1ra-1658/22 — Art.287 al.2 lt.b CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 22 noiembrie 2021 Verdeș Ludmila și Ghibaudi Mihaela-Victoria au fost achitați de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit.b) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Cheltuielile judiciare în mărime de 320 lei pentru întocmirea raportului de expertiză judiciară nr.201802D2179 din 28.12.2018 în conformitate cu art. 229 alin.(1) Cod de procedură penală au fost trecute în contul statului.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Verdeș Ludmila a fost învinuită de către organul de urmărire penală de faptul că, la 30 august 2018, aproximativ la ora 09 00, aflându-se împreună cu Ghibaudi Mihaela-Victoria pe str.Vissarion Belinski 38, mun.Chișinău, adică în loc public, acționând împreună și de comun acord, având intenția săvârșirii unui act de huliganism, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor, prevăzând urmările lor prejudiciabile, încălcând grosolan ordinea publică care reprezintă o totalitate de relații sociale ce 1 asigură o ambianță liniștită și normală de conviețuire în societate și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanelor, fără careva motive întemeiate, inițiind un conflict cu Cotruța Veaceslav și Cotruța Elena, i-au numit cu cuvinte jignitoare, demonstrând o lipsă totală de cultură și tulburând grosolan ordinea publică, după care Ghibaudi MihaelaVictoria i- a aplicat lui Cotruța Veaceslav o lovitură în regiunea organelor genitale, iar Verdeș Ludmila i-a aplicat câteva lovituri în regiunea capului și spatelui. În rezultat, conform raportului de expertiză judiciară nr.201802D2179 din 28 decembrie 2018, la Cotruța Veaceslav s-a constatat: edem a țesuturilor la nivelul capului, echimoză la nivelul hemitoracelui drept, echimoză la nivelul brațului stâng, edem a țesuturilor moi cu suprafața echimotică la nivelul scrotului, echimoză la nivelul coapsei drepte, care au putut fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Acțiunile lui Verdeș Ludmila au fost încadrate în baza art. 287 alin.(2) lit.b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni săvârșite de două persoane. Ghibaudi Mihaela Victoria a fost învinuită de către organul de urmărire penală pentru faptul că, la 30 august 2018, aproximativ la ora 0900, aflându-se împreună cu Verdeș Ludmila pe str.Vissarion Belinski 38, mun.Chișinău, adică în loc public, acționând împreună și de comun acord, având intenția săvârșirii unui act de huliganism, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor, prevăzând urmările lor prejudiciabile, încălcând grosolan ordinea publică care reprezintă o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită și normală de conviețuire în societate și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanelor, fără careva motive întemeiate, inițiind un conflict cu Cotruța Veaceslav și Cotruța Elena, i-au numit cu cuvinte jignitoare, demonstrând o lipsă totală de cultură și tulburând grosolan ordinea publică, după care Ghibaudi Mihaela-Victoria i-a aplicat lui Cotruța Veaceslav o lovitură în regiunea organelor genitale, iar Verdeș Ludmila i-a aplicat câteva lovituri în regiunea capului și spatelui. În rezultat, conform raportului de expertiză judiciară nr.201802D2179 din 28 decembrie 2018, la Cotruța Veaceslav s-a constatat: edem a țesuturilor la nivelul capului, echimoză la nivelul hemitoracelui drept, echimoză la nivelul brațului stâng, edem a țesuturilor moi cu suprafața echimotică la nivelul scrotului, echimoză la nivelul coapsei drepte, care au putut fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată. 2 Acțiunile lui Chibaudi Mihaela-Victoria au fost încadrate în baza art. 287 alin.(2) lit.b) Cod penal, huliganismul, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiune săvârșită de două persoane.

Legalitatea și temeinicia sentinței a fost atacată cu apel de către: 3.1. Avocatul Ipatii Denis în numele părților vătămate Cotruța Veaceslav, Cotruța Elena, care a solicitat casarea încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 29.10.2021, privind respingerea cererii de recuzare a acuzatorului, cu dispunerea recuzării procurorului Sturzu Veaceslav de la examinarea cauzei penale în privința lui Ghibaudi Mihaela-Victoria și Verdeș Ludmila, totodată casată sentința instanței de fond cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de fond în alt complet de judecată. 3.2. Avocatul Cașu Ruslan în numele inculpatelor Verdeș Ludmila și Ghibaudi Mihaela-Victoria, care a solicitat casarea sentinței în partea stabilirii temeiului de achitare, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Verdeș L. și Ghibaudi M. să fie achitate, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii prevăzută de art. 287 alin.(2) lit.b) Cod penal. În argumentarea apelului a indicat că după cercetarea probei audio/video prezentate de partea apărării, acuzatorul de stat a renunțat integral de învinuirea formulată, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzută de art. 287 Cod penal, solicitând pronunțarea unei sentințe de achitare pe motivele indicate în ordonanța de renunțare la învinuire Astfel, consideră că instanța de fond urma să dispună achitarea inculpatelor pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, temei prevăzut în art.390 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, deoarece în conținutul probei cercetate, se atestă clar acțiunile fiecărui participant la conflict. Prin urmare, în cazurile în care acuzatorul de stat renunță integral la învinuire, instanța de fond nu este dependentă de „motivele și temeiurile de drept al exercițiului de renunțare” având spectrul procesual suficient de la vast în partea ce ține de constatarea argumentelor și temeiurilor prevăzute în art.389 din CPP cu privire la achitarea persoanei inculpate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2022, a fost respins, ca inadmisibil, apelul declarat de avocatul Ipatii Denis în numele părților vătămate Cotruța Veaceslav, Cotruța Elena și respins, ca nefondat, apelul avocatului Cașu Ruslan în numele inculpatelor Verdeș Ludmila, Ghibaudi Mihaela- Victoria.

În motivarea soluției instanța de apel a conchis că ținând cont de faptul că procurorul prin ordonanța din 29.10.2021, a dispus renunțarea integrală a învinuirii aduse inculpatelor Verdeș Ludmila și Ghibaudi Mihaela-Victoria în săvârșirea 3 infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit.b) Cod penal, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii, apelului avocatului Ipatii Denis în numele părților vătămate Cotruța Veaceslav și Cotruța Elena urmează a fi respins, ca inadmisibil. Totodată, instanța de apel a constatat că în urma analizării probelor, faptele infracționale imputate lui Verdeș Ludmila și Ghibaudi Mihaela-Victroria nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit.b) Cod penal. Reieșind din conținutul înregistrărilor video de pe suportul de tip CD-R anexat la materialele cauzei care au fost examinate în ședința de judecată s-a stabilit existența unei cerți dintre ambele inculpate și partea vătămată Cotruța Veaceslav. Prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 02 februarie 2021, s-a stabilit că fapta a avut loc pe str. Xxxx. Din conținutul înregistrărilor video de pe suportul de tip USB, prezentat în ședință de către avocatul inculpatelor Cașu Ruslan, s-a stabilit existența unei înregistrări video, în care inculpatele se află la poarta unui imobil, iar Verdeș Ludmila bate cu mâna în poartă. În scurt timp apare partea vătămată Cotruța Veaceslav și între ei se iscă o ceartă, în cadrul căreia Cotruța Veaceslav îi aplică o lovitură cu mâna în zona capului lui Ghibaudi Mihaela, fapt de la care dânsa cade jos. Ca urmare, Ghibaudi Mihaela se ridică de jos și împreună cu Verdeș Ludmila încearcă să-l îndepărteze pe Cotruța Veaceslav, îmbrâncindu-l și fluturând cu geanta. Totodată, din imaginile video, careva lovituri concrete care ar ajunge la țintă, și anume asupra lui Cotruța Veaceslav, nu se observă. La caz, acțiunile huliganice imputate inculpatelor, sunt susținute doar de declarațiile părții vătămate Cotruța Veaceslav, precum și mama acestuia Cotruța Elena, care însă nu a văzut momentul aplicării loviturilor față de feciorul său, ci doar a auzit cele relatate de dânsul. Toate leziunile revendicate de partea vătămată Cotruța Veaceslav, nu și-au găsit confirmare prin documentele medicale prezentate, iar ca urmare, s-a constat doar existența leziunilor sub formă de edem a țesuturilor la nivelul capului, echimoză la nivelul hemitoracelui drept, echimoză la nivelul brațului stâng, edem a țesuturilor moi cu suprafața echimotică, la nivelul scrotului, echimoză la nivelul coapsei drepte. Totodată, pe fundalul cauzei penale în care are calitatea procesuală de inculpat Cotruța Veaceslav, fiindu-i incriminată deposedarea lui Verdeș Ludmila și Ghibaudi Mihaela-Victoria de bunurile imobile din str. Belinski, conflictul dintre inculpatele Verdeș Ludmila, Ghibaudi Mihaela-Victoria și părțile vătămate Cotruța Veaceslav, Cotruța Elena, rezultă din relațiile ostile în care se află părțile. Este esențial faptul că Cotruța Veaceslav a indicat că nu le-a aplicat careva lovituri inculpatelor, ci dimpotrivă acestea l-au lovit de mai multe ori peste diferite părți ale corpului, fapt infirmat prin înregistrările video prezentate în cadrul ședinței de judecată de către avocatul inculpatelor. 4 Mai mult, una din inculpate, până în prezent se consideră proprietar a casei de pe str. xxxx, fapt ce denotă că ultima pretinde existența unui drept legitim, iar casă dată constituie obiect al litigiului dintre părți, întrucât în examinare deja se află o cauză penală în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, în care calitatea de parte vătămată o are Ghibaudi Mihaela-Victoria. Prin urmare, nu se atestă intenția inculpatelor de a „încălca ordinea publică”, atât timp cât probele administrate confirmă că între părți există relații ostile. Astfel, partea acuzării, analizând probele cercetate în ședința de judecată, după audierea parții vătămate, a martorilor prezenți, examinând probele materialele, în cadrul cercetării judecătorești, a constatat că învinuirea înaintată lui Verdeș Ludmila și Ghibaudi Mihaela-Victoria în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, nu și-a găsit confirmare. În acest context, ținând cont de prevederile art.art. 51 alin.(4), 53, 320 alin.(5) Cod de procedură penală, acuzatorul de stat, procuror în Procuratura Chișinău, Sturzu Veaceslav, a renunțat integral la învinuirea adusă inculpatelor Verdeș Ludmila, Ghibaudi Mihaela-Victoria în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin.(2) lit.b) Cod penal, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Potrivit art. 320 alin. (5) Cod de procedură penală dacă, în procesul judecării cauzei, ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată nu confirmă învinuirea adusă inculpatului, procurorul este obligat să renunțe parțial sau integral la învinuire. Renunțarea procurorului la învinuire se face prin ordonanță motivată și atrage adoptarea de către instanța de judecată a unei sentințe de achitare sau de încetare a procesului penal. Reieșind din contextul ordonanței din 29.10.2021 privind renunțarea la învinuire acuzatorul de stat a invocat că în speță nu se atestă intenția inculpatelor Verdeș Ludmila și Ghibaudi Mihaela-Victoria de a încălca ordinea publică atât timp cât probele administrate confirmă că între părți există relații ostile. Astfel, instanța de apel a conchis că nu poate reține argumentele părții apărării precum că în pofida renunțării acuzatorului de stat la învinuire pe motivul lipsei elementelor infracțiunii și după cercetarea probei apărării (audio/video), instanța de fond era în drept să dispună achitarea inculpatelor pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, temei prevăzut în art.390 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, deoarece în conținutul probei cercetate, se atestă clar acțiunile fiecărui participant la conflict, or, în contextul în care nemijlocit acuzatorul de stat invocă asupra neîntrunirii elementelor infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal imputate inculpatelor Verdeș Ludmila și Ghibaudi Mihaela-Victoria, prin ordonanța din 29.10.2021 renunțând la învinuirea înaintată, instanța de judecată nu are temei de a parcurge la analiza complexă a probatoriului cercetat în ședința de 5 judecată și a se expune asupra acestora. Or, în speță lipsește acuzația, în calitatea sa de condiție sine qua non a răspunderii penale. Conform art. 24 alin.(3) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Reținând cele nominalizate, precum și de faptul că prin ordonanța din 29.10.2021 acuzatorul de stat, procuror în Procuratura Chișinău (Oficiul reprezentarea învinuirii în instanța de judecată), Sturzu Veaceslav, a renunțat la învinuire reieșind din faptul că urmare a cercetării probatoriului administrat nu s-a probat existența elementelor infracțiunii incriminate lui Verdeș Ludmila și Ghibaudi Mihaela-Victoria în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de fond corect a constatat că circumstanțele enunțate generează achitarea inculpatelor Verdeș Ludmila și Ghibaudi Mihaela-Victoria în temeiul prevederilor art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, pe motiv că faptele acestora nu întrunesc elementele infracțiunii, considerându-le reabilitate. În această ordine de idei, instanța de apel a menționat și prevederile art. 389 Cod de procedură penală, care stabilesc că, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată. Sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri sau, în mod exclusive ori în principal, pe declarațiile martorilor depuse în timpul urmăririi penale și citite în instanța de judecată în absența lor. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului.

Împotriva hotărârilor judecătorești nominalizate a declarat recurs ordinar avocatul Ipatii Denis în numele părților vătămate Cotruța Veaceslav, Cotruța Elena, care invocând temeiurile prevăzute la art. 427 alin.(1) pct.6), 10), 11) Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței, deciziei instanței de apel și a încheierii instanței de fond privind respingerea cererii de recuzare a acuzatorului de stat cu dispunerea rejudecării cauzei în alt complet de judecată. În argumentarea recursului a menționat următoarele: - prin declararea inadmisibilă a apelului apărării în fapt și în drept a fost încălcat grav dreptul la un recurs efectiv și la o instanță imparțială, or, legislația RM și cea internațională la care R.Moldova face parte, expres oferă dreptul participanților procesului, la caz părților vătămate de a-și formula dezacordul cu sentința instanței de fond prin înaintarea unei cereri de apel împotriva acesteia, drept expres cuprins în art.art.400-415 Cod de procedură penală, iar refuzul de examinare a unei cereri de apel, formulate împotriva unui act judecătoresc, vădit ilegal, în lipsa unui temei legal indubitabil atestă ingerința în drepturile fundamentale a persoanei; 6 - sentința de achitare a inculpatelor se datorează exclusiv faptului că procurorul Sturzu Veaceslav, prin ordonanța din 29.10.2021 a renunțat la învinuirea adusă inculpatelor, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, ceia ce după părerea recurentului este ilegal, or, ordonanța nominalizată din data de 29.10.2021 este una nulă de drept și de fapt, aceasta poartă un caracter formal și declarativ, fără a fi motivată în modul corespunzător, iar procurorul la emiterea ordonanței a admis grave încălcări; - totodată, procurorul a menționat că nu ar exista suficiente probe care să confirme comiterea infracțiunii imputate inculpatelor Verdeș L. și Chibaudi M.V., fapt elucidat de către acesta în urma cercetării materialului probator din dosar lucru absolut irelevant și total denaturat, deoarece în cadrul examinării cauzei nu au fost administrate noi probe nici de apărare și nici de acuzare, examinîndu-se doar acele probe care au stat la înaintarea învinuirii și trimiterii cauzei în judecată, astfel sub nici o formă nu poate fi reținută poziția acuzatorului în acest sens; - mai mult, acuzarea și-a schimbat poziția după cercetarea unei înregistrări video prezentate de către inculpate, astfel, motivarea ordonanței de renunțare la învinuire este bazată exclusiv în baza înregistrării video, însă fără a ține cont de faptul că această înregistrare nu este unica, dar este un singur fragment al întregului conflict, or, la materialele cauzei mai sunt anexate în calitate de probe încă 2 înregistrări video a conflictului, care nu se regăsesc pe înregistrarea reținută de procuror ca pertinentă, și pe care aceste o interpretează ca fiind înregistrare a întregului conflict. În toate 3 înregistrări comportamentul inculpatelor este unul vădit agresiv și antisocial. Veridicitatea, integritatea și sursa din care a fost obținută această probă nu a fost verificată sub nici un fel, ba mai mult, inculpatele când au prezentat-o au refuzat expres să comunice datele persoanei care a efectuat această înregistrare, însă necătând la aceasta procurorul a reținut-o și doar în baza acestei probe a renunțat la învinuire, deși la materialele cauzei sunt administrate suficiente probe care atestă nu doar consumarea infracțiunii, dar și vinovăția inculpatelor. Astfel, în urma prezentării de către acuzator a ordonanței privind renunțarea la învinuire, apărarea a solicitat recuzarea acestuia de la examinarea cauzei, iar prin încheierea din 29.10.2021, judecătorul a dispus respingerea cererii de recuzare a acuzatorului, încheiere ce poate fi atacată doar odată cu fondul cauzei, drept pe care îl realizează la moment.

Pe marginea recursului declarat, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide asupra inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. 7 Conform prevederilor Legii nr.246 din 31.07.2023 în vigoare din 01 septembrie 2023, pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), art. XI alin.(3), recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Totodată, din textul legii menționate, rezultă că procedura de examinare a admisibilității recursurilor depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a acestei legi, urmează să fie efectuată conform noilor modificări introduse în prevederile Codului de procedură penală, în vigoare din 01 septembrie 2023. În speță, se constată că, recurentul s-a conformat prevederilor art.422 Cod de procedură penală (în redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023) și a declarat recursul în termen – la 28.11.2022. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală (în redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), instanța de recurs, examinând admisibilitatea recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în baza materialelor din dosar, este în drept să declare recursul inadmisibil în cazul în care constată că, recursul declarat este vădit neîntemeiat. Drept temei de recurs avocatul în numele părților vătămate a invocat prevederile art. 427 alin.(1) pct.6), 10) și 11) Cod de procedură penală, care stipulează că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege; s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Însă, în argumentarea recursului declarat la caz, avocatul Ipatii Denis în numele părților vătămate Cotruța Veaceslav, Cotruța Elena susține că, decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu remiterea cauzei la rejudecare, dat fiind că instanța nu a examinat în fond apelul declarat, precum și nu a apreciat corespunzător probele administrate la dosar, ce în opinia sa dovedesc vinovăția lui Verdeș Ludmila și Ghibaudi Mihaela-Victoria în săvârșirea infracțiunii imputate. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, completul de judecată conchide că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Potrivit rechizitoriului Verdeș Ludmila și Chibaudi Mihaela-Victoria au fost învinuite de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal - 8 huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni săvârșite de două persoane (f.d.241-244, vol.I). În cadrul examinării cauzei în instanța de fond, procurorul, care a reprezentat învinuirea în instanța de judecată, Sturzu Veaceslav, prin ordonanță din 29 noiembrie 2021, a renunțat integral la învinuirea adusă inculpatelor Verdeș Ludmila și Chibaudi Mihaela-Victoria în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin.(2) lit.b) Cod penale, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii (f.d.212-214, vol.II). Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 22 noiembrie 2021, Verdeș Ludmila și Chibaudi Mihaela-Victoria, au fost achitate de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, soluție care a fost menținută de către instanța de apel. La caz, instanța de recurs reține că, instanța de apel, ținând cont de prevederile art. 415 alin. (1) pct. 1) lit.b) Cod de procedură penală, corect a respins, ca inadmisibil, apelul avocatului Ipatii Denis în numele părților vătămate Cotruța Veaceslav și Cotruța Elena, cu menținerea sentinței atacate, decizia instanței de apel cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția, precum că fapta imputată inculpatelor nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit.b) Cod penal, iar argumentele pe care le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigenților din art. 6 CEDO. În acest sens, completul de judecată notează că, potrivit art. 389 alin.(1) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată. Sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri sau, în mod exclusiv ori în principal, pe declarațiile martorilor depuse în timpul urmăririi penale și citite în instanța de judecată în absența lor. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului. Conform art. 3 alin. (1) Cod penal, nimeni nu poate fi declarat vinovat de săvârșirea unei infracțiuni nici supus unei pedepse penale, decît în baza unei hotărâri a instanței de judecată și în strictă conformitate cu legea penală. Aliniatul (2) al aceluiași articol prevede că interpretarea extensivă defavorabilă și aplicarea prin analogie a legii penale sunt interzise. Prevederile art. 5 alin. (1), (2) Cod penal stipulează că, persoanele care au săvârșit infracțiuni sînt egale în fața legii și sînt supuse răspunderii penale fără deosebire de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau 9 orice altă situație.Apărarea drepturilor și intereselor unei persoane nu poate fi realizată prin încălcarea drepturilor și intereselor altei persoane sau a unei colectivități. Totodată, conform art. 53 alin. (1) pct. 1), 8) Cod de procedură penală, la examinarea cauzei penale în instanța de judecată, procurorul reprezintă învinuirea în numele statului și prezintă în ședința de judecată probele acuzării, își expune părerea în dezbaterile judiciare asupra faptei infracționale săvârșite de inculpat, încadrării ei în baza legii penale și pedepsei care urmează a fi aplicată. Potrivit art. 320 alin. (2), (5) Cod de procedură penală, reprezentând învinuirea de stat, procurorul se călăuzește de dispozițiile legii și de propria sa convingere bazată pe probele cercetate în ședința de judecată. Dacă, în procesul judecării cauzei, ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată nu confirmă învinuirea adusă inculpatului, procurorul este obligat să renunțe parțial sau integral la învinuire. Renunțarea procurorului la învinuire se face prin ordonanță motivată și atrage adoptarea de către instanța de judecată a unei sentințe de achitare sau de încetare a procesului penal. În acest context, completul de judecată respinge, ca fiind neîntemeiate argumentele recurentului privind încălcarea dreptului la un recurs efectiv și la o instanță imparțială, prin refuzul de examinare a apelului în fond, or instanța de apel corect a respins, ca inadmisibil, apelul avocatului în numele părților vătămate, întrucât la caz, partea acuzării prin ordonanța din 29.10.2021 a renunțat la învinuire, fapt ce a generat achitarea inculpatelor în temeiul art. 390 alin.(1) pct.3) Cod de procedură penală, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Respectiv, instanța nu a avut temei de a analiza probatoriul cercetat în ședința de judecată și de a se expune asupra acestora. Or, în speță lipsește acuzația, în calitatea sa de condiție sine qua non a răspunderii penale. Cu referire la solicitarea apărării privind casarea încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 29.10.2021 prin care a fost respinsă cererea de recuzare a acuzatorului, completul de judecată menționează că urmează a fi respinsă, or, potrivit art. 54 alin. (6) Cod de procedură penală, hotărârea asupra recuzării procurorului nu este susceptibilă de a fi atacată. Față de cele ce preced, completul de judecată atestă că, instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei atacate, fapt ce impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, 10 DECIDE : Inadmisibilitatea recursului declarat de către avocatul Ipatii Denis în numele părților vătămate Cotruța Veaceslav, Cotruța Elena, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2022, în cauza penală privindu-le pe Verdeș Ludmila XXXX și Ghibaudi Mihaela-Victoria XXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Președinte Țurcan Anatolie Judecători Eremciuc Ghenadie Talpă Boris 11