură cu intervenirea termenului de prescripție, instanțele de fond nu au

ținut cont de:

- prevederile art. 285 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, conform

cărora încetarea urmăririi penale este actul de liberare a persoanei de

răspunderea penală și de finisare a acțiunilor procedurale, în cazul în care pe

temei de nereabilitare legea împiedică continuarea acesteia. Încetarea

urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la

art. 275 pct. 4)–9) din prezentul cod, precum și dacă există cel puțin una din

cauzele prevăzute la art. 53 din Codul penal sau dacă se constată că: 1)

plângerea prealabilă a fost retrasă de către partea vătămată, a fost încheiată o

tranzacție în cadrul procesului de mediere sau părțile s-au împăcat – în

cazurile în care urmărirea penală poate fi pornită numai în baza plângerii

prealabile sau legea penală permite împăcarea; 2) persoana nu a atins vârsta la

care poate fi trasă la răspundere penală; 3) persoana a săvârșit o faptă

prejudiciabilă fiind în stare de iresponsabilitate și nu este necesară aplicarea

măsurilor de constrângere cu caracter medical;

- art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, care prevede că în cazul în

care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile

prevăzute în art. 275 pct. 5)–9), 285 alin. (2), precum și în cazurile prevăzute în

art. 53-60 din Codul penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul

penal în cauza respectivă. Din alineatul (5) al aceleiași norme rezultă, că în

cazul prevăzut la art. 275 pct. 4), încetarea procesului penal nu se admite fără

acordul inculpatului. În acest caz, procedura continuă în mod obișnuit.

13

- art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală, care stipulează că urmărirea

penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi

încetată în cazurile în care a intervenit termenul de prescripție sau amnistia.

- potrivit prevederilor art. 53 lit. g) Cod penal, persoana care a săvârșit o

faptă ce conține semnele componenței de infracțiune poate fi liberată de

răspundere penală de către procuror în cadrul urmăririi penale și de către

instanța de judecată la judecarea cauzei în cazul prescripției de tragere la

răspundere penală;

- pe tot parcursul procesului penal, inculpatele au pledat nevinovate,

aducând în acest sens diferite argumente;

- dispoziția art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, prevede că

sentința de condamnare se adoptă fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de

răspundere penală în cazurile prevăzute în art.57 și 58 din Codul penal, cu

liberarea de pedeapsă în cazul prevăzut în art.93 din Codul penal sau al

expirării termenului de prescripție.

Deci, reieșind din concluziile expuse de către instanțele de fond în

motivarea soluțiilor adoptate, Colegiul penal lărgit reține că, aceste instanțe

au constatat, ca inculpatele nu au recunoscut vina, totodată în baza probelor

administrate în cauză au stabilit vina acestora în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, astfel neavând acordul și voința

inculpatelor, privind încetarea procesului penal, pe motivul intervenirii

termenului de prescripție, acestea nerecunoscând vina, instanțele de fond în

dispozitiv au liberat de răspundere penală inculpatele Cube L. și Țurcan A.,

din motivul intervenirii termenului de prescripție, fără a ține cont de

prevederile art. 332 alin. (5), 274 pct. (4), 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură

penală.

La fel, Colegiul penal lărgit constată că, prin ordonanțele de modificare a

acuzării (învinuirii) în instanța de judecată (f.d. 154-155, 157-158 v. III), a fost

modificată învinuirea adusă inculpatelor Cube L. și Țurcan A., fiind excluse

sintagmele ”intereselor publice sau” și ”soldate cu urmări grave”, în motivarea

ordonanțelor fiind indicat că, Cube L., Țurcan A., prin acțiunile lor

intenționate au comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (3), 327 alin. (1)

Cod penal – participarea în calitate de autor la abuzul de serviciu, caracterizată prin

folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, dacă aceasta a

cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege a

persoanelor fizice sau juridice, însă în dispozitivul ordonanțelor incriminându-le

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal.

Prima instanță în motivare, la f.d.246 v. III, menționează că, ”... instanța de

judecată constată vina inculpatelor Cube L. și Țurcan A., considerând-o pe deplin

dovedită și încadrează acțiunile acestora în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, după

semnele calificative: folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de

răspundere a situației de serviciu, în interes material ori în alte interese personale,

dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau

14

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.”

Respectiv, cele descrise denotă că, instanța de fond a constatat că, fapta a fost

comisă de ”persoană cu funcție de răspundere”, contrar celor incriminate prin

actul de învinuire, astfel depășind limitele învinuirii înaintate, contrar

prevederilor art. 325 Cod de procedură penală, totodată la calificare, prima

instanță contradictoriu reține sintagma ”intereselor publice”, cu toate că prin

ordonanțele de modificare a învinuirii, a fost exclusă.

Pe lângă cele menționate, Colegiul penal lărgit reține că, prima instanță

contrar prevederilor art. 397 alin. (1) pct. 1), 394 alin. (5) Cod de procedură

penală, nu s-a expus nici asupra reparării pagubei materiale cauzate prin

infracțiune.

În continuare, judecând apelurile, instanța de apel, în decizie, cu toate că

casează sentința și pronunță o hotărâre nouă potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, nu a elucidat faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei date, nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept

deferite judecății, repetând erorile primei instanțe și expunând niște concluzii

care nu se conciliază între ele.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că la pag. 51 v. IV, în decizie, instanța

de apel ajunge la concluzia de a respinge ca nefondat apelul declarat de

procuror în Procuratura Anticorupție, Mariana Bocșanean, însă în dispozitivul

deciziei, ”Admite, din alte motive, apelul declarat de procuror în Procuratura

Anticorupție, Mariana Bocșanean.”

Totodată, Colegiul penal lărgit atestă faptul că, în partea descriptivă a

deciziei, la descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită (f.d. 53 v.

IV), instanța de apel constată fapta ca în ordonanța de modificare a învinuirii,

calificând acțiunile inculpatelor Cube L. și Țurcan A. în baza art.art. 42

alin.(3), 327 alin.(1) Cod penal - participarea în calitate de autor abuzul de serviciu,

caracterizată prin, folosirea intenționată de către o persoană publică situației de

serviciu, dacă acesta a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor intereselor

ocrotite de lege a persoanelor fizice sau juridice, însă în dispozitivul deciziei, le

recunoaște culpabile pe Cube L. și Țurcan A. în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin.(1) Cod penal.

Prin urmare, față de cele constatate, Colegiul penal conchide că în speță

se atestă prezența temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală - motivarea soluției instanței de apel contrazice dispozitivul

hotărârii.

O altă remarcă față de lucrul judecat de către Curtea de Apel vizează și

statuările acestei instanțe expuse la pct. 50, în decizie, unde instanța de apel, la

fel ca și prima instanță, contrar celor incriminate prin actul de învinuire, face

referire la aceea că, fapta a fost comisă de persoană cu funcție de răspundere,

indicând că ”... la caz se constată cu certitudine în acțiunile lui Cube L. și Țurcan A.

a elementelor infracțiunii de folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de

răspundere a situației de serviciu,...”. Ulterior, la pct. 52, în decizie, instanța de

15

apel menționează că ”... obiectul îl constituie relațiile referitoare la buna desfășurare

a activității persoanei publice în persoana Cube Liudmila,... și Țurcan Anastasia...”.

Astfel, Colegiul penal lărgit apreciază concluziile instanței de apel menționate

supra, ca fiind confuze și care nu se conciliază reciproc.

În contextul celor abordate, urmează de trecut în evidență faptul că,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului obligă instanțele să-și motiveze

deciziile, fără argumente „stereotipe, abstracte, precum și contradictorii”. În

același sens s-a expus și Consiliul Consultativ al judecătorilor Europeni (CCJE)

referindu-se la calitatea unei hotărâri judecătorești. Potrivit recomandărilor

din avizul nr. 11 din 2008 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni

(CCJE) în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind

calitatea hotărârilor judecătorești, o motivație și o analiză clară sunt cerințele

fundamentale ale hotărârilor judecătorești și un aspect important al dreptului

la un proces echitabil. Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil,

motivarea ar trebui să evidențieze faptul că judecătorul a examinat cu

adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate. Totodată și art. 6 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează dreptul justițiabilului

la o hotărâre motivată sub aspectul instituirii obligației instanțelor de judecată

de a-și argumenta hotărârile adoptate din perspectiva unei analize ample a

circumstanțelor cauzei. Îndatorirea de a motiva coerent și unitar hotărârea sub

aspectul tuturor cererilor, fără a exista contradicții între motivare și dispozitiv,

constituie o garanție pentru justițiabili, în fața eventualului arbitrariu

judecătoresc, fiind singurul mijloc prin care se dă posibilitate părților de a

putea exercita un eficient control judiciar.

Conform standardelor enunțate, motivarea hotărârii trebuie să fie

coerentă, clară, lipsită de ambiguități și de contradicții, ea trebuie să permită

urmărirea unui raționament care a condus judecătorul la adoptarea soluției și

trebuie să exprime respectarea de către judecător a principiilor enunțate de

Curtea Europeană.

Alt aspect ce necesită a fi nominalizat la analiza hotărârilor contestate,

este faptul că, în partea descriptivă a deciziei, la pct. 57, se constată că

”...Țurcan Anastasia, activând în baza ordinului nr. 8-c din 03.03.2000 în calitate de

magazineră în cadrul Colegiului Tehnologic din mun. Chișinău str.Bogdan Voievod

8/1 fiind persoană publică,...”, ulterior la pct. 61, se menționează că ”Subiect al

infracțiunii de abuz de serviciu poate fi orice funcționar public sau orice alt funcționar

al organelor de drept cu funcție de răspundere care obține calitatea de autor al

infracțiunii. Orice alte persoane care participă la infracțiune apar în calitate de

organizatori, instigatori, complici sau coautori”, în final instanța de apel stabilind

că, subiect al infracțiunii este Țurcan A., magazinieră în cadrul Colegiului

Tehnologic din mun. Chișinău, fără a verifica și a da răspuns la argumentele

din apelul avocatului Popa M., care au fost atribuțiile de serviciu ale

inculpatei Țurcan A., ce activa în funcția de magazinieră, și dacă aceasta avea

16

calitatea specială de persoană publică, potrivit prevederilor art. 123 Cod

penal.

Pe lângă cele expuse, se atestă și faptul că, potrivit cererii de apel

declarată de către procuror (f.d. 11 v. IV), s-a solicitat să fie stabilită

modalitatea recuperării prejudiciului cauzat Colegiului Tehnologic din mun.

Chișinău, în sumă de 229 999, 32 lei.

Însă la acest argument, instanța de apel la pct. 77, 78 în decizie face

referire la art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală, conform căruia ”în cazuri

excepționale când, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar

trebui amânată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în principiu, acțiunea

civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța

civilă.”, ulterior la pct. 79, în decizie și în dispozitiv, menționează că ”Asupra

cuantumului despăgubirilor civile cuvenite urmează să hotărască instanța civilă.”,

fără a indica dacă a admis în principiu sau nu. Totodată, instanța de apel, la

fel, ca și prima instanță, având stabilită în rechizitoriu suma prejudiciului

material cauzat, indicată și în cererea de apel, contrar prevederilor art. 397

alin. (1) pct. 1), 394 alin. (5) Cod de procedură penală, nu s-a expus referitor la

repararea pagubei materiale cauzate prin infracțiune, eronat făcând referire la

prevederile art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală.

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că, prima instanță și cea de apel

nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri

care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției

contrazicând dispozitivul hotărârii, acesta fiind expus neclar, și că recursurile

ordinare sunt întemeiate.

Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor

Omului, care reflectă un principiu legat de buna administrare a justiției,

hotărârile judecătorești trebuie să indice în mod suficient motivele pe care se

întemeiază soluția. În cazul în care o instanță nu este obligată să furnizeze un

răspuns detaliat fiecărui argument invocat (Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos

din 19 aprilie 1994, pct. 61), din hotărâre trebuie să rezulte cu claritate că

problemele invocate în speță au fost abordate (Boldea împotriva României din 15

februarie 2007, pct. 30).

Din considerentele expuse, Colegiul penal statuează, că hotărârile

judecătorești adoptate în cauză sunt afectate de insuficiență și contradicții,

ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar erorile admise de către instanța

de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța

de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța

asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu

încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii

judecătorești.

În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursurile

ordinare declarate la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total

17

cu remiterea cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de

judecători, pentru adoptarea unei soluții corecte.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă

obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd

procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și

în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor

esențiale invocate în cererile de apel și asupra tuturor circumstanțelor de fapt

și de drept ale cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să

analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiunii

imputate inculpatelor, să elucideze faptele importante pentru soluționarea

justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia

adoptată, iar în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție

a inculpatelor, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei

atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă

a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se admit recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru și de către

avocatul Popa Marin în numele inculpatei Țurcan Anastasia, se casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2022, în

cauza penală privindu-le pe Cube Liudmila Xxxxx și Țurcan Anastasia, și se

dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la data de 06 iulie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecător Talpă Boris

Judecător Eremciuc Ghenadie

Judecător Daguța Sergiu

Judecător Malanciuc Ion

18