1ra-1195/22 — Art.264/ al. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 16 decembrie 2021, Grișco Ion xxxxx a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal. S-a încetat procesul penal în cauza penală de învinuire a lui Grișco Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal. S-a încasat de la Grișco Ion în beneficiul Statului, cheltuielile de judecată în mărime de 21,77 lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat în fapt că: Grișco Ion la 14 octombrie 2018, aproximativ la ora 23:45, fără a deține permis de conducere al mijlocului de transport de categoria „B”, acționând în mod intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și cunoscând cu certitudine că acționează cu încălcarea prevederilor art.14 lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, fiind potrivit art.13412 din Codul penal și Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat cu concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,63 mg/l, a urcat la volanul automobilului de model „xxxx” cu nr./î xxxx și, deplasându-se pe str. Vadul lui Vodă din mun. Chișinău, a fost 1 stopat și reținut în flagrant de către inspectorii de patrulare rutieră Ceban Igor și Vareaghin Mihail. Acțiunile lui Grișco Ion au fost încadrate juridic în baza art. 2641 alin .(4) Cod penal Cod penal, conform indicilor calificativi – „conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, adică conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, săvârșită de către o persoană care nu deține permis de conducere.”

Nefiind de acord cu sentința avocatul Cecan Igor în numele inculpatului Grișco Ion, a solicitat casarea sentinței rejudecarea cauzei, cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Grișco Ion să fie achitat, pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat. 3.1. În argumentarea apelului, avocatul a invocat că, lui Grișco Ion nu i-a fost stabilită starea de ebrietate și natura ei, în modul prevăzut de legislația în vigoare, fiindu- i stabilită doar concentrația de alcool în aerul expirat. Partea apărării a invocat că, potrivit pct. 6 lit. a) a Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei aprobat prin HG RM nr. 296 din 16.04.2009, examinării medicale se supun următoarele categorii de persoane: a) persoanele la care în urma testării alcoolscopice s-a constatat o concentrație de alcool în aerul expirat, corespunzătoare stării de ebrietate cu grad avansat de alcoolemie. Potrivit pct. 11 lit. g) a Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei aprobat prin HG RM nr. 296 din 16.04.2009, persoana abilitată cu dreptul de efectuare a testării alcoolscopice este obligată: g) să conducă subiectul, în cazul în care concentrația de alcool în aerul expirat corespunde stării de ebrietate cu grad avansat de alcoolemie, la o instituție medicală abilitată pentru efectuarea examinării medicale și acordarea asistentei narcologice necesare. Astfel, reieșind din prevederile legale menționate, agentului INP era obligat de a conduce conducătorul la o instituție medicală abilitată pentru efectuarea examinării medicale și acordarea asistenței narcologice necesare, ceea ce în speță nu a fost făcut și respectiv au fost ignorate normele legale în vigoare. De asemenea, apărătorul a invocat că, este eronată concluzia instanței de fond precum că, Grișco Ion a fost de acord cu rezultatul testării alcoolscopice și a refuzat să fie supus examenului medical privind colectarea probelor de sânge și/sau biologice, or martorul Vareaghin Mihail a declarat că Grișco Ion nu a semnat nici un act în seara de 14 spre 15 octombrie 2018, actele le-a completat el, inclusiv și acea declarație de la f. d. 16, iar martorul Ceban Igor susținut că Grisco Ion nu a fost dus la narcolog pentru că nu a solicitat. Respectiv, Grișco Ion urma a fi învinuit de refuzul de a fi supus examenului medical conform art. 2641 alin. (3) Cod penal, doar în condiția când refuzul acesta era documentat în mod legal și cert. La caz, însă nu se atestă nici o probă certă și concretă că, Grișco Ion ar fi refuzat de a fi supus controlului medical pentru stabilirea stării de ebrietate și natura ei, control care era obligatoriu, iar Grișco Ion susține că nici nu i-a fost propus un asemenea control. La fel, partea apărării a invocat că acuzatorul nu a probat calitatea de conducător auto a lui Grișco Ion în seara de 14 spre 15 octombrie 2018. Or, martorii Vareaghin Mihail și Ceban Igor au susțin că în timpul ce a fost stopat automobilul de model Opel Omega cu 2 n/î WJA 611, Grișco Ion s-ar fi schimbat de la volanul automobilului pe bancheta din spate, iar Timciuc Dumitru de pe bancheta din față dreapta la volanul automobilului, însă toți martorii declară că din momentul stopării automobilului până la apropierea agenților de patrulare de acesta au trecut câteva clipe, adică un timp foarte scurt, iar când s-au apropiat de automobil la volan se afla Timciuc Dumitru. De asemenea, organul de urmărire penală a avut posibilitatea de a solicita și ridica înregistrările video de la stația PECO de pe strada Vadul lui Vodă care se păstrează cel puțin 30 de zile precum și de la Centrul de Monitorizare Video de la camerele video de la intrarea în Chișinău de la intersecția străzilor Vadul lui Vodă și Nicolae Milescu Spătaru care se păstrează și jumătate de an și chiar mai mult și să dovedească prin probe directe că la volan se afla anume Grișco Ion și nu o altă persoană. Aceste lacune a organului de urmărire penală urmau a fi interpretate în favoarea inculpatului Grișco Ion. Prima instanță a indicat că martorii Vareaghin Mihail și Ceban Igor au văzut momentul când Grișco Ion din locul conducătorului auto a trecut pe bancheta din spate, iar Timciuc Dumitru de pe bancheta din față dreapta a trecut pe bancheta din fată stânga în locul conducătorului auto, însă nu este clar de ce nu au stopat acest proces și nu l-au documentat, telefoane cu înregistrare video având absolut toți în ziua de astăzi. La fel, partea apărării a invocat că, prima instanță nu s-a expus asupra obiecțiilor invocate de partea apărării referitor la inadmisibilitate anumitor probe și anume: - f. d. 9, Raportul agentului constatator Vareaghin Mihail din 15.10.2018 întocmit la ora 01:20. În Raport este indicat, Ceban Igor, colegul lui Vareaghin Mihail este indicat ca martor. Este indicat că la 14.10.2018, ora 23:45 a fost stopat Grișco Ion suspect în stare de ebrietate. Nu este indicat la ce a fost supus (nu e subliniat) dar este indicat că fără prelevarea probelor biologice. La mijloace tehnice speciale utilizate nu este indicat nimic. Este indicat că se anexează: p-v de înlăturare; p-v de constatare, p-v de consemnare; cec nr. 258; declarație, recipisă, - f. d. 10, cecul Alcootest pe care este indicat că, a refuzat sub rubrica semnătură dar este o semnătură efectuată nu se cunoaște de către cine. Este indicat că a fost efectuat cu Alcotest 7510, la ora 00:55:33. Stabilită concentrația de 0,63 mg/1; - f. d. 11, proces-verbal de examinare a documentelor din 25.11.2018. A fost examinat extrasul nr. 0348 din 15.10.2018 de la alcotestul de model Drager alcootest 7510. La cercetare au fost încurcate toate datele din extras, nefiind clar ce a fost cercetat. Este indicat că, mai jos este semnătura persoanei testate, în condiția când Grișco Ion a declarat că nu a semnat nici un act, fapt confirmat și de martorul Vareaghin Mihail; - f. d. 13, Proces verbal de înlăturare de la conducerea automobilului din 15.10.2018 ora 23:45 întocmit de Vareaghin Mihail, unde Ceban Igor este indicat ca martor. În proces este indicat că Grișco Ion a refuzat să semneze, și a făcută o semnătură. Este indicat că a fost înlăturat de la conducerea automobilului la 23:45 și a fost utilizat mijlocul tehnic științific Drager; - f. d. 14, Proces verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică din 15.10.2018 ora 01:10-01:14 întocmit de Vareaghin Mihail, unde Ceban Igor este indicată ca persoană care asistă la acțiunea efectuată, mai apoi Ceban Igor este indicat ca specialist. Jos este scris că refuză să semneze și o semnătură. Din nou este scris că a refuzat a semna, iar Ceban Igor semnează ca persoană prezentă. 3 - f. d. 18, Certificat de instruire a lui Ceban Igor. Actele întocmite în seara de 14 spre 15 octombrie 2018, au fost întocmite de către agentul de patrulare Vareaghin Mihail, iar agentul de patrulare Ceban Igor a fost indicat peste tot ca martor. Vareaghin Mihail fiind audiat, a recunoscut că el personal a întocmit toate actele de constatare, iar Ceban Igor a declarat că nu ține minte cine la documentat și cine a efectuat testarea lui Grișco Ion în acea seară. Ceban Igor având peste tot calitatea de martor, este evident că testarea a efectuat-o tot Vareaghin Mihail, ceea ce a declarat și Grișco Ion.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2022, s-a respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a statuat că, la pronunțarea sentinței prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Grișco Ion a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal, după indicii calificativi - „conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat de către o persoană care nu deține permis de conducere.” Instanța de apel a indicat că inculpatul Grișco Ion, deși nu a recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, vinovăția acestuia se dovedește prin cumulul de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, și anume prin declarațiile martorilor Vareaghin Mihail, Cebanu Igor, Temciuc Dumitru, Ipati Vadim; precum și prin sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale, cum ar fi: raportul agentului constatator nr.01254171 (f.d.9); proces-verbal de examinare a documentelor din 25.11.2018, (f.d.10-11); proces-verbal de înlăturare de la conducerea vehiculului din 15.10.2018 (f.d.13); proces-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, narcotică din 15.10.2018, potrivit cărui, s-a constatat că Grișco Ion conducea mijlocul de transport în stare de ebrietate, rezultatul testării alcoolscopice fiind de 0,63 mg/l, (f.d.14); declarație în cadrul procesului contravențional din 15.10.2018, potrivit cărei, Grișco Ion, a luat cunoștință cu rezultatele testului alcoolscopic cu concentrația de alcool în aerul expirat de 0,63 mg/l, efectuat asupra sa la data de 15.10.2018, ora 00:55 cu care este de acord. De asemenea declară că refuză de a fi supus examenului medical privind colectarea probelor de sânge și/sau biologice. Drepturile și obligațiile prevăzute de legislația în vigoare i-au fost explicate, CD-R cu denumirea „Omega” de capacitate de 700mb, pe care este înregistrat un fișier video unde se vede că mai multe persoane de timp de noapte discută și anume cum cet. Grișco Ion comunică ofițerilor de poliție că nu a condus el automobilul ci prietenul său. Astfel, instanța de apel a constatat că, prin declarațiile martorilor Temciuc Dumitru și Ipati Vadim, s-a confirmat faptul că inculpatul s-a aflat la data respectivă în stare de ebrietate. Depozițiile acestor martori în partea în care au invocat că Grișco Ion, nu a condus automobilul, instanța de apel le-a apreciat critic, fiind combătute prin declarațiile martorilor Vareaghin Mihail și Cebanu Igor care au indicat că, deplasându-se pe str. Vadul lui Vodă, mergeau paralel cu un automobil de model „Opel”, observându-l pe Grișco Ion la volan. Semnalizându-i să oprească, Grișco Ion nu s-a conformat imediat cerințelor și a continuat deplasarea, oprindu-se peste 15-20 metri după sensul giratoriu din str. Ismail. Referitor la alegațiile apărării cu privire la faptul că, la volanul automobilului de model „Opel”, în timpul stopării, se afla Temciuc Dumitru, instanța de apel a menționat că acestea nu au fost confirmate prin careva probe obiective. 4 În acest sens, instanța de apel a reținut că fiind relevante și declarațiile martorului Vareaghin Mihail, care a indicat că, imediat după stoparea autovehiculului de model „Opel”, acesta apropiindu-se de automobilul staționat, a observat cum inculpatul Grișco Ion de pe bancheta șoferului a trecut în spate, și de alături, pasagerul care era pe bancheta din față a trecut în locul șoferului, prin urmare, martorii Temciuc Dumitru și Ipati Vadim, fiind în relații de prietenie cu inculpatul, au încercat să contribuie la crearea versiunii artificiale a evenimentelor din noaptea dinspre 14 spre 15 octombrie 2018, cu scopul de dezvinovățire a inculpatului. Instanța de apel a precizat, că deși s-a invocat că inculpatul nu a condus mijlocul de transport în stare de ebrietate, Grișco Ion nu și-a realizat dreptul de a face obiecții la actele procesuale întocmite în prezența sa, astfel, refuzul de a semna actele procedurale a fost consemnat de către persoana care a efectuat acțiunea procesuală. Conform art. 261 alin.(1) Cod de procedură penală, dacă persoana care a participat la efectuarea acțiunii de urmărire penală refuză să semneze procesul-verbal, despre aceasta se face mențiune în procesul-verbal, care va fi semnat pentru conformitate de către persoana care a efectuat acțiunea. De asemenea, instanța de apel a menționat că, nu poate reține alegațiile apelantului în partea în care a invocat nulitatea probelor, or apelantul nu a invocat care norme de procedură ar fi fost încălcate și care circumstanțe impun aplicarea art. 251 din Codul de procedură penală. Instanța de apel a constatat valabilitatea și veridicitatea tichetului „Drager (f.d.10); procesului-verbal de înlăturare de la conducerea automobilului din 15.10.2018, ora 23:45 (f.d.13); procesului-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică din 15.10.2018 (f.d.14); declarațiile în cadrul procesului contravențional, prin care se confirmă faptul aducerii la cunoștință a rezultatului testării alcoolscopice și faptul refuzului de a fi supus examenului medical privind colectarea probelor de sânge și/sau biologice (f.d.16). În continuare instanța a expus reperele teoretic-practice cu privire la componența de infracțiune prevăzută de art.2641 alin.(4) Cod penal, menționând faptul că din circumstanțele constatate, prima instanță corect a concluzionat că, prin acțiunile sale, Grișco Ion a atentat asupra obiectul juridic generic și special al infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(4) Cod penal, care îl constituie relațiile sociale cu privire la securitatea traficului rutier, sub aspectul prohibiției impuse conducătorilor mijloacelor de transport să conducă în stare de ebrietate. Potrivit lit. a) pct.14 al Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009, conducătorului de vehicul îi este interzis, printre altele, să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției. Art.18 din Legea privind siguranța traficului rutier, stabilește că, pentru a conduce autovehiculul pe drumurile publice, conducătorul lui trebuie să fie apt din punct de vedere psihofiziologic. Conform pct.10 subpct.2) lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, persoana care conduce un autovehicul trebuie să posede a) permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul condus. 5 În speță latura obiectivă a infracțiunii specificate la alin.(4) art.2641 din Codul penal a fost realizată prin acțiunea lui Grișco Ion de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, fără ca să dețină permisul de conducere (f.d.26). Instanța de apel a remarcat că, potrivit tichetului „Drager” (f.d.10), concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de Grișco Ion în momentul testării alcoolscopice era de 0,63 mg/l. Astfel, probele anexate și prezentate indică că Grișco Ion se afla în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la art.2641 Cod penal, se caracterizează prin intenție directă. Aceasta înseamnă că făptuitorul își dă seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sale și conștientizând faptul că, conduce mijlocul de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Grișco Ion este persoana fizică responsabilă care la momentul săvârșirii infracțiunii a împlinit vârsta de 16 ani, în plus, având calitatea specială de persoană care conduce mijlocul de transport, corespunzător acesta întrunește criteriile de subiect al infracțiunii prevăzute de art.2641 Cod penal. În această ordine de idei, instanța de apel a conchis că probele anexate la dosar sunt pertinente, concludente, utile, care coroborează între ele și indică indubitabil că Grișco Ion a comis infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal, conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat de către o persoană care nu deține permis de conducere. Aferent circumstanțelor constatate supra, instanța de apel a menționat că cerința apelantului privind achitarea inculpatului nu poate fi reținută, or instanței nu i-au fost prezentate careva probe ce ar indica că fapta nu a fost comisă de inculpat. Instanța de apel a reiterat că potrivit art.332 alin.(1) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art.275 pct.5)-9), 285 alin.(1) pct.1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art.53- 60 Cod penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. Articolul 60 Cod penal, reglementează instituția liberării de răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Astfel, expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală constituie temei de încetare a procesului penal, în sensul art.332 din Codul de procedură penală. În conformitate cu art.60 alin.(1) lit. a) și (2) din Codul penal, persoana se eliberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii a unei infracțiuni ușoare au expirat 2 ani. Prescripția curge din ziua săvârșirii infracțiunii și până la data rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată. Sancțiunea prevăzută de art.2641 alin.(4) Cod penal, reprezintă pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 1050 la 1150 u.c. sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 1 an. Prin prisma prevederilor art.16 alin.(2) Cod penal, infracțiunea comisă de Grișco Ion face parte din categoria infracțiunilor ușoare. În speță, inculpatul Grișco Ion a comis fapta prevăzută de art.2641 alin.(4) Cod penal la 14 octombrie 2018, prin urmare termenul pentru tragere la răspundere penală a expirat la data de 29 aprilie 2021.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Cecan Igor în numele inculpatului, prin care invocând ca temei pentru recurs prevederile art. 427 6 alin.(1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. 5.1. În motivarea recursului declarat, autorul acestuia a invocat argumente similare celor indicate anterior în apel, descrise în pct. 3.1 al prezentei decizii. Astfel, avocatul invocă că, la caz inculpatului Grișco Ion nu i-a fost stabilită starea de ebrietate și natura ei în modul prevăzut de legislația în vigoare, dar i-a fost stabilită concentrația de alcool în aerul expirat. Instanțele nu au combătut nici într-un mod faptul că, testarea alcooscopică nu reprezintă metodă de stabilire a stării de ebrietate. Noțiunea de testare alcoolscopică a fost modificată prin LP 164 din 20.07.2017, M0277-288/04.08.17 art.485. Ultima modificare a fost cea în vigoare din 04.08.2017, introdusă în noțiunea de testare alcoolscopică în Legea nr. 713 din 06.12.2001 privind controlul și prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri și de alte substanțe psihotrope potrivit căreia testarea alcoolscopică cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate și verificate metrologic nu constituie stabilire a stării de ebrietate și natura ei, ci doar este orientată spre stabilirea concentrației de alcool în aerul expirat de persoana testată. De asemenea, recurentul invocă că instanța de apel, nu s-a expus referitor la lipsa certificatului de competență profesională a agentului de patrulare Vareaghin Mihail și respectiv nulitatea testării alcooscopice efectuate de o persoană fără competență. Relevă că, potrivit prevederilor art. 1 a Legii nr. 713 din 06.12.2001, privind controlul și prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri și de alte substanțe psihotrope, testarea alcoolscopică semnifică acțiuni ale lucrătorului de politie ale unei alte persoane abilitate, instruită în mod corespunzător de către instituția medicală competentă. Indică că, agentul de patrulare Ceban Igor fiind audiat în calitate de martor la 26.05.2021, a declarat că „Nu țin minte cine l-a documentat pe Grișco Ion și cine a efectuat testarea. Astfel, reieșind din actele procedurale întocmite și anume procesul verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică din 15.10.2018 ora 01:10-01:14 (f.d.14), rezultă că acesta a fost întocmit de Vareaghin Mihail, iar Ceban Igor este indicată ca persoană care asistă la acțiunea efectuată, mai apoi Ceban Igor este indicat ca specialist. Totuși, actul este semnat de Ceban Igor ca persoane prezente. Însă la materialele cauzei penale nu a fost anexat un certificat eliberat de o instituție medicală competentă care ar atesta instruirea lui Vareaghin Mihail în testarea alcooscopică ca act obligatorii ce trebuie să-l dețină persoana care efectuează testarea pentru ca aceasta să fie valabilă. La fel, instanța de apel nu s-a expus asupra obligației agenților de patrulare de a conduce persoana testată la controlul medical obligatoriu în cazul în care a fost testată concentrația de alcool în aerul expirat echivalent cu starea de ebrietate cu grad avansat. Avocatul menționează că, la caz nu a fost administrată nici o probă certă, care să confirme că Grișco Ion ar fi refuzat de a fi supus controlului medical pentru stabilirea stării de ebrietate și natura ei. Mai mult ca atât, martorul Ceban Igor, unul din cei doi agenți de patrulare declară că Grișco Ion nu a fost supus controlului din cauză că nu a solicitat, confirmând faptul că acestuia nu i s-a cerut sau propus să treacă controlul medical. 7 Astfel, precizează că, în cazul dat nu este stabilită starea de ebrietate a lui Grișco Ion, or stare de ebrietate potrivit legislației în vigoare poate fi stabilită doar în rezultatul examenului medical, examen la care nu a fost supus Grișco Ion, pe care nu l-a refuzat datorită faptului că nici nu i s-a propus un asemenea examen. Susține că, instanța de apel total eronat a apreciat și probat calitatea de conducător auto a lui Grișco Ion în seara de 14 spre 15 octombrie 2018. Or, doi martori și anume Vareaghin Mihail și Ceban Igor susțin că la volan se afla Grișco Ion și alți doi martori și anume Timciuc Dumitru și Ipati Vadim confirmă declarațiile lui Grișco Ion și că anume Timciuc Dumitru se afla la volanul automobilului de model Opel Omega cu n/î WJA. Prin urmare, recurentul consideră că inculpatului nu i-a fost asigurat garanțiile unui proces echitabil reglementat de art. 6 din Convenția Europeană, nu a fost judecat în mod echitabil, de un tribunal independent și imparțial și nu i-au fost respectate drepturile inculpatului garantate atât de Constituție, Convenția Europeană cât și de Codul de procedură penală. Or, instanța de apel avea obligația de ași motiva hotărârea prin relevarea considerentelor și temeiurilor asupra concluziilor formate, fiind necesar ca în mod precis și explicit, prin argumente relevante și suficiente, să fie rezolvate problemele de drept apărute la judecarea cauzei, prin întocmirea corectă a hotărârii adoptate. 5.3. Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Crijanovschi Sergiu, prin care a pledat pentru dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente. În speță, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art.422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Conform art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Potrivit prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Din conținutul recursului declarat se atestă, că partea apărării invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; precum și când 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. În esență, însă argumentele părții apărării se concentrează asupra faptului că instanța de apel a dat o apreciere eronată materialului probator prezentat la dosar prin ce a concluzionat greșit asupra vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.(4) Cod penal. Cu referire la alegațiile recurentului privind prezența în speță a temeiurilor de casare prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 8) și 12) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit notează că în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este specificat, în raport cu împrejurările precise, relevate în descriptivul hotărârilor atacate, 8 care ar fi esența și erorile concrete de drept, fiind omisă în totalitate argumentarea ilegalității hotărârilor atacate în acest sens. Colegiul penal ține să evidențieze că, invocarea formală a unor temeiuri de casare, care nu sunt urmate de o motivare corespunzătoare, nu va face obiect de examinare în procedura de recurs, având în acest sens în vedere că, potrivit art.24 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele Legii. Adică completarea cererii de recurs cu argumente de drept, care cu desăvârșire lipsesc și care ar suplini-o din oficiu, este contrară principiului contradictorialității ce guvernează întregul proces penal. Respectiv instanța de recurs nu se va expune cu privire la pretinsele erori de drept prevăzute de pct. 8) și 12) din alin.(1) al art.427 Cod de procedură penală, întrucât semnalându-le, autorul recursului a eșuat să descrie esența acestora și relevanța lor pentru cauza dată. În privința temeiului de recurs invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanță de apel, la judecarea apelului și adoptarea deciziei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a expus detaliat și argumentat asupra motivelor relevante invocate în apelul recurentului, fiind reflectate clar motivele pe care se întemeiază soluția instanței de apel în privința menținerii sentinței primei instanțe, soluție întemeiată pe acțiunile procesuale și cumulul de probe, cercetate, verificate și apreciate just prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicități lor, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, fără a fi admisă vre-o eroare de fapt sau de drept ce ar afecta legalitatea deciziei instanței de apel, fapt ce determină lipsa unor temeiuri justificative de a interveni în decizia instanței de apel sub aspectele contestate. Cât ține de argumentele recurentului referitor la faptul că inculpatul urmează a fi achitat, Colegiul penal lărgit, punctează că reprezintă o interpretare subiectivă a recurentului ce nu poate fi acceptată, or atât în sentința primei instanțe, cât și în decizia instanței de apel au fost combătute aceste argumente, motivări ce sunt în coroborare cu circumstanțele constatate în prezenta cauza penală în baza cumulului de probe cercetate de prima instanță și instanța de apel, ce se acceptă de instanța de recurs, și corespunde practicii CtEDO. La fel, instanța de recurs, apreciază critic argumentul recurentului precum că concluziile instanței de apel nu sunt bazate pe probe, or atât prima instanță, cât și instanța de apel au apreciat probele prin prisma cerințelor stipulate în art. 101 Cod de procedură penală, expunându-se în decizie cu privire la motivele respingerii argumentelor părții apărării și acceptării probelor prezentate de partea acuzării, respectând rigorile dictate de principiul contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură penală. Astfel, Colegiul penal lărgit constată că în speța dedusă judecății, probele administrate și cercetate în cadrul ședinței de judecată indică direct și incontestabil faptul că Grișco Ion la 14 octombrie 2018, aproximativ la ora 23:45, fără a deține permis de conducere al mijlocului de transport de categoria „B”, acționând în mod intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și cunoscând cu certitudine că acționează cu încălcarea prevederilor art.14 lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, fiind, în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat cu concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,63 mg/l, a urcat la volanul 9 automobilului de model „xxxxx” cu nr./î xxxx și s-a deplasat pe str. Vadul lui Vodă din mun. Chișinău, fiind stopat și reținut în flagrant de către inspectorii de patrulare rutieră Ceban Igor și Vareaghin Mihail. Colegiul penal lărgit evidențiază că, instanța de apel corect a constatat că argumentele privind nevinovăția inculpatului, nu au acoperire probatorie, la caz fiind demonstrat contrariul prin însăși declarațiile inculpatului Grișco Ion, care fiind audiat în instanța de apel, a declarat că „nu recunoaște vina (…) recunoaște testul Drager, dar nu i s-a propus să meargă la medic (f. d. 62 vol. II), prin declarațiile martorilor Vareaghin Mihail și Cebanu Igor care au indicat că anume inculpatul la 14 octombrie 2018, a condus automobilul de model „Opel Omega” cu nr./î WJA 611, în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat (f. d. 221-222, 232-233 vol. I.), precum și prin declarațiile martorilor Temciuc Dumitru și Ipati Vadim, care au confirmat că la data respectivă Grișco Ion se afla în stare de ebrietate (f. d. 238-239, 241-242 vol. I). Mai mult ca atât, declarațiile martorilor coroborează în totalitate cu probele scrise reținute în prezenta decizie la pct. 4.1. și anume cu: raportul agentului constatator nr.01254171 (f.d.9); proces-verbal de examinare a documentelor din 25.11.2018 (f.d.10- 11); proces-verbal de înlăturare de la conducerea vehiculului din 15.10.2018 (f.d.13); proces-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, narcotică din 15.10.2018, potrivit căruia s-a constatat că Grișco Ion conducea mijlocul de transport în stare de ebrietate, rezultatul testării alcoolscopice fiind de 0,63 mg/l, (f.d.14); Declarația în cadrul procesului contravențional din 15.10.2018 (f.d.16); CD-R cu denumirea „Omega” de capacitate de 700 mb, pe care este înregistrat un fișier video unde se vede că mai multe persoane de timp de noapte discută și anume cum cet. Grișco Ion comunică ofițerilor de poliție că nu a condus el automobilul ci prietenul său. Colegiul penal apreciază ca fiind nefondate argumentele recurentului precum că, instanțele de fond nu au ținut cont de Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului 296, or, în speță starea de ebrietate cu grad avansat a fost constatată în urma testării inculpatului cu alcooltestul „Drager”, fiind stabilit cu certitudine că, Grișco Ion avea în aerul expirat concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,63 mg /l, care conform prevederilor art.13412 din Codul penal, constituie stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat (f.d.10 vol. I). În acest sens, Colegiul penal reiterează că potrivit art.13412 din Codul penal - prin stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat se înțelege starea persoanei care are concentrația de alcool în sânge de la 0,5 g/l și mai mult sau concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,3 mg/l și mai mult. Cu referire la alegațiile apărării precum că, instanțele de fond nu au ținut cont de faptul că agenții de patrulare erau obligați să-l conducă pe Grișco Ion la controlul medical obligatoriu în cazul în care a fost atestată concentrația de alcool în aerul expirat cu stare de ebrietate cu grad avansat, Colegiul penal reiterează că, potrivit prevederilor pct.13 al Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului 296 „ Persoana testată alcoolscopic, care nu este de acord cu procedura testării, funcționarea aparatului de testare, rezultatul testării, este în drept să-l conteste, prin examinarea medicală cu recoltarea obligatorie a probelor biologice. În acest caz persoana testată este însoțită de angajatul Inspectoratului Național de Securitate Publică al Inspectoratului General al 10 Poliției la cea mai apropiată instituție medicală abilitată, dar nu mai târziu de 2 ore după testarea alcoolscopică” , iar pct.14 stipulează că „Refuzul subiectului de a fi condus la o instituție medicală abilitată pentru examinarea medicală cu recoltarea probelor biologice este considerat ca refuz de la dreptul de a contesta rezultatul testării alcoolscopice și servește drept temei pentru menținerea acestuia în vigoare”. Reieșind din Declarația în cadrul procesului contravențional din 15.10.2018 (f.d.16), se constată că, inculpatul Grișco Ion a luat cunoștință cu rezultatele testului alcoolscopic, cu concentrația de alcool în aerul expirat de 0,63 mg/l, efectuat asupra sa la data de 15.10.2018, declarând că, refuză de a fi supus examenului medical privind colectarea probelor de sânge și/sau biologice, totodată fiindu-i explicate drepturile și obligațiile prevăzute de legislația în vigoare. De asemenea, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind lipsite de suport juridic și argumentele recurentului privind lipsa certificatului de competență profesională a agentului de patrulare Vareaghin Mihail și nulitatea testării alcooscopice efectuate de o persoană fără competență, or reieșind din procesul-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, narcotică din 15.10.2018 ( f. d. 14 vol. I), se constată că în calitate de agent constatator este indicat agentul constatator Vareaghin Mihail, iar în calitate de specialist pentru constatarea stării de ebrietate este indicat ofițerul de patrulare Ceban Alexandru, fapt confirmat prin certificatul de instruire privind modul de testare alcoolscopică pentru stabilirea stării de ebrietate (f. d. 18 vol. I). Prin urmare, argumentele recurentului precum că, nu există nici o probă directă care ar confirma infracțiunea imputată inculpatului, Colegiul penal lărgit le respinge ca fiind neîntemeiate, instanțele de fond argument detailat motivele pentru care au fost respinse versiunile apărării, probele administrate confirmând cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin .(4) Cod penal Cod penal. Cele consemnate supra, evidențiază că instanța de apel a acordat o atenție sporită materialelor cauzei, înlăturând justificat și prin argumente temeinice versiunea părții apărării despre nevinovăția inculpatului. Din aceste considerente, Colegiul penal analizând materialele cauzei, consideră că nu identifică temeiuri justificative de a interveni în hotărârile judecătorești a instanțelor ierarhic inferioare, ce sunt legale și întemeiate, or asupra acelorași motive invocate în recurs, s-a expus suficient de argumentat și detaliat instanța de apel în decizia adoptată. Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezenta erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat urmează a fi respins, ca inadmisibil. 11

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1), pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit DECIDE : Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Cecan Igor în numele inculpatului Grișco Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2022, în cauza penală în privința lui Grișco Ion xxxxx, cu menținerea hotărârii atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 13 iunie 2023. Președinte Guzun Ion Judecători Eremciuc Ghenadie Talpă Boris Donos Aliona Malanciuc Ion 12