1ra-2105/21 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

1ra-2105/21 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2105/21

1-19142866-01-1ra-04112021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

11 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion, Boico Victor,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar

declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău,

Țurcanu Svetlana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

12 iulie 2021, în cauza penală în privința lui

Grîu Ștefan xxxxx, născut la xxxxx, originar din

xxxxx și domiciliat în xxxxx,

Ciobanu Daniel xxxxx, născut la xxxxx, originar din

xxxxx și domiciliat în xxxxx,

Colța Gheorghe xxxxx, născut la xxxxx, originar din

xxxxx și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare:

Prima instanță: 04.09.2019 – 29.01.2021;

Instanța de apel: 19.02.2021 – 12.07.2021;

Instanța de recurs: 04.11.2021 – 11.04.2022.

A C O N S T A T A T:

Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe au fost recunoscuți vinoveți de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-le

stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 750 (șapte sute cincizeci)

unități convenționale, echivalentul a 37 500 (treizeci și șapte mii cinci sute) lei, pentru

fiecare.

1

A fost admisă cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată,

fiind dispusă încasarea solidară din contul inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și

Colța Gheorghe în beneficiul statului, suma de 448 (patru sute patruzeci și opt) lei.

15 februarie 2019, aproximativ ora 06:00, împreună și de comun acord cu

Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în

apropiere de localul „Rust Club Cafe” situat pe bd. Mircea cel Bătrîn, 3/3, din

mun. Chișinău, în rezultatul unui conflict apărut cu cet. Cojocaru Teodor, încălcând în

mod grosolan ordinea publică, acționând printr-un cinism și obrăznicie deosebită,

manifestând un dispreț față de normele morale de conviețuire în societate, i-au

aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului,

cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr. 201902D1565 din 26 iulie

2019, vătămări corporale ușoare.

Tot ei, continuându-și acțiunile huliganice, au aruncat cu un capac metalic găsit

la îndemână în direcția cet. Railean Tatiana, nimerind-o în piciorul drept, cauzându-i

conform raportului de expertiză judiciară nr. 201902D1201 din 18 iunie 2019

fractura osului metatars I planta drept care se califică ca vătămări corporale medii,

după care au părăsit locul săvârșirii faptei într-o direcție necunoscută.

Ciobanu Daniel, la 15 februarie 2019, aproximativ ora 06:00, împreună și de

comun acord cu Grîu Ștefan și Colța Gheorghe, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

aflându-se în apropiere de localul „Rust Club Cafe” situat pe bd. Mircea cel Bătrîn, 3/3,

din mun. Chișinău, în rezultatul unui conflict apărut cu cet. Cojocaru Teodor,

încălcând în mod grosolan ordinea publică, acționând printr-un cinism și obrăznicie

deosebită, manifestând un dispreț față de normele morale de conviețuire în societate,

i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului,

cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr. 201902D1565 din 26 iulie

2019, vătămări corporale ușoare.

Tot ei, continuându-și acțiunile huliganice, au aruncat cu un capac metalic găsit

la îndemână în direcția cet. Railean Tatiana, nimerind-o în piciorul drept, cauzându-i

conform raportului de expertiză judiciară nr. 201902D1201 din 18 iunie 2019,

fractura osului metatars I planta drept care se califică ca vătămări corporale medii,

după care au părăsit locul săvârșirii faptei într-o direcție necunoscută.

Colța Gheorghe, la 15 februarie 2019, aproximativ ora 06:00, împreună și de

comun acord cu Grîu Ștefan și Ciobanu Daniel, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

aflându-se în apropiere de localul „Rust Club Cafe” situat pe bd. Mircea cel Bătrîn, 3/3,

din mun. Chișinău, în rezultatul unui conflict apărut cu cet. Cojocaru Teodor,

încălcând în mod grosolan ordinea publică, acționând printr-un cinism și obrăznicie

deosebită, manifestând un dispreț față de normele morale de conviețuire în societate,

i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului,

cauzându-i conform și raportului de expertiză judiciară nr. 201902D1565 din 26 iulie

2019, vătămări corporale ușoare.

2

Tot ei, continuându-și acțiunile huliganice, au aruncat cu un capac metalic găsit

la îndemână în direcția cet. Railean Tatiana, nimerind-o în piciorul drept, cauzându-i

conform raportului de expertiză judiciară nr. 201902D1201 din 18 iunie 2019,

fractura osului metatars I planta drept care se califică ca vătămări corporale medii,

după care au părăsit locul săvârșirii faptei întro direcție necunoscută.

Astfel, acțiunile inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe au

fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganism, adică acțiuni

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită, săvârșit de mai multe persoane.

2.1. Instanța de judecată a stabilit că învinuirea înaintată inculpaților

Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe în ceea ce privește săvârșirea

infracțiunii de huliganism, a fost demonstrată, însă la caz nu a fost probată încadrarea

juridică a faptei potrivit agravantei prevăzute la alin. (3) art. 287 Cod penal –

săvârșirea cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau

sănătății, din care motiv prima instanță a conchis că urmează a fi recalificate acțiunile

inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe în baza art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal – huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile

care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșit de mai

multe persoane.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care inculpații Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe să

fie recunoscuți vinoveți și condamnați în baza art 287 alin. (3) Cod penal, la 4 ani

închisoare fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Potrivit art. 90 Cod penal, să fie dispusă suspendarea condiționată a executării

pedepsei stabilită inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe, pentru

un termen de probațiune de 3 ani fiecare.

Să fie dispusă încasarea solidară din contul inculpaților Grîu Ștefan,

Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe în beneficiul statului, cheltuielile de judecată în

sumă de 768 lei, și admiterea integrală a acțiunii civile depusă de partea vătămată

Cojocaru Eduard.

În susținerea apelului, procurorul a indicat, că prima instanță eronat a conchis

asupra faptului că din învinuirea înaintată inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și

Colța Gheorghe nu rezultă delimitarea rolurilor fiecăruia din inculpați, fiindu-le

incriminată aceeași acțiune de aruncare a unui capac metalic în direcția

cet. Railean Tatiana.

Astfel, a menționat că potrivit raportului de expertiză judiciară

nr. 201902D1201 din 18 iunie 2019, s-a stabilit cu certitudine faptul că părții

vătămate Railean Tatiana i-au fost cauzate vătămări corporale medii, și anume

fractura osului metatars 1 planta dreaptă.

3

De asemenea, procurorul a indicat că potrivit declarațiilor părții vătămate

Cojocaru Teodor, ultimul a comunicat că a auzit un strigăt de durere de la o persoană

de gen feminin, iar afară aflându-se și inculpații Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și

Colța Gheorghe.

fost respins ca fiind nefondat apelul declarat și menținută sentința primei instanțe

fără modificări.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima

instanță corect a stabilit fapta inculpaților și just a conchis asupra reîncadrării

acțiunilor lui Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe de la prevederile art. 287

alin. (3) Cod penal, în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, nefiind constatate careva

temeiuri de casare a sentinței în această parte.

Astfel, instanța de apel a menționat că prima instanță corect a apreciat probele

și circumstanțele cauzei, examinând probatoriul administrat din punct de vedere al

utilității și veridicității, complet și obiectiv, just reîncadrând fapta inculpaților

Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită săvârșit de mai multe

persoane.

Prin urmare, instanța de apel a stabilit că vinovăția inculpaților în săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, se confirmă pe deplin prin

următoarele probe pertinente, concludente, utile și veridice care coroborează între

ele, și anume: declarațiile părții vătămate Cojocaru Teodor; declarațiile martorului

Catan Stela; declarațiile martorului Savin Olga; conținutul procesului-verbal de

consemnare a plângerii verbale din 18 februarie 2019, a cet. Cojocaru Teodor prin

care solicită tragerea la răspunderea penală persoanele care l-au agresat fizic la

15 februarie 2019 (f.d.13, vol.I); conținutul procesului-verbal de consemnare a

plângerii verbale din 20 februarie 2019, a cet. Railean Tatiana prin care solicită

tragerea la răspunderea penală persoanele care au agresat-o fizic la 15 februarie

2019 (f.d.17, vol.I); conținutul raportului de expertiză judiciară nr. 201902D1201 din

18 iunie 2019 (f.d.89-90, vol.I); conținutul raportului de constatare medico-legală

nr. 201902P0528 din 18 februarie 2019 (f.d.103, vol.I); conținutul raportului de

expertiză judiciară nr. 2019D1565 din 26 iulie 2019 (f.d.101, vol.I); conținutul

procesului-verbal de ridicare din 09 aprilie 2019, prin care de la cet. Cojocaru Teodor

a fost ridicat un disc optic cu inscripția „RUST” și un disc optic cu .,La Ivanovici” ce

conțin secvențele video din 15 februarie 2019 (f.d.39, vol.I); conținutul

procesului-verbal de examinare a obiectului din 18 iunie 2019, în cadrul căruia au

fost examinate secvențele video ce se conțin pe discul optic cu inscripția „RUST” și

discul optic cu inscripția „La Ivanovici”, ridicate de la cet. Cojocaru Teodor. (f.d.41,

vol.I); conținutul procesului-verbal de ridicare din 05 iunie 2019, prin care s-au

ridicat actele procesuale din materialele cauzei penale nr. 2019480171 (f.d.57, vol.I);

4

mijloace materiale de probă – actele procesuale ridicate din materialele cauzei penale

nr. 2019480171, care se păstrează la materialele cauzei penale (f.d.83, vol.I);

corpuri delicte – CD-urile cu inscripția „RUST” și „La Ivanovici” ridicate de la

cet. Cojocaru Teodor, care conțin secvențele video a agresării fizice a lui

Cojocaru Teodor din data de 15 februarie 2019, care se păstrează la materialele

cauzei penale (f.d.42, vol.I).

În acest context, instanța de apel a conchis că prima instanță a analizat obiectiv

cumulul de probe în conformitate cu art. 95, 101 Cod de procedură penală, prin

prisma admisibilității, pertinenței, concludenței, utilității și veridicității în raport cu

declarațiile date de inculpați în cadrul ședinței de judecată, și corect a stabilit situația

de fapt, încadrând just acțiunile inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și

Colța Gheorghe în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Instanța de apel a reținut, că obiectul juridic special al infracțiunii de huliganism

îl constituie relațiile sociale cu privire la ordinea publică, apărate împotriva acțiunii

de huliganism. Totodată, obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute de art. 287

Cod penal are un caracter complex în ipoteza acțiunilor care încalcă grosolan ordinea

publică. Astfel, obiectul juridic principal îl constituie relațiile sociale cu privire la

ordinea publică apărată împotriva infracțiunii de huliganism, iar obiectul juridic

secundar îl formează relațiile sociale cu privire la integritatea corporală, sănătatea

persoanei. Obiectul material al infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal, îl

reprezintă corpul persoanei sau bunurile mobile sau imobile.

În speță, faptul că locul desfășurării acțiunilor din 15 februarie 2019 este un loc

public, rezultă din declarațiile persoanelor audiate, or, acțiunile huliganice au fost

săvârșite de către Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe pe bd. Mircea cel

Bătrân, 3/3, mun. Chișinău, în apropiere de barul „Rust Club Cafe”, unde la acel

moment, potrivit înregistrărilor video examinate, cât și a declarațiilor martorilor

audiați în ședința de judecată, se aflau mai multe persoane.

Referitor la latura obiectivă a infracțiunii de huliganism, instanța de apel a

reținut că aceasta constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunile care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și

acțiunile care prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Astfel, instanța de apel a precizat că potrivit faptei prejudiciabile săvârșită de

către Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe, prima instanță a reținut acțiunile

care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanei, precum și acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită.

În ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunii de huliganism, instanța de

apel a indicat că aceasta se caracterizează prin intenție directă, și anume că

făptuitorul înțelege că încalcă grosolan ordinea publică însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanelor, precum și că acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc prin

obrăznicie deosebită, și el dorește săvârșirea acestor acțiuni.

5

Subiect al infracțiunii este persoana fizică responsabilă, care a atins la

momentul săvârșirii infracțiunii de huliganism, vârsta de 14 ani. Astfel, instanța de

apel a stabilit că inculpații Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe la momentul

săvârșirii infracțiunii Grîu Ștefan și Ciobanu Daniel aveau împlinită vârsta de 24 ani,

iar Colța Gheorghe vârsta de 23 ani, fapt ce atestă că inculpații întrunesc subiectul

infracțiunii incriminate.

Cu referire la dezacordul procurorului privind reîncadrarea acțiunilor

inculpaților de către prima instanță, instanța de apel a precizat că organul de

urmărire penală, în învinuirea înaintată lui Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și

Colța Gheorghe, nu a delimitat rolurile fiecărui inculpat, dar a incriminat la toți trei

fapta de aruncare a unui capac metalic în direcția cet. Railean Tatiana, deși în cererea

de apel, acuzatorul de stat susține că prin probele administrate la materialele cauzei,

s-a stabilit cu certitudine cine a cauzat leziunile corporale părții vătămate

Railean Tatiana.

Mai mult, instanța de apel a menționat că prima instanță corect a statuat asupra

faptului că declarațiile martorului Cojocaru Teodor sunt contradictorii, or, deși partea

vătămată indică expres că a văzut faptul aplicării loviturii de către Colța Gheorghe cu

o bucată de metal, recunoaște totuși că metalul nu l-a văzut.

De asemenea, instanța de apel a indicat că partea vătămată Railean Tatiana, în

ședința de judecată în cadrul primei instanțe, nu s-a prezentat pentru a concretiza de

către cine a fost lovită, aceasta nefiind prezentă nici la ședința de judecată în instanța

de apel.

În acest context, instanța de apel a menționat că este solidară concluziei primei

instanțe, potrivit căreia din materialele cauzei nu s-au stabilit circumstanțele

descrise, și anume cine este autorul loviturii, or careva alte probe, care ar demonstra

cu certitudine acest fapt, de către partea acuzării nu au fost prezentate, iar potrivit

art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de

urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte

interese decît interesele legii.

Astfel, instanța de apel a conchis că acțiunile inculpaților Grîu Ștefan,

Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe, corect au fost încadrate de către prima instanță în

baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor,

precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită săvârșit de mai multe persoane.

Cu referire la pedeapsa stabilită inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și

Colța Gheorghe, reținând prevederile art. 61 alin. (1), 75 alin. (1) Cod penal, instanța

de apel a precizat că infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, se

atribuie la categoria celor mai puțin grave, iar careva circumstanțe agravante sau

atenuante, în privința inculpaților nu s-au stabilit.

De asemenea, instanța de apel a constatat că din materialele cauzei, rezultă că

anterior, inculpații nu au fost condamnați, sunt încadrați în câmpul muncii, la

6

ședințele de judecată s-au prezentat demonstrând un comportament adecvat, au

recunoscut vina parțial, au încheiat cu partea vătămată o tranzacție de împăcare, și

regretă de cele săvârșite.

Așadar, ținând cont de personalitatea inculpaților care anterior nu au fost

judecați, de faptul că aceștia au reparat benevol prejudiciul cauzat părții vătămate

Cojocaru Teodor, de gravitatea infracțiunii săvârșite, instanța de apel a apreciat ca

fiind corectă concluzia primei instanțe referitor la faptul că reeducarea și corectarea

inculpaților va fi posibilă prin aplicarea unei pedepse mai blânde din cele alternative

prevăzute de art. 287 alin. (2) Cod penal. Or, prin stabilirea unei pedepse din cele

pecuniare, adică amenda, va fi atins scopul pedepsei penale de restabilirea echității

sociale, corectarea inculpaților precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât

din partea inculpaților, precum și a altor persoane. Pedeapsa sub formă de amendă,

la caz, este aptă să conducă la realizarea scopurilor sancțiunii, astfel contribuind la

reeducarea inculpaților, la formarea unei atitudini pozitive a acestora față de ordinea

de drept, regulile de conviețuire socială și principiile morale.

Instanța de apel a conchis că prima instanță și-a argumentat soluția privind

stabilirea pedepsei inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe, sub

formă de amendă, fiind expuse motive clare în acest sens.

În ceea ce privește solicitarea procurorului privind admiterea acțiunii civile

înaintată de partea vătămată Cojocaru Teodor, instanța de apel a reținut că în cadrul

ședinței de judecată în instanța de apel, reprezentantul părții vătămate, avocatul

Cojocari Constantin, a comunicat că partea vătămată Cojocaru Teodor nu are careva

pretenții în privința inculpaților, fiindu-i reparat integral prejudiciul de către aceștia,

fapt confirmat prin tranzacția de împăcare încheiată între inculpații Grîu Ștefan,

Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe și partea vătămată Cojocaru Teodor, precum și

cererea părții vătămate înaintată primei instanțe, potrivit căreia se atestă că s-a

împăcat cu inculpații și solicită ca în privința acestora să fie aplicată o pedeapsă mai

blândă (f.d.237-239, vol.I).

Referitor la încasarea cheltuielilor de judecată și soarta corpurilor delicte,

instanța de apel a menționat că aceste chestiuni au fost soluționate în conformitate cu

prevederile art. 162 alin. (1) pct. 2), 227, 229 Cod de procedură penală.

penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea

acesteia și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

În argumentarea recursului procurorul indică că vinovăția inculpaților

Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (3) Cod penal, a fost demonstrată prin cumulul de probe administrat la

materialele cauzei penale, la caz neîntemeiat fiind recalificate acțiunile acestora în

baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, or, instanța de apel verificând cauza sub

aspectul calificării infracțiunii, urma să raporteze situația de fapt constatată la fiecare

7

din elemenetele constitutive ale infracțiunii incriminate, analizând fiecare probă

administrată.

Consideră procurorul că acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc

printr-o obrăznicie deosebită și care au fost însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanei, cu aplicarea unui obiect din metal, la caz un capac metalic, întrunesc

elementele componente ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal,

astfel că instanța de apel, la judecarea apelului urma să țină cont de prevederile

Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4 din 19 iunie 2006 cu privire la

practica judiciară în cauzele penale despre huliganism.

În acest context, susține procurorul că aplicarea loviturilor părții vătămate

Cojocaru Teodor și aruncarea intenționată a unui capac metalic în direcția lui

Railean Tatiana, a avut un caracter real pentru victime, astfel că aceste acțiuni

complexe, au relevanță la încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților în varianta

agravantă a infracțiunii de huliganism prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal.

Or, instanța de apel urma să rețină comportamentul violent pe care l-au

manifestat inculpații, care au acționat într-un mod intenționat, demonstrativ, violent,

exprimând o disconsiderațiune față de valorile social-umane, amenințând și aplicând

violența fizică asupra părților vătămate Cojocaru Teodor și Railean Tatiana, folosind

în acest sens un obiect dur contondent, provocându-i victimei Railean Tatiana un

sentiment de frică pentru viața și sănătatea sa, precum și demonstrând o atitudine

vulgară și grosolană, fiind utlizate expresii jignitoare adresate părții vătămate

Cojocaru Tudor.

În opinia părții acuzării, instanța de apel a comis o eroare gravă de fapt, întrucât

există o discrepanță dintre cele reținute prin soluția adoptată la reîncadrarea juridică

a acțiunilor inculpaților și probele administrate.

De asemenea, susține procurorul că la aprecierea declarațiilor părților

vătămate Railean Tatiana și Cojocaru Tudor, instanța de apel nu a indicat care sunt

criteriile sau limitele care delimitează circumstanțele veridice expuse în declarațiile

acestora, de circumstanțele care în opinia instanței nu sunt veridice.

Consideră că instanța de apel și-a întemeiat concluzia în baza declarațiilor

inculpaților și nu a indicat în baza căror raționamente a respins totalitatea cumulului

de probe administrat în susținerea învinuirii inaintate.

Prin urmare, indică că declarațiile părții vătămate Railean Tatiana și

Cojocaru Teodor coroborează cu alte probe administrate și prezentate la materialele

cauzei, relevant fiind sub acest aspect probatoriul și conținutul raportului de

expertiză judiciară nr. 201902D1201 din 18 iunie 2019. Or, din conținutul acestor

concluzii rezultă că declarațiile părții vătămate Railean Taiana, sunt veridice în

contextul în care prezența și localizarea leziunilor corporale depistate la victimă,

coincid cu situația de fapt care a fost reținută în învinuire, din analiza căreia rezultă

agravantele actului de huliganism materializate prin acțiuni adiacente cum sunt –

aplicarea violenței asupra persoanei, săvârșită cu aplicarea altor obiecte pentru

vătămarea integrității corporale sau a sănătății.

8

Mai susține că instanța de apel s-a expus deficitar asupra conținutului

procesului-verbal de cercetare la fața locului, prin care s-a cercetat locul săvârșirii

infracțiunii, circumstanțe din care desprindem că evenimentul infracțional s-a

derulat într-un loc public.

Totodată, precizează partea acuzării că motivarea vagă a împrejurărilor

reținute în speță, denotă că instanța de apel la adoptarea deciziei de reîncadrare a

acțiunilor inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe din prevederile

art. 287 alin. (3) Cod penal, în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, nu a apreciat just

suportul probatoriu, neîntemeiat apreciind critic declarațiile părților vătămate și ale

martorilor acuzării.

Astfel, conchide că întrucât instanța de apel a constatat faptul că inculpații au

acționat în complicitate, având un scop comun, stabilind mecanismul de cauzare a

leziunilor prin aplicarea obiectelor, aceasta urma să se expună asupra modului de

acționare coordonat al inculpaților.

Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din considerentele

ce succed.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat, recurentul critică decizia

instanței de apel din punct de vedere al prezenței temeiurilor de casare prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, în cazurile când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței; 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale; 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în

recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată că criticile

aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă

judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, în cauza penală în

privința lui Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe.

În acest context instanța de recurs menționează, că conform art. 414 Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

9

hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează

suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă

apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută

ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de

probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual,

penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină

răspuns la toate motivele invocate.

În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

De asemenea, Colegiul penal lărgit menționează, că potrivit jurisprudenței

naționale, practicii judiciare constante, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală.

Se consideră că fondul cauzei nu a fost rezolvat când în considerentele hotărârii

primei instanțe nu se arată dacă există sau nu fapta imputată, dacă inculpatul este sau

nu vinovat, dacă există circumstanțe care atenuează ori agravează răspunderea

inculpatului, dacă trebuie ori nu admisă acțiunea civilă ș.a. Fondul cauzei se va

considera nerezolvat ori de câte ori prima instanță nu a examinat și nu s-a pronunțat

asupra chestiunilor de fond ale procesului, vizând problema vinovăției, a răspunderii

penale sau civile ori a nevinovăției lui în comiterea infracțiunii imputate.

Instanța de recurs constată, că în speță instanța de apel nu a ținut cont de

prevederile legale expuse supra și practica judiciară constantă cu privire la forma și

specificul întocmirii hotărârilor judecătorești.

Așadar, în primul rând, instanța de recurs ține să menționeze, că potrivit

rechizitoriului Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe, se învinuiesc de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul agravat,

adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc

printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea

integrității corporale sau sănătății.

10

Prin sentința primei instanțe, Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe, au

fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

huliganism, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite

de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor,

se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșit de mai multe persoane.

Cu referire la sentința primei instanțe, Colegiul penal lărgit menționează că

aceasta a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. 384 alin. (3), 385 alin. (1),

pct. 1)-4), 394 alin. (1), pct. 1), 2), 4), 5) Cod de procedură penală, conform cărora

sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

La adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc

fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită

de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală

este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni.

Partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei

criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii

ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, probele pe care

se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a

respins alte probe, în cazul când o parte a acuzației este considerată neîntemeiată -

temeiurile pentru aceasta.

În acest context, Colegiul penal lărgit constată că motivarea soluției cu privire

la reîncadrarea faptelor inculpaților din prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal, în

baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, este una contradictorie.

Cu referire la aceste aspecte, instanța de recurs menționează că deși prima

instanță reține în faptele inculpaților că „… Grîu Ștefan, la 15 februarie 2019,

aproximativ ora 06:00, împreună și de comun acord cu Ciobanu Daniel și Colța

Gheorghe, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în apropiere de localul „Rust

Club Cafe” situat pe bd. Mircea cel Bătrîn, 3/3, din mun. Chișinău, în rezultatul unui

conflict apărut cu cet. Cojocaru Teodor, încălcând în mod grosolan ordinea publică,

acționând printr-un cinism și obrăznicie deosebită…”; „…Ciobanu Daniel, la

15 februarie 2019, aproximativ ora 06:00, împreună și de comun acord cu Grîu Ștefan

și Colța Gheorghe, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în apropiere de localul

„Rust Club Cafe” situat pe bd. Mircea cel Bătrîn, 3/3, din mun. Chișinău, în rezultatul

unui conflict apărut cu cet. Cojocaru Teodor, încălcând în mod grosolan ordinea publică,

acționând printr-un cinism și obrăznicie deosebită…”; „…Colța Gheorghe, la

15 februarie 2019, aproximativ ora 06:00, împreună și de comun acord cu Grîu Ștefan

și Ciobanu Daniel, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în apropiere de localul

„Rust Club Cafe” situat pe bd. Mircea cel Bătrîn, 3/3, din mun. Chișinău, în rezultatul

unui conflict apărut cu cet. Cojocaru Teodor, încălcând în mod grosolan ordinea publică,

acționând printr-un cinism și obrăznicie deosebită…”, ulterior în descriptivul

sentinței concluzionează că „Instanța de judecată nu poate reține în acțiunile

inculpaților, trăsătura laturii obiective – săvârșirea faptei prejudiciabile de huliganism

însoțit de un cinism deosebit,…” și totodată constată o altă faptă în privința

11

inculpaților, stabilind că „În cadrul cercetării judecătorești, instanța de judecată în

urma aprecierii declarațiilor părții vătămate Cojocaru Teodor în coroborare cu

declarațiile martorilor, a constatat că inculpații Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel,

Colța Gheorghe, au comis infracțiunea de huliganism agravat, fiind demonstrat că ei,

din intenții huliganice, fără, motiv, încălcând grosolan ordinea publică, cu obrăznicie

deosebită, în prezența altor persoane, urmărind manifestarea bravurii și forței

grosolane, în mod intenționat i-au aplicat lui Cojocaru Teodor multiple lovituri cu

pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i vătămări corporale

ușoare, acțiunile inculpaților urmând a fi calificate în baza art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite

de aplicarea violenței, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc

printr-o obrăznicie deosebită, săvârșit de mai multe persoane”.

De asemenea, ajungând la concluzia că în speță nu s-a putut stabili dacă partea

vătămată Railean Tatiana a fost lovită și cine este autorul loviturii, constatând că nu a

fost dovedită legătura cauzală dintre fapta inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel,

Colța Gheorghe și consecințele survenite, ulterior prima instanță în mod

contradictoriu a indicat că în urma acțiunilor infracționale ale inculpaților, conform

raportului de expertiză judiciară nr. 201902D11201 din 18 iunie 2019, la

Railean Tatiana s-a constatat fractura osului metatars I planta drept, care au fost

cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în

timpul și circumstanțele indicate, care condiționează dereglarea sănătății de lungă

durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie, prin ce se

stabilește legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile.

La rândul său, instanța de apel fiind învestită cu judecarea apelului acuzării, a

menținut soluția primei instanțe, fără modificări și a repetat aceleași erori comise de

către prima instanță la motivarea deciziei.

În acest context, instanța de recurs menționează că la fel și instanța de apel, deși

conchide că acțiunile inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe,

corect au fost reîncadrate de către prima instanță în baza art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal, huliganismul, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșit de mai multe

persoane, totuși reține în faptele inculpaților că aceștia au acționat printr-un cinism și

obrăznicie deosebită.

Mai mult, Colegiul penal lărgit atestă și faptul că instanța de apel, a reținut în

faptele inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe, ca fiind dovedite

acțiunile acestora prin care „…au încălcat în mod grosolan ordinea publică, acționând

printr-un cinism și obrăznicie deosebită…”, însă sub acest aspect, instanța de recurs

consideră necesar să facă referire la Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din

12 august 2021, prin care au fost declarate neconstituționale cuvântul „grosolan” și

textul „cinism sau” din art. 287 alin. (1) Cod penal.

12

La acest segment, Colegiul penal lărgit observă că instanța de apel, la judecarea

apelului declarat, nu a ținut cont de legea penală în vigoare, la momentul pronunțării

deciziei, și pe cale de consecință, a constatat o faptă prejudiciabilă a căror semne din

norma incriminată, au fost declarate neconstituționale.

Pe lângă faptul că instanța de apel a admis erori în privința constatării faptelor

inculpaților, Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia că motivarea soluției cu privire

la menținerea sentinței primei instanțe prin care au fost reîncadrate acțiunile

inculpaților din prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal, în baza art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal, este una contradictorie, vagă și deficitară, iar sub acest aspect se reține

prezența temeiului de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

În acest context, se reține că deși instanța de apel a enunțat că este solidară cu

concluzia primei instanțe potrivit căreia din materialele cauzei, nu au putut fi stabilite

circumstanțele descrise, și anume că cine este autorul loviturii, astfel precizând că

alte probe care ar demonstra cu certitudine cine este făptuitorul, de către partea

acuzării nu au fost prezentate, Colegiul penal lărgit consideră că concluzia respectivă

a instanței de apel este pripită și nu rezultă din analiza minuțioasă a probelor

cercetate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, precum și analiza

acestor probe în coroborare cu întregul cumul de probe administrate la dosar.

Așadar, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel a omis să dea apreciere

legală probelor care sunt în legătură directă cu episodul de huliganism în privința

părții vătămate Railean Tatiana, și anume declarațiilor părții vătămate

Cojocaru Teodor, care a comunicat că „…s-a apropiat de persoana de gen feminin care

a fost lovită și a întrebat-o care este motivul că strigă de durere, la care ea i-a zis că a

fost lovită cu o bucată de metal peste unul din picioare. A fost lovită de către Colța

Gheorghe,…A aflat de la lucrătorii clubului, că a dispărut un reșou din fața clubului, s-a

apropiat de partea vătămată de gen feminin și i-a comunicat că a fost lovită cu o bucată

de metal…”, precum și declarațiilor martorului Catan Stela, care a declarat că

„..Tatiana era cu piciorul lovit,…A văzut când a fost lovită, dar de către cine a fost lovită

nu poate spune, pentru că pe băieți nu-i cunoștea și era într-o situație de ceartă. Railean

Tatiana a fost lovită cu un obiect de fier de la canalizare…..În urma loviturii, i-a fost

fracturat piciorul.”

Or, din conținutul deciziei instanței de apel nu rezultă că declarațiile părții

vătămate Cojocaru Teodor și ale martorului Catan Stela, au fost apreciate în

coroborare cu probele administrate de către organul de urmărire penală.

De altfel, instanța de apel printr-o singură frază s-a mulțumit să constate că

„prima instanță corect a statuat asupra faptului că declarațiile părții vătămate

Cojocaru Teodor sunt contradictorii, deoarece deși indică că a văzut faptul aplicării

loviturii de către Colța Gheorghe cu o bucată de metal, recunoaște totuși că metalul nu

l-a văzut”.

13

Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel

urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirilor înaintate, să aprecieze conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor

probe sau respingerea altora.

Colegiul penal, reținând prevederile art. art. 100 alin. (4), 101 alin. (1) - (4)

Cod de procedură penală, remarcă că, verificarea probelor este o activitate a instanței

privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe

care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor

administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a

probelor.

Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii

prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal.

Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au

fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute

de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a

coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera probele, dar și

de a expune esența acestor și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu

confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt

admise, iar altele respinse.

Așadar, în acest context, instanța de recurs notează, că motivarea soluției

instanței de apel este una insuficientă, deoarece potrivit prevederilor legislației

procesuale și practicii judiciare, hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie

să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației

în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea

hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea

hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi,

reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un

viciu de procedură.

Colegiul penal lărgit amintește, că potrivit jurisprudenței constante a Curții

Europene a Drepturilor Omului, în primul rând, rolul instanțelor judecătorești

naționale este să decidă asupra admisibilității probelor, precum și asupra relevanței

și ponderii acestora pentru pronunțarea deciziei judecătorești. Rolul unei decizii

motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. O decizie motivată oferă

părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită

de către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea

loc un control public al administrării justiției.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, în prezenta speță

și-au găsit confirmare argumentele invocate în recurs, ceea ce duce la casarea deciziei

instanței de apel, cu dispunerea remiterii cauzei la rejudecare în aceeași instanță de

14

apel, în alt complet de judecată, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța

de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să verifice și să aprecieze minuțios probele administrate și examinate în

instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să dea apreciere cuvenită fiecărei

probe examinate și toate în ansamblu, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirilor

înaintate inculpaților și să argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată,

ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu,

de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2021, în cauza penală în privința lui Grîu Ștefan

xxxxx, Ciobanu Daniel xxxxx și Colța Gheorghe xxxxx și dispune rejudecarea cauzei

de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 03 iunie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

Boico Victor

15