1ra-2105/21 — Art. 287 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 29 ianuarie 2021, Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe au fost recunoscuți vinoveți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 750 (șapte sute cincizeci) unități convenționale, echivalentul a 37 500 (treizeci și șapte mii cinci sute) lei, pentru fiecare. 1 A fost admisă cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată, fiind dispusă încasarea solidară din contul inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe în beneficiul statului, suma de 448 (patru sute patruzeci și opt) lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, Grîu Ștefan, la 15 februarie 2019, aproximativ ora 06:00, împreună și de comun acord cu Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în apropiere de localul „Rust Club Cafe” situat pe bd. Mircea cel Bătrîn, 3/3, din mun. Chișinău, în rezultatul unui conflict apărut cu cet. Cojocaru Teodor, încălcând în mod grosolan ordinea publică, acționând printr-un cinism și obrăznicie deosebită, manifestând un dispreț față de normele morale de conviețuire în societate, i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr. 201902D1565 din 26 iulie 2019, vătămări corporale ușoare. Tot ei, continuându-și acțiunile huliganice, au aruncat cu un capac metalic găsit la îndemână în direcția cet. Railean Tatiana, nimerind-o în piciorul drept, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr. 201902D1201 din 18 iunie 2019 fractura osului metatars I planta drept care se califică ca vătămări corporale medii, după care au părăsit locul săvârșirii faptei într-o direcție necunoscută. Ciobanu Daniel, la 15 februarie 2019, aproximativ ora 06:00, împreună și de comun acord cu Grîu Ștefan și Colța Gheorghe, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în apropiere de localul „Rust Club Cafe” situat pe bd. Mircea cel Bătrîn, 3/3, din mun. Chișinău, în rezultatul unui conflict apărut cu cet. Cojocaru Teodor, încălcând în mod grosolan ordinea publică, acționând printr-un cinism și obrăznicie deosebită, manifestând un dispreț față de normele morale de conviețuire în societate, i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr. 201902D1565 din 26 iulie 2019, vătămări corporale ușoare. Tot ei, continuându-și acțiunile huliganice, au aruncat cu un capac metalic găsit la îndemână în direcția cet. Railean Tatiana, nimerind-o în piciorul drept, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr. 201902D1201 din 18 iunie 2019, fractura osului metatars I planta drept care se califică ca vătămări corporale medii, după care au părăsit locul săvârșirii faptei într-o direcție necunoscută. Colța Gheorghe, la 15 februarie 2019, aproximativ ora 06:00, împreună și de comun acord cu Grîu Ștefan și Ciobanu Daniel, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în apropiere de localul „Rust Club Cafe” situat pe bd. Mircea cel Bătrîn, 3/3, din mun. Chișinău, în rezultatul unui conflict apărut cu cet. Cojocaru Teodor, încălcând în mod grosolan ordinea publică, acționând printr-un cinism și obrăznicie deosebită, manifestând un dispreț față de normele morale de conviețuire în societate, i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i conform și raportului de expertiză judiciară nr. 201902D1565 din 26 iulie 2019, vătămări corporale ușoare. 2 Tot ei, continuându-și acțiunile huliganice, au aruncat cu un capac metalic găsit la îndemână în direcția cet. Railean Tatiana, nimerind-o în piciorul drept, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr. 201902D1201 din 18 iunie 2019, fractura osului metatars I planta drept care se califică ca vătămări corporale medii, după care au părăsit locul săvârșirii faptei întro direcție necunoscută. Astfel, acțiunile inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganism, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșit de mai multe persoane. 2.1. Instanța de judecată a stabilit că învinuirea înaintată inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de huliganism, a fost demonstrată, însă la caz nu a fost probată încadrarea juridică a faptei potrivit agravantei prevăzute la alin. (3) art. 287 Cod penal – săvârșirea cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, din care motiv prima instanță a conchis că urmează a fi recalificate acțiunile inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal – huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșit de mai multe persoane.

Procurorul a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe să fie recunoscuți vinoveți și condamnați în baza art 287 alin. (3) Cod penal, la 4 ani închisoare fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Potrivit art. 90 Cod penal, să fie dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilită inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe, pentru un termen de probațiune de 3 ani fiecare. Să fie dispusă încasarea solidară din contul inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe în beneficiul statului, cheltuielile de judecată în sumă de 768 lei, și admiterea integrală a acțiunii civile depusă de partea vătămată Cojocaru Eduard. În susținerea apelului, procurorul a indicat, că prima instanță eronat a conchis asupra faptului că din învinuirea înaintată inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe nu rezultă delimitarea rolurilor fiecăruia din inculpați, fiindu-le incriminată aceeași acțiune de aruncare a unui capac metalic în direcția cet. Railean Tatiana. Astfel, a menționat că potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 201902D1201 din 18 iunie 2019, s-a stabilit cu certitudine faptul că părții vătămate Railean Tatiana i-au fost cauzate vătămări corporale medii, și anume fractura osului metatars 1 planta dreaptă. 3 De asemenea, procurorul a indicat că potrivit declarațiilor părții vătămate Cojocaru Teodor, ultimul a comunicat că a auzit un strigăt de durere de la o persoană de gen feminin, iar afară aflându-se și inculpații Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2021, a fost respins ca fiind nefondat apelul declarat și menținută sentința primei instanțe fără modificări. 4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima instanță corect a stabilit fapta inculpaților și just a conchis asupra reîncadrării acțiunilor lui Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe de la prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal, în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, nefiind constatate careva temeiuri de casare a sentinței în această parte. Astfel, instanța de apel a menționat că prima instanță corect a apreciat probele și circumstanțele cauzei, examinând probatoriul administrat din punct de vedere al utilității și veridicității, complet și obiectiv, just reîncadrând fapta inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită săvârșit de mai multe persoane. Prin urmare, instanța de apel a stabilit că vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, se confirmă pe deplin prin următoarele probe pertinente, concludente, utile și veridice care coroborează între ele, și anume: declarațiile părții vătămate Cojocaru Teodor; declarațiile martorului Catan Stela; declarațiile martorului Savin Olga; conținutul procesului-verbal de consemnare a plângerii verbale din 18 februarie 2019, a cet. Cojocaru Teodor prin care solicită tragerea la răspunderea penală persoanele care l-au agresat fizic la 15 februarie 2019 (f.d.13, vol.I); conținutul procesului-verbal de consemnare a plângerii verbale din 20 februarie 2019, a cet. Railean Tatiana prin care solicită tragerea la răspunderea penală persoanele care au agresat-o fizic la 15 februarie 2019 (f.d.17, vol.I); conținutul raportului de expertiză judiciară nr. 201902D1201 din 18 iunie 2019 (f.d.89-90, vol.I); conținutul raportului de constatare medico-legală nr. 201902P0528 din 18 februarie 2019 (f.d.103, vol.I); conținutul raportului de expertiză judiciară nr. 2019D1565 din 26 iulie 2019 (f.d.101, vol.I); conținutul procesului-verbal de ridicare din 09 aprilie 2019, prin care de la cet. Cojocaru Teodor a fost ridicat un disc optic cu inscripția „RUST” și un disc optic cu .,La Ivanovici” ce conțin secvențele video din 15 februarie 2019 (f.d.39, vol.I); conținutul procesului-verbal de examinare a obiectului din 18 iunie 2019, în cadrul căruia au fost examinate secvențele video ce se conțin pe discul optic cu inscripția „RUST” și discul optic cu inscripția „La Ivanovici”, ridicate de la cet. Cojocaru Teodor. (f.d.41, vol.I); conținutul procesului-verbal de ridicare din 05 iunie 2019, prin care s-au ridicat actele procesuale din materialele cauzei penale nr. 2019480171 (f.d.57, vol.I); 4 mijloace materiale de probă – actele procesuale ridicate din materialele cauzei penale nr. 2019480171, care se păstrează la materialele cauzei penale (f.d.83, vol.I); corpuri delicte – CD-urile cu inscripția „RUST” și „La Ivanovici” ridicate de la cet. Cojocaru Teodor, care conțin secvențele video a agresării fizice a lui Cojocaru Teodor din data de 15 februarie 2019, care se păstrează la materialele cauzei penale (f.d.42, vol.I). În acest context, instanța de apel a conchis că prima instanță a analizat obiectiv cumulul de probe în conformitate cu art. 95, 101 Cod de procedură penală, prin prisma admisibilității, pertinenței, concludenței, utilității și veridicității în raport cu declarațiile date de inculpați în cadrul ședinței de judecată, și corect a stabilit situația de fapt, încadrând just acțiunile inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Instanța de apel a reținut, că obiectul juridic special al infracțiunii de huliganism îl constituie relațiile sociale cu privire la ordinea publică, apărate împotriva acțiunii de huliganism. Totodată, obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal are un caracter complex în ipoteza acțiunilor care încalcă grosolan ordinea publică. Astfel, obiectul juridic principal îl constituie relațiile sociale cu privire la ordinea publică apărată împotriva infracțiunii de huliganism, iar obiectul juridic secundar îl formează relațiile sociale cu privire la integritatea corporală, sănătatea persoanei. Obiectul material al infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal, îl reprezintă corpul persoanei sau bunurile mobile sau imobile. În speță, faptul că locul desfășurării acțiunilor din 15 februarie 2019 este un loc public, rezultă din declarațiile persoanelor audiate, or, acțiunile huliganice au fost săvârșite de către Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe pe bd. Mircea cel Bătrân, 3/3, mun. Chișinău, în apropiere de barul „Rust Club Cafe”, unde la acel moment, potrivit înregistrărilor video examinate, cât și a declarațiilor martorilor audiați în ședința de judecată, se aflau mai multe persoane. Referitor la latura obiectivă a infracțiunii de huliganism, instanța de apel a reținut că aceasta constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și acțiunile care prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. Astfel, instanța de apel a precizat că potrivit faptei prejudiciabile săvârșită de către Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe, prima instanță a reținut acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. În ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunii de huliganism, instanța de apel a indicat că aceasta se caracterizează prin intenție directă, și anume că făptuitorul înțelege că încalcă grosolan ordinea publică însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și că acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc prin obrăznicie deosebită, și el dorește săvârșirea acestor acțiuni. 5 Subiect al infracțiunii este persoana fizică responsabilă, care a atins la momentul săvârșirii infracțiunii de huliganism, vârsta de 14 ani. Astfel, instanța de apel a stabilit că inculpații Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe la momentul săvârșirii infracțiunii Grîu Ștefan și Ciobanu Daniel aveau împlinită vârsta de 24 ani, iar Colța Gheorghe vârsta de 23 ani, fapt ce atestă că inculpații întrunesc subiectul infracțiunii incriminate. Cu referire la dezacordul procurorului privind reîncadrarea acțiunilor inculpaților de către prima instanță, instanța de apel a precizat că organul de urmărire penală, în învinuirea înaintată lui Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe, nu a delimitat rolurile fiecărui inculpat, dar a incriminat la toți trei fapta de aruncare a unui capac metalic în direcția cet. Railean Tatiana, deși în cererea de apel, acuzatorul de stat susține că prin probele administrate la materialele cauzei, s-a stabilit cu certitudine cine a cauzat leziunile corporale părții vătămate Railean Tatiana. Mai mult, instanța de apel a menționat că prima instanță corect a statuat asupra faptului că declarațiile martorului Cojocaru Teodor sunt contradictorii, or, deși partea vătămată indică expres că a văzut faptul aplicării loviturii de către Colța Gheorghe cu o bucată de metal, recunoaște totuși că metalul nu l-a văzut. De asemenea, instanța de apel a indicat că partea vătămată Railean Tatiana, în ședința de judecată în cadrul primei instanțe, nu s-a prezentat pentru a concretiza de către cine a fost lovită, aceasta nefiind prezentă nici la ședința de judecată în instanța de apel. În acest context, instanța de apel a menționat că este solidară concluziei primei instanțe, potrivit căreia din materialele cauzei nu s-au stabilit circumstanțele descrise, și anume cine este autorul loviturii, or careva alte probe, care ar demonstra cu certitudine acest fapt, de către partea acuzării nu au fost prezentate, iar potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. Astfel, instanța de apel a conchis că acțiunile inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe, corect au fost încadrate de către prima instanță în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită săvârșit de mai multe persoane. Cu referire la pedeapsa stabilită inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe, reținând prevederile art. 61 alin. (1), 75 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a precizat că infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, se atribuie la categoria celor mai puțin grave, iar careva circumstanțe agravante sau atenuante, în privința inculpaților nu s-au stabilit. De asemenea, instanța de apel a constatat că din materialele cauzei, rezultă că anterior, inculpații nu au fost condamnați, sunt încadrați în câmpul muncii, la 6 ședințele de judecată s-au prezentat demonstrând un comportament adecvat, au recunoscut vina parțial, au încheiat cu partea vătămată o tranzacție de împăcare, și regretă de cele săvârșite. Așadar, ținând cont de personalitatea inculpaților care anterior nu au fost judecați, de faptul că aceștia au reparat benevol prejudiciul cauzat părții vătămate Cojocaru Teodor, de gravitatea infracțiunii săvârșite, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia primei instanțe referitor la faptul că reeducarea și corectarea inculpaților va fi posibilă prin aplicarea unei pedepse mai blânde din cele alternative prevăzute de art. 287 alin. (2) Cod penal. Or, prin stabilirea unei pedepse din cele pecuniare, adică amenda, va fi atins scopul pedepsei penale de restabilirea echității sociale, corectarea inculpaților precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpaților, precum și a altor persoane. Pedeapsa sub formă de amendă, la caz, este aptă să conducă la realizarea scopurilor sancțiunii, astfel contribuind la reeducarea inculpaților, la formarea unei atitudini pozitive a acestora față de ordinea de drept, regulile de conviețuire socială și principiile morale. Instanța de apel a conchis că prima instanță și-a argumentat soluția privind stabilirea pedepsei inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe, sub formă de amendă, fiind expuse motive clare în acest sens. În ceea ce privește solicitarea procurorului privind admiterea acțiunii civile înaintată de partea vătămată Cojocaru Teodor, instanța de apel a reținut că în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, reprezentantul părții vătămate, avocatul Cojocari Constantin, a comunicat că partea vătămată Cojocaru Teodor nu are careva pretenții în privința inculpaților, fiindu-i reparat integral prejudiciul de către aceștia, fapt confirmat prin tranzacția de împăcare încheiată între inculpații Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe și partea vătămată Cojocaru Teodor, precum și cererea părții vătămate înaintată primei instanțe, potrivit căreia se atestă că s-a împăcat cu inculpații și solicită ca în privința acestora să fie aplicată o pedeapsă mai blândă (f.d.237-239, vol.I). Referitor la încasarea cheltuielilor de judecată și soarta corpurilor delicte, instanța de apel a menționat că aceste chestiuni au fost soluționate în conformitate cu prevederile art. 162 alin. (1) pct. 2), 227, 229 Cod de procedură penală.

Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului procurorul indică că vinovăția inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, a fost demonstrată prin cumulul de probe administrat la materialele cauzei penale, la caz neîntemeiat fiind recalificate acțiunile acestora în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, or, instanța de apel verificând cauza sub aspectul calificării infracțiunii, urma să raporteze situația de fapt constatată la fiecare 7 din elemenetele constitutive ale infracțiunii incriminate, analizând fiecare probă administrată. Consideră procurorul că acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită și care au fost însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, cu aplicarea unui obiect din metal, la caz un capac metalic, întrunesc elementele componente ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, astfel că instanța de apel, la judecarea apelului urma să țină cont de prevederile Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4 din 19 iunie 2006 cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism. În acest context, susține procurorul că aplicarea loviturilor părții vătămate Cojocaru Teodor și aruncarea intenționată a unui capac metalic în direcția lui Railean Tatiana, a avut un caracter real pentru victime, astfel că aceste acțiuni complexe, au relevanță la încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților în varianta agravantă a infracțiunii de huliganism prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal. Or, instanța de apel urma să rețină comportamentul violent pe care l-au manifestat inculpații, care au acționat într-un mod intenționat, demonstrativ, violent, exprimând o disconsiderațiune față de valorile social-umane, amenințând și aplicând violența fizică asupra părților vătămate Cojocaru Teodor și Railean Tatiana, folosind în acest sens un obiect dur contondent, provocându-i victimei Railean Tatiana un sentiment de frică pentru viața și sănătatea sa, precum și demonstrând o atitudine vulgară și grosolană, fiind utlizate expresii jignitoare adresate părții vătămate Cojocaru Tudor. În opinia părții acuzării, instanța de apel a comis o eroare gravă de fapt, întrucât există o discrepanță dintre cele reținute prin soluția adoptată la reîncadrarea juridică a acțiunilor inculpaților și probele administrate. De asemenea, susține procurorul că la aprecierea declarațiilor părților vătămate Railean Tatiana și Cojocaru Tudor, instanța de apel nu a indicat care sunt criteriile sau limitele care delimitează circumstanțele veridice expuse în declarațiile acestora, de circumstanțele care în opinia instanței nu sunt veridice. Consideră că instanța de apel și-a întemeiat concluzia în baza declarațiilor inculpaților și nu a indicat în baza căror raționamente a respins totalitatea cumulului de probe administrat în susținerea învinuirii inaintate. Prin urmare, indică că declarațiile părții vătămate Railean Tatiana și Cojocaru Teodor coroborează cu alte probe administrate și prezentate la materialele cauzei, relevant fiind sub acest aspect probatoriul și conținutul raportului de expertiză judiciară nr. 201902D1201 din 18 iunie 2019. Or, din conținutul acestor concluzii rezultă că declarațiile părții vătămate Railean Taiana, sunt veridice în contextul în care prezența și localizarea leziunilor corporale depistate la victimă, coincid cu situația de fapt care a fost reținută în învinuire, din analiza căreia rezultă agravantele actului de huliganism materializate prin acțiuni adiacente cum sunt – aplicarea violenței asupra persoanei, săvârșită cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății. 8 Mai susține că instanța de apel s-a expus deficitar asupra conținutului procesului-verbal de cercetare la fața locului, prin care s-a cercetat locul săvârșirii infracțiunii, circumstanțe din care desprindem că evenimentul infracțional s-a derulat într-un loc public. Totodată, precizează partea acuzării că motivarea vagă a împrejurărilor reținute în speță, denotă că instanța de apel la adoptarea deciziei de reîncadrare a acțiunilor inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe din prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal, în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, nu a apreciat just suportul probatoriu, neîntemeiat apreciind critic declarațiile părților vătămate și ale martorilor acuzării. Astfel, conchide că întrucât instanța de apel a constatat faptul că inculpații au acționat în complicitate, având un scop comun, stabilind mecanismul de cauzare a leziunilor prin aplicarea obiectelor, aceasta urma să se expună asupra modului de acționare coordonat al inculpaților.

Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din considerentele ce succed. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. După cum rezultă din conținutul recursului declarat, recurentul critică decizia instanței de apel din punct de vedere al prezenței temeiurilor de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată că criticile aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, în cauza penală în privința lui Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe. În acest context instanța de recurs menționează, că conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia 9 hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate. În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. De asemenea, Colegiul penal lărgit menționează, că potrivit jurisprudenței naționale, practicii judiciare constante, sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Se consideră că fondul cauzei nu a fost rezolvat când în considerentele hotărârii primei instanțe nu se arată dacă există sau nu fapta imputată, dacă inculpatul este sau nu vinovat, dacă există circumstanțe care atenuează ori agravează răspunderea inculpatului, dacă trebuie ori nu admisă acțiunea civilă ș.a. Fondul cauzei se va considera nerezolvat ori de câte ori prima instanță nu a examinat și nu s-a pronunțat asupra chestiunilor de fond ale procesului, vizând problema vinovăției, a răspunderii penale sau civile ori a nevinovăției lui în comiterea infracțiunii imputate. Instanța de recurs constată, că în speță instanța de apel nu a ținut cont de prevederile legale expuse supra și practica judiciară constantă cu privire la forma și specificul întocmirii hotărârilor judecătorești. Așadar, în primul rând, instanța de recurs ține să menționeze, că potrivit rechizitoriului Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe, se învinuiesc de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății. 10 Prin sentința primei instanțe, Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe, au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganism, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșit de mai multe persoane. Cu referire la sentința primei instanțe, Colegiul penal lărgit menționează că aceasta a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. 384 alin. (3), 385 alin. (1), pct. 1)-4), 394 alin. (1), pct. 1), 2), 4), 5) Cod de procedură penală, conform cărora sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. La adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni. Partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe, în cazul când o parte a acuzației este considerată neîntemeiată - temeiurile pentru aceasta. În acest context, Colegiul penal lărgit constată că motivarea soluției cu privire la reîncadrarea faptelor inculpaților din prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal, în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, este una contradictorie. Cu referire la aceste aspecte, instanța de recurs menționează că deși prima instanță reține în faptele inculpaților că „… Grîu Ștefan, la 15 februarie 2019, aproximativ ora 06:00, împreună și de comun acord cu Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în apropiere de localul „Rust Club Cafe” situat pe bd. Mircea cel Bătrîn, 3/3, din mun. Chișinău, în rezultatul unui conflict apărut cu cet. Cojocaru Teodor, încălcând în mod grosolan ordinea publică, acționând printr-un cinism și obrăznicie deosebită…”; „…Ciobanu Daniel, la 15 februarie 2019, aproximativ ora 06:00, împreună și de comun acord cu Grîu Ștefan și Colța Gheorghe, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în apropiere de localul „Rust Club Cafe” situat pe bd. Mircea cel Bătrîn, 3/3, din mun. Chișinău, în rezultatul unui conflict apărut cu cet. Cojocaru Teodor, încălcând în mod grosolan ordinea publică, acționând printr-un cinism și obrăznicie deosebită…”; „…Colța Gheorghe, la 15 februarie 2019, aproximativ ora 06:00, împreună și de comun acord cu Grîu Ștefan și Ciobanu Daniel, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în apropiere de localul „Rust Club Cafe” situat pe bd. Mircea cel Bătrîn, 3/3, din mun. Chișinău, în rezultatul unui conflict apărut cu cet. Cojocaru Teodor, încălcând în mod grosolan ordinea publică, acționând printr-un cinism și obrăznicie deosebită…”, ulterior în descriptivul sentinței concluzionează că „Instanța de judecată nu poate reține în acțiunile inculpaților, trăsătura laturii obiective – săvârșirea faptei prejudiciabile de huliganism însoțit de un cinism deosebit,…” și totodată constată o altă faptă în privința 11 inculpaților, stabilind că „În cadrul cercetării judecătorești, instanța de judecată în urma aprecierii declarațiilor părții vătămate Cojocaru Teodor în coroborare cu declarațiile martorilor, a constatat că inculpații Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel, Colța Gheorghe, au comis infracțiunea de huliganism agravat, fiind demonstrat că ei, din intenții huliganice, fără, motiv, încălcând grosolan ordinea publică, cu obrăznicie deosebită, în prezența altor persoane, urmărind manifestarea bravurii și forței grosolane, în mod intenționat i-au aplicat lui Cojocaru Teodor multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i vătămări corporale ușoare, acțiunile inculpaților urmând a fi calificate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșit de mai multe persoane”. De asemenea, ajungând la concluzia că în speță nu s-a putut stabili dacă partea vătămată Railean Tatiana a fost lovită și cine este autorul loviturii, constatând că nu a fost dovedită legătura cauzală dintre fapta inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel, Colța Gheorghe și consecințele survenite, ulterior prima instanță în mod contradictoriu a indicat că în urma acțiunilor infracționale ale inculpaților, conform raportului de expertiză judiciară nr. 201902D11201 din 18 iunie 2019, la Railean Tatiana s-a constatat fractura osului metatars I planta drept, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie, prin ce se stabilește legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. La rândul său, instanța de apel fiind învestită cu judecarea apelului acuzării, a menținut soluția primei instanțe, fără modificări și a repetat aceleași erori comise de către prima instanță la motivarea deciziei. În acest context, instanța de recurs menționează că la fel și instanța de apel, deși conchide că acțiunile inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe, corect au fost reîncadrate de către prima instanță în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșit de mai multe persoane, totuși reține în faptele inculpaților că aceștia au acționat printr-un cinism și obrăznicie deosebită. Mai mult, Colegiul penal lărgit atestă și faptul că instanța de apel, a reținut în faptele inculpaților Grîu Ștefan, Ciobanu Daniel și Colța Gheorghe, ca fiind dovedite acțiunile acestora prin care „…au încălcat în mod grosolan ordinea publică, acționând printr-un cinism și obrăznicie deosebită…”, însă sub acest aspect, instanța de recurs consideră necesar să facă referire la Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 12 august 2021, prin care au fost declarate neconstituționale cuvântul „grosolan” și textul „cinism sau” din art. 287 alin. (1) Cod penal. 12 La acest segment, Colegiul penal lărgit observă că instanța de apel, la judecarea apelului declarat, nu a ținut cont de legea penală în vigoare, la momentul pronunțării deciziei, și pe cale de consecință, a constatat o faptă prejudiciabilă a căror semne din norma incriminată, au fost declarate neconstituționale. Pe lângă faptul că instanța de apel a admis erori în privința constatării faptelor inculpaților, Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia că motivarea soluției cu privire la menținerea sentinței primei instanțe prin care au fost reîncadrate acțiunile inculpaților din prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal, în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, este una contradictorie, vagă și deficitară, iar sub acest aspect se reține prezența temeiului de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. În acest context, se reține că deși instanța de apel a enunțat că este solidară cu concluzia primei instanțe potrivit căreia din materialele cauzei, nu au putut fi stabilite circumstanțele descrise, și anume că cine este autorul loviturii, astfel precizând că alte probe care ar demonstra cu certitudine cine este făptuitorul, de către partea acuzării nu au fost prezentate, Colegiul penal lărgit consideră că concluzia respectivă a instanței de apel este pripită și nu rezultă din analiza minuțioasă a probelor cercetate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, precum și analiza acestor probe în coroborare cu întregul cumul de probe administrate la dosar. Așadar, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel a omis să dea apreciere legală probelor care sunt în legătură directă cu episodul de huliganism în privința părții vătămate Railean Tatiana, și anume declarațiilor părții vătămate Cojocaru Teodor, care a comunicat că „…s-a apropiat de persoana de gen feminin care a fost lovită și a întrebat-o care este motivul că strigă de durere, la care ea i-a zis că a fost lovită cu o bucată de metal peste unul din picioare. A fost lovită de către Colța Gheorghe,…A aflat de la lucrătorii clubului, că a dispărut un reșou din fața clubului, s-a apropiat de partea vătămată de gen feminin și i-a comunicat că a fost lovită cu o bucată de metal…”, precum și declarațiilor martorului Catan Stela, care a declarat că „..Tatiana era cu piciorul lovit,…A văzut când a fost lovită, dar de către cine a fost lovită nu poate spune, pentru că pe băieți nu-i cunoștea și era într-o situație de ceartă. Railean Tatiana a fost lovită cu un obiect de fier de la canalizare…..În urma loviturii, i-a fost fracturat piciorul.” Or, din conținutul deciziei instanței de apel nu rezultă că declarațiile părții vătămate Cojocaru Teodor și ale martorului Catan Stela, au fost apreciate în coroborare cu probele administrate de către organul de urmărire penală. De altfel, instanța de apel printr-o singură frază s-a mulțumit să constate că „prima instanță corect a statuat asupra faptului că declarațiile părții vătămate Cojocaru Teodor sunt contradictorii, deoarece deși indică că a văzut faptul aplicării loviturii de către Colța Gheorghe cu o bucată de metal, recunoaște totuși că metalul nu l-a văzut”. 13 Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirilor înaintate, să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora. Colegiul penal, reținând prevederile art. art. 100 alin. (4), 101 alin. (1) - (4) Cod de procedură penală, remarcă că, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera probele, dar și de a expune esența acestor și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. Așadar, în acest context, instanța de recurs notează, că motivarea soluției instanței de apel este una insuficientă, deoarece potrivit prevederilor legislației procesuale și practicii judiciare, hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. Colegiul penal lărgit amintește, că potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, în primul rând, rolul instanțelor judecătorești naționale este să decidă asupra admisibilității probelor, precum și asupra relevanței și ponderii acestora pentru pronunțarea deciziei judecătorești. Rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al administrării justiției. Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, în prezenta speță și-au găsit confirmare argumentele invocate în recurs, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea remiterii cauzei la rejudecare în aceeași instanță de 14 apel, în alt complet de judecată, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să verifice și să aprecieze minuțios probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să dea apreciere cuvenită fiecărei probe examinate și toate în ansamblu, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirilor înaintate inculpaților și să argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2021, în cauza penală în privința lui Grîu Ștefan xxxxx, Ciobanu Daniel xxxxx și Colța Gheorghe xxxxx și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 03 iunie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion Boico Victor 15