1ra-1195/22 — art.264/ al. 4 CP

1ra-1195/22 — art.264/ al. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1195/2022

1-19152130-01-1ra-05082022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 mai 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Guzun Ion

Judecători – Eremciuc Ghenadie, Talpă Boris, Donos Aliona, Malanciuc Ion,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul Cecan Igor

în numele inculpatului Grișco Ion, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 16 decembrie 2021 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 17 mai 2022, în cauza penală în privința lui

Grișco Ion xxxxx născut la xxxxx, domiciliat în sxxxxx

Termenii de examinare a cauzei:

prima instanță: 24.09.2019 – 16.12.2021;

instanță de apel: 11.01.2022 – 17.05.2022;

instanță de recurs: 05.08.2022 – 22.05.2023.

instanță de recurs: 05.08.2022 – 22.05.2023.

Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor cauzei penale, Colegiul

penal lărgit

A C O N S T A T A T :

Grișco Ion xxxxx a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641

alin. (4) Cod penal.

S-a încetat procesul penal în cauza penală de învinuire a lui Grișco Ion în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, din motivul intervenirii termenului

de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal.

S-a încasat de la Grișco Ion în beneficiul Statului, cheltuielile de judecată în mărime

de 21,77 lei.

Grișco Ion la 14 octombrie 2018, aproximativ la ora 23:45, fără a deține permis de

conducere al mijlocului de transport de categoria „B”, acționând în mod intenționat,

dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și

cunoscând cu certitudine că acționează cu încălcarea prevederilor art.14 lit. a) din

Regulamentul circulației rutiere, fiind potrivit art.13412 din Codul penal și Regulamentului

privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de

ebrietate și naturii ei, în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat cu concentrația

vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,63 mg/l, a urcat la volanul automobilului de model

„xxxx” cu nr./î xxxx și, deplasându-se pe str. Vadul lui Vodă din mun. Chișinău, a fost

1

stopat și reținut în flagrant de către inspectorii de patrulare rutieră Ceban Igor și Vareaghin

Mihail.

Acțiunile lui Grișco Ion au fost încadrate juridic în baza art. 2641 alin .(4) Cod penal

Cod penal, conform indicilor calificativi – „conducerea mijlocului de transport în stare

de ebrietate alcoolică cu grad avansat, adică conducerea mijlocului de transport de către

o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, săvârșită de către

o persoană care nu deține permis de conducere.”

Ion, a solicitat casarea sentinței rejudecarea cauzei, cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Grișco Ion să fie achitat, pe motiv că fapta

nu a fost comisă de inculpat.

3.1. În argumentarea apelului, avocatul a invocat că, lui Grișco Ion nu i-a fost

stabilită starea de ebrietate și natura ei, în modul prevăzut de legislația în vigoare, fiindu-

i stabilită doar concentrația de alcool în aerul expirat.

Partea apărării a invocat că, potrivit pct. 6 lit. a) a Regulamentului privind modul

de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii

ei aprobat prin HG RM nr. 296 din 16.04.2009, examinării medicale se supun următoarele

categorii de persoane: a) persoanele la care în urma testării alcoolscopice s-a constatat

o concentrație de alcool în aerul expirat, corespunzătoare stării de ebrietate cu grad

avansat de alcoolemie.

Potrivit pct. 11 lit. g) a Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și

examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei aprobat prin HG RM

nr. 296 din 16.04.2009, persoana abilitată cu dreptul de efectuare a testării alcoolscopice

este obligată: g) să conducă subiectul, în cazul în care concentrația de alcool în aerul

expirat corespunde stării de ebrietate cu grad avansat de alcoolemie, la o instituție

medicală abilitată pentru efectuarea examinării medicale și acordarea asistentei

narcologice necesare.

Astfel, reieșind din prevederile legale menționate, agentului INP era obligat de a

conduce conducătorul la o instituție medicală abilitată pentru efectuarea examinării

medicale și acordarea asistenței narcologice necesare, ceea ce în speță nu a fost făcut și

respectiv au fost ignorate normele legale în vigoare.

De asemenea, apărătorul a invocat că, este eronată concluzia instanței de fond

precum că, Grișco Ion a fost de acord cu rezultatul testării alcoolscopice și a refuzat să fie

supus examenului medical privind colectarea probelor de sânge și/sau biologice, or

martorul Vareaghin Mihail a declarat că Grișco Ion nu a semnat nici un act în seara de 14

spre 15 octombrie 2018, actele le-a completat el, inclusiv și acea declarație de la f. d. 16,

iar martorul Ceban Igor susținut că Grisco Ion nu a fost dus la narcolog pentru că nu a

solicitat.

Respectiv, Grișco Ion urma a fi învinuit de refuzul de a fi supus examenului medical

conform art. 2641 alin. (3) Cod penal, doar în condiția când refuzul acesta era documentat

în mod legal și cert. La caz, însă nu se atestă nici o probă certă și concretă că, Grișco Ion

ar fi refuzat de a fi supus controlului medical pentru stabilirea stării de ebrietate și natura

ei, control care era obligatoriu, iar Grișco Ion susține că nici nu i-a fost propus un

asemenea control.

La fel, partea apărării a invocat că acuzatorul nu a probat calitatea de conducător

auto a lui Grișco Ion în seara de 14 spre 15 octombrie 2018. Or, martorii Vareaghin Mihail

și Ceban Igor au susțin că în timpul ce a fost stopat automobilul de model Opel Omega cu

2

n/î WJA 611, Grișco Ion s-ar fi schimbat de la volanul automobilului pe bancheta din

spate, iar Timciuc Dumitru de pe bancheta din față dreapta la volanul automobilului, însă

toți martorii declară că din momentul stopării automobilului până la apropierea agenților

de patrulare de acesta au trecut câteva clipe, adică un timp foarte scurt, iar când s-au

apropiat de automobil la volan se afla Timciuc Dumitru.

De asemenea, organul de urmărire penală a avut posibilitatea de a solicita și ridica

înregistrările video de la stația PECO de pe strada Vadul lui Vodă care se păstrează cel

puțin 30 de zile precum și de la Centrul de Monitorizare Video de la camerele video de la

intrarea în Chișinău de la intersecția străzilor Vadul lui Vodă și Nicolae Milescu Spătaru

care se păstrează și jumătate de an și chiar mai mult și să dovedească prin probe directe

că la volan se afla anume Grișco Ion și nu o altă persoană.

Aceste lacune a organului de urmărire penală urmau a fi interpretate în favoarea

inculpatului Grișco Ion.

Prima instanță a indicat că martorii Vareaghin Mihail și Ceban Igor au văzut

momentul când Grișco Ion din locul conducătorului auto a trecut pe bancheta din spate,

iar Timciuc Dumitru de pe bancheta din față dreapta a trecut pe bancheta din fată stânga

în locul conducătorului auto, însă nu este clar de ce nu au stopat acest proces și nu l-au

documentat, telefoane cu înregistrare video având absolut toți în ziua de astăzi.

La fel, partea apărării a invocat că, prima instanță nu s-a expus asupra obiecțiilor

invocate de partea apărării referitor la inadmisibilitate anumitor probe și anume:

- f. d. 9, Raportul agentului constatator Vareaghin Mihail din 15.10.2018 întocmit

la ora 01:20. În Raport este indicat, Ceban Igor, colegul lui Vareaghin Mihail este indicat

ca martor. Este indicat că la 14.10.2018, ora 23:45 a fost stopat Grișco Ion suspect în stare

de ebrietate. Nu este indicat la ce a fost supus (nu e subliniat) dar este indicat că fără

prelevarea probelor biologice. La mijloace tehnice speciale utilizate nu este indicat nimic.

Este indicat că se anexează: p-v de înlăturare; p-v de constatare, p-v de consemnare; cec

nr. 258; declarație, recipisă,

- f. d. 10, cecul Alcootest pe care este indicat că, a refuzat sub rubrica semnătură

dar este o semnătură efectuată nu se cunoaște de către cine. Este indicat că a fost efectuat

cu Alcotest 7510, la ora 00:55:33. Stabilită concentrația de 0,63 mg/1;

- f. d. 11, proces-verbal de examinare a documentelor din 25.11.2018. A fost

examinat extrasul nr. 0348 din 15.10.2018 de la alcotestul de model Drager alcootest 7510.

La cercetare au fost încurcate toate datele din extras, nefiind clar ce a fost cercetat. Este

indicat că, mai jos este semnătura persoanei testate, în condiția când Grișco Ion a declarat

că nu a semnat nici un act, fapt confirmat și de martorul Vareaghin Mihail;

- f. d. 13, Proces verbal de înlăturare de la conducerea automobilului din

15.10.2018 ora 23:45 întocmit de Vareaghin Mihail, unde Ceban Igor este indicat ca

martor. În proces este indicat că Grișco Ion a refuzat să semneze, și a făcută o semnătură.

Este indicat că a fost înlăturat de la conducerea automobilului la 23:45 și a fost utilizat

mijlocul tehnic științific Drager;

- f. d. 14, Proces verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de

transport în stare de ebrietate alcoolică din 15.10.2018 ora 01:10-01:14 întocmit de

Vareaghin Mihail, unde Ceban Igor este indicată ca persoană care asistă la acțiunea

efectuată, mai apoi Ceban Igor este indicat ca specialist. Jos este scris că refuză să semneze

și o semnătură. Din nou este scris că a refuzat a semna, iar Ceban Igor semnează ca

persoană prezentă.

3

- f. d. 18, Certificat de instruire a lui Ceban Igor. Actele întocmite în seara de 14

spre 15 octombrie 2018, au fost întocmite de către agentul de patrulare Vareaghin Mihail,

iar agentul de patrulare Ceban Igor a fost indicat peste tot ca martor. Vareaghin Mihail

fiind audiat, a recunoscut că el personal a întocmit toate actele de constatare, iar Ceban

Igor a declarat că nu ține minte cine la documentat și cine a efectuat testarea lui Grișco

Ion în acea seară. Ceban Igor având peste tot calitatea de martor, este evident că testarea

a efectuat-o tot Vareaghin Mihail, ceea ce a declarat și Grișco Ion.

respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a statuat că, la pronunțarea

sentinței prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la

concluzia că inculpatul Grișco Ion a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4)

Cod penal, după indicii calificativi - „conducerea mijlocului de transport de către o

persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat de către o persoană

care nu deține permis de conducere.”

Instanța de apel a indicat că inculpatul Grișco Ion, deși nu a recunoscut vina în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, vinovăția acestuia se

dovedește prin cumulul de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care

coroborează între ele, și anume prin declarațiile martorilor Vareaghin Mihail, Cebanu

Igor, Temciuc Dumitru, Ipati Vadim; precum și prin sistemul de acte și documente

acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale, cum ar fi: raportul agentului

constatator nr.01254171 (f.d.9); proces-verbal de examinare a documentelor din

25.11.2018, (f.d.10-11); proces-verbal de înlăturare de la conducerea vehiculului din

15.10.2018 (f.d.13); proces-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de

transport în stare de ebrietate alcoolică, narcotică din 15.10.2018, potrivit cărui, s-a

constatat că Grișco Ion conducea mijlocul de transport în stare de ebrietate, rezultatul

testării alcoolscopice fiind de 0,63 mg/l, (f.d.14); declarație în cadrul procesului

contravențional din 15.10.2018, potrivit cărei, Grișco Ion, a luat cunoștință cu rezultatele

testului alcoolscopic cu concentrația de alcool în aerul expirat de 0,63 mg/l, efectuat

asupra sa la data de 15.10.2018, ora 00:55 cu care este de acord. De asemenea declară că

refuză de a fi supus examenului medical privind colectarea probelor de sânge și/sau

biologice. Drepturile și obligațiile prevăzute de legislația în vigoare i-au fost explicate,

CD-R cu denumirea „Omega” de capacitate de 700mb, pe care este înregistrat un fișier

video unde se vede că mai multe persoane de timp de noapte discută și anume cum cet.

Grișco Ion comunică ofițerilor de poliție că nu a condus el automobilul ci prietenul său.

Astfel, instanța de apel a constatat că, prin declarațiile martorilor Temciuc Dumitru

și Ipati Vadim, s-a confirmat faptul că inculpatul s-a aflat la data respectivă în stare de

ebrietate. Depozițiile acestor martori în partea în care au invocat că Grișco Ion, nu a

condus automobilul, instanța de apel le-a apreciat critic, fiind combătute prin declarațiile

martorilor Vareaghin Mihail și Cebanu Igor care au indicat că, deplasându-se pe str. Vadul

lui Vodă, mergeau paralel cu un automobil de model „Opel”, observându-l pe Grișco Ion

la volan. Semnalizându-i să oprească, Grișco Ion nu s-a conformat imediat cerințelor și a

continuat deplasarea, oprindu-se peste 15-20 metri după sensul giratoriu din str. Ismail.

Referitor la alegațiile apărării cu privire la faptul că, la volanul automobilului de

model „Opel”, în timpul stopării, se afla Temciuc Dumitru, instanța de apel a menționat

că acestea nu au fost confirmate prin careva probe obiective.

4

În acest sens, instanța de apel a reținut că fiind relevante și declarațiile martorului

Vareaghin Mihail, care a indicat că, imediat după stoparea autovehiculului de model

„Opel”, acesta apropiindu-se de automobilul staționat, a observat cum inculpatul Grișco

Ion de pe bancheta șoferului a trecut în spate, și de alături, pasagerul care era pe bancheta

din față a trecut în locul șoferului, prin urmare, martorii Temciuc Dumitru și Ipati Vadim,

fiind în relații de prietenie cu inculpatul, au încercat să contribuie la crearea versiunii

artificiale a evenimentelor din noaptea dinspre 14 spre 15 octombrie 2018, cu scopul de

dezvinovățire a inculpatului.

Instanța de apel a precizat, că deși s-a invocat că inculpatul nu a condus mijlocul de

transport în stare de ebrietate, Grișco Ion nu și-a realizat dreptul de a face obiecții la actele

procesuale întocmite în prezența sa, astfel, refuzul de a semna actele procedurale a fost

consemnat de către persoana care a efectuat acțiunea procesuală.

Conform art. 261 alin.(1) Cod de procedură penală, dacă persoana care a participat

la efectuarea acțiunii de urmărire penală refuză să semneze procesul-verbal, despre

aceasta se face mențiune în procesul-verbal, care va fi semnat pentru conformitate de

către persoana care a efectuat acțiunea.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, nu poate reține alegațiile apelantului

în partea în care a invocat nulitatea probelor, or apelantul nu a invocat care norme de

procedură ar fi fost încălcate și care circumstanțe impun aplicarea art. 251 din Codul de

procedură penală.

Instanța de apel a constatat valabilitatea și veridicitatea tichetului „Drager (f.d.10);

procesului-verbal de înlăturare de la conducerea automobilului din 15.10.2018, ora 23:45

(f.d.13); procesului-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de

transport în stare de ebrietate alcoolică din 15.10.2018 (f.d.14); declarațiile în cadrul

procesului contravențional, prin care se confirmă faptul aducerii la cunoștință a

rezultatului testării alcoolscopice și faptul refuzului de a fi supus examenului medical

privind colectarea probelor de sânge și/sau biologice (f.d.16).

În continuare instanța a expus reperele teoretic-practice cu privire la componența

de infracțiune prevăzută de art.2641 alin.(4) Cod penal, menționând faptul că din

circumstanțele constatate, prima instanță corect a concluzionat că, prin acțiunile sale,

Grișco Ion a atentat asupra obiectul juridic generic și special al infracțiunii prevăzute de

art.2641 alin.(4) Cod penal, care îl constituie relațiile sociale cu privire la securitatea

traficului rutier, sub aspectul prohibiției impuse conducătorilor mijloacelor de transport să

conducă în stare de ebrietate.

Potrivit lit. a) pct.14 al Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.357 din 13.05.2009, conducătorului de vehicul îi este interzis, printre altele,

să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe

contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea

reacției.

Art.18 din Legea privind siguranța traficului rutier, stabilește că, pentru a conduce

autovehiculul pe drumurile publice, conducătorul lui trebuie să fie apt din punct de vedere

psihofiziologic.

Conform pct.10 subpct.2) lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, persoana care

conduce un autovehicul trebuie să posede a) permisul de conducere perfectat pe numele

său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul condus.

5

În speță latura obiectivă a infracțiunii specificate la alin.(4) art.2641 din Codul penal

a fost realizată prin acțiunea lui Grișco Ion de conducere a mijlocului de transport în stare

de ebrietate alcoolică cu grad avansat, fără ca să dețină permisul de conducere (f.d.26).

Instanța de apel a remarcat că, potrivit tichetului „Drager” (f.d.10), concentrația

vaporilor de alcool în aerul expirat de Grișco Ion în momentul testării alcoolscopice era

de 0,63 mg/l. Astfel, probele anexate și prezentate indică că Grișco Ion se afla în stare de

ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la art.2641 Cod penal, se caracterizează

prin intenție directă. Aceasta înseamnă că făptuitorul își dă seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunii sale și conștientizând faptul că, conduce mijlocul de transport în

stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Grișco Ion este persoana fizică responsabilă care la momentul săvârșirii infracțiunii

a împlinit vârsta de 16 ani, în plus, având calitatea specială de persoană care conduce

mijlocul de transport, corespunzător acesta întrunește criteriile de subiect al infracțiunii

prevăzute de art.2641 Cod penal.

În această ordine de idei, instanța de apel a conchis că probele anexate la dosar sunt

pertinente, concludente, utile, care coroborează între ele și indică indubitabil că Grișco

Ion a comis infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal, conducerea mijlocului

de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat

de către o persoană care nu deține permis de conducere.

Aferent circumstanțelor constatate supra, instanța de apel a menționat că cerința

apelantului privind achitarea inculpatului nu poate fi reținută, or instanței nu i-au fost

prezentate careva probe ce ar indica că fapta nu a fost comisă de inculpat.

Instanța de apel a reiterat că potrivit art.332 alin.(1) Cod de procedură penală, în

cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute

în art.275 pct.5)-9), 285 alin.(1) pct.1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art.53-

60 Cod penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza

respectivă.

Articolul 60 Cod penal, reglementează instituția liberării de răspundere penală în

legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Astfel, expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală

constituie temei de încetare a procesului penal, în sensul art.332 din Codul de procedură

penală. În conformitate cu art.60 alin.(1) lit. a) și (2) din Codul penal, persoana se

eliberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii a unei infracțiuni ușoare au expirat

2 ani.

Prescripția curge din ziua săvârșirii infracțiunii și până la data rămânerii definitive

a hotărârii instanței de judecată.

Sancțiunea prevăzută de art.2641 alin.(4) Cod penal, reprezintă pedeapsa sub formă

de amendă în mărime de la 1050 la 1150 u.c. sau cu muncă neremunerată în folosul

comunității de la 200 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 1 an.

Prin prisma prevederilor art.16 alin.(2) Cod penal, infracțiunea comisă de Grișco

Ion face parte din categoria infracțiunilor ușoare.

În speță, inculpatul Grișco Ion a comis fapta prevăzută de art.2641 alin.(4) Cod

penal la 14 octombrie 2018, prin urmare termenul pentru tragere la răspundere penală a

expirat la data de 29 aprilie 2021.

Igor în numele inculpatului, prin care invocând ca temei pentru recurs prevederile art. 427

6

alin.(1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu dispunerea

rejudecării în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

5.1. În motivarea recursului declarat, autorul acestuia a invocat argumente similare

celor indicate anterior în apel, descrise în pct. 3.1 al prezentei decizii.

Astfel, avocatul invocă că, la caz inculpatului Grișco Ion nu i-a fost stabilită starea

de ebrietate și natura ei în modul prevăzut de legislația în vigoare, dar i-a fost stabilită

concentrația de alcool în aerul expirat.

Instanțele nu au combătut nici într-un mod faptul că, testarea alcooscopică nu

reprezintă metodă de stabilire a stării de ebrietate.

Noțiunea de testare alcoolscopică a fost modificată prin LP 164 din 20.07.2017,

M0277-288/04.08.17 art.485. Ultima modificare a fost cea în vigoare din 04.08.2017,

introdusă în noțiunea de testare alcoolscopică în Legea nr. 713 din 06.12.2001 privind

controlul și prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri și de alte

substanțe psihotrope potrivit căreia testarea alcoolscopică cu ajutorul mijloacelor tehnice

omologate și verificate metrologic nu constituie stabilire a stării de ebrietate și natura ei,

ci doar este orientată spre stabilirea concentrației de alcool în aerul expirat de persoana

testată.

De asemenea, recurentul invocă că instanța de apel, nu s-a expus referitor la lipsa

certificatului de competență profesională a agentului de patrulare Vareaghin Mihail și

respectiv nulitatea testării alcooscopice efectuate de o persoană fără competență.

Relevă că, potrivit prevederilor art. 1 a Legii nr. 713 din 06.12.2001, privind

controlul și prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri și de alte

substanțe psihotrope, testarea alcoolscopică semnifică acțiuni ale lucrătorului de politie

ale unei alte persoane abilitate, instruită în mod corespunzător de către instituția

medicală competentă.

Indică că, agentul de patrulare Ceban Igor fiind audiat în calitate de martor la

26.05.2021, a declarat că „Nu țin minte cine l-a documentat pe Grișco Ion și cine a efectuat

testarea.

Astfel, reieșind din actele procedurale întocmite și anume procesul verbal privind

constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică din

15.10.2018 ora 01:10-01:14 (f.d.14), rezultă că acesta a fost întocmit de Vareaghin Mihail,

iar Ceban Igor este indicată ca persoană care asistă la acțiunea efectuată, mai apoi Ceban

Igor este indicat ca specialist. Totuși, actul este semnat de Ceban Igor ca persoane

prezente.

Însă la materialele cauzei penale nu a fost anexat un certificat eliberat de o instituție

medicală competentă care ar atesta instruirea lui Vareaghin Mihail în testarea alcooscopică

ca act obligatorii ce trebuie să-l dețină persoana care efectuează testarea pentru ca aceasta

să fie valabilă.

La fel, instanța de apel nu s-a expus asupra obligației agenților de patrulare de a

conduce persoana testată la controlul medical obligatoriu în cazul în care a fost testată

concentrația de alcool în aerul expirat echivalent cu starea de ebrietate cu grad avansat.

Avocatul menționează că, la caz nu a fost administrată nici o probă certă, care să

confirme că Grișco Ion ar fi refuzat de a fi supus controlului medical pentru stabilirea

stării de ebrietate și natura ei.

Mai mult ca atât, martorul Ceban Igor, unul din cei doi agenți de patrulare declară

că Grișco Ion nu a fost supus controlului din cauză că nu a solicitat, confirmând faptul că

acestuia nu i s-a cerut sau propus să treacă controlul medical.

7

Astfel, precizează că, în cazul dat nu este stabilită starea de ebrietate a lui Grișco

Ion, or stare de ebrietate potrivit legislației în vigoare poate fi stabilită doar în rezultatul

examenului medical, examen la care nu a fost supus Grișco Ion, pe care nu l-a refuzat

datorită faptului că nici nu i s-a propus un asemenea examen.

Susține că, instanța de apel total eronat a apreciat și probat calitatea de conducător

auto a lui Grișco Ion în seara de 14 spre 15 octombrie 2018. Or, doi martori și anume

Vareaghin Mihail și Ceban Igor susțin că la volan se afla Grișco Ion și alți doi martori și

anume Timciuc Dumitru și Ipati Vadim confirmă declarațiile lui Grișco Ion și că anume

Timciuc Dumitru se afla la volanul automobilului de model Opel Omega cu n/î WJA.

Prin urmare, recurentul consideră că inculpatului nu i-a fost asigurat garanțiile unui

proces echitabil reglementat de art. 6 din Convenția Europeană, nu a fost judecat în mod

echitabil, de un tribunal independent și imparțial și nu i-au fost respectate drepturile

inculpatului garantate atât de Constituție, Convenția Europeană cât și de Codul de

procedură penală. Or, instanța de apel avea obligația de ași motiva hotărârea prin relevarea

considerentelor și temeiurilor asupra concluziilor formate, fiind necesar ca în mod precis

și explicit, prin argumente relevante și suficiente, să fie rezolvate problemele de drept

apărute la judecarea cauzei, prin întocmirea corectă a hotărârii adoptate.

5.3. Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către procurorul în secția

reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Crijanovschi Sergiu, prin care a

pledat pentru dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente.

În speță, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art.422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Potrivit prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel la judecarea cauzei.

Din conținutul recursului declarat se atestă, că partea apărării invocă în calitate de

temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct. 6), 8) și 12) Cod de

procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când:

6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; 8) nu au fost

întrunite elementele infracțiunii; precum și când 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită.

În esență, însă argumentele părții apărării se concentrează asupra faptului că

instanța de apel a dat o apreciere eronată materialului probator prezentat la dosar prin ce

a concluzionat greșit asupra vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 2641 alin.(4) Cod penal.

Cu referire la alegațiile recurentului privind prezența în speță a temeiurilor de

casare prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 8) și 12) Cod de procedură penală, Colegiul

penal lărgit notează că în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este

specificat, în raport cu împrejurările precise, relevate în descriptivul hotărârilor atacate,

8

care ar fi esența și erorile concrete de drept, fiind omisă în totalitate argumentarea

ilegalității hotărârilor atacate în acest sens.

Colegiul penal ține să evidențieze că, invocarea formală a unor temeiuri de casare,

care nu sunt urmate de o motivare corespunzătoare, nu va face obiect de examinare în

procedura de recurs, având în acest sens în vedere că, potrivit art.24 alin.(2) Cod de

procedură penală, instanța nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă

alte interese decât interesele Legii. Adică completarea cererii de recurs cu argumente de

drept, care cu desăvârșire lipsesc și care ar suplini-o din oficiu, este contrară principiului

contradictorialității ce guvernează întregul proces penal.

Respectiv instanța de recurs nu se va expune cu privire la pretinsele erori de drept

prevăzute de pct. 8) și 12) din alin.(1) al art.427 Cod de procedură penală, întrucât

semnalându-le, autorul recursului a eșuat să descrie esența acestora și relevanța lor pentru

cauza dată.

În privința temeiului de recurs invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că astfel de erori de drept nu

și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanță de

apel, la judecarea apelului și adoptarea deciziei a respectat prevederile art. 414 alin. (1),

(5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a expus detaliat și argumentat asupra

motivelor relevante invocate în apelul recurentului, fiind reflectate clar motivele pe care

se întemeiază soluția instanței de apel în privința menținerii sentinței primei instanțe,

soluție întemeiată pe acțiunile procesuale și cumulul de probe, cercetate, verificate și

apreciate just prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicități lor, iar toate probele în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor, fără a fi admisă vre-o eroare de fapt sau de drept ce

ar afecta legalitatea deciziei instanței de apel, fapt ce determină lipsa unor temeiuri

justificative de a interveni în decizia instanței de apel sub aspectele contestate.

Cât ține de argumentele recurentului referitor la faptul că inculpatul urmează a fi

achitat, Colegiul penal lărgit, punctează că reprezintă o interpretare subiectivă a

recurentului ce nu poate fi acceptată, or atât în sentința primei instanțe, cât și în decizia

instanței de apel au fost combătute aceste argumente, motivări ce sunt în coroborare cu

circumstanțele constatate în prezenta cauza penală în baza cumulului de probe cercetate

de prima instanță și instanța de apel, ce se acceptă de instanța de recurs, și corespunde

practicii CtEDO.

La fel, instanța de recurs, apreciază critic argumentul recurentului precum că

concluziile instanței de apel nu sunt bazate pe probe, or atât prima instanță, cât și instanța

de apel au apreciat probele prin prisma cerințelor stipulate în art. 101 Cod de procedură

penală, expunându-se în decizie cu privire la motivele respingerii argumentelor părții

apărării și acceptării probelor prezentate de partea acuzării, respectând rigorile dictate de

principiul contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură penală.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că în speța dedusă judecății, probele

administrate și cercetate în cadrul ședinței de judecată indică direct și incontestabil faptul

că Grișco Ion la 14 octombrie 2018, aproximativ la ora 23:45, fără a deține permis de

conducere al mijlocului de transport de categoria „B”, acționând în mod intenționat,

dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și

cunoscând cu certitudine că acționează cu încălcarea prevederilor art.14 lit. a) din

Regulamentul circulației rutiere, fiind, în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat cu

concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,63 mg/l, a urcat la volanul

9

automobilului de model „xxxxx” cu nr./î xxxx și s-a deplasat pe str. Vadul lui Vodă din

mun. Chișinău, fiind stopat și reținut în flagrant de către inspectorii de patrulare rutieră

Ceban Igor și Vareaghin Mihail.

Colegiul penal lărgit evidențiază că, instanța de apel corect a constatat că

argumentele privind nevinovăția inculpatului, nu au acoperire probatorie, la caz fiind

demonstrat contrariul prin însăși declarațiile inculpatului Grișco Ion, care fiind audiat în

instanța de apel, a declarat că „nu recunoaște vina (…) recunoaște testul Drager, dar nu i

s-a propus să meargă la medic (f. d. 62 vol. II), prin declarațiile martorilor Vareaghin

Mihail și Cebanu Igor care au indicat că anume inculpatul la 14 octombrie 2018, a condus

automobilul de model „Opel Omega” cu nr./î WJA 611, în stare de ebrietate alcoolică cu

grad avansat (f. d. 221-222, 232-233 vol. I.), precum și prin declarațiile martorilor Temciuc

Dumitru și Ipati Vadim, care au confirmat că la data respectivă Grișco Ion se afla în stare

de ebrietate (f. d. 238-239, 241-242 vol. I).

Mai mult ca atât, declarațiile martorilor coroborează în totalitate cu probele scrise

reținute în prezenta decizie la pct. 4.1. și anume cu: raportul agentului constatator

nr.01254171 (f.d.9); proces-verbal de examinare a documentelor din 25.11.2018 (f.d.10-

11); proces-verbal de înlăturare de la conducerea vehiculului din 15.10.2018 (f.d.13);

proces-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de

ebrietate alcoolică, narcotică din 15.10.2018, potrivit căruia s-a constatat că Grișco Ion

conducea mijlocul de transport în stare de ebrietate, rezultatul testării alcoolscopice fiind

de 0,63 mg/l, (f.d.14); Declarația în cadrul procesului contravențional din 15.10.2018

(f.d.16); CD-R cu denumirea „Omega” de capacitate de 700 mb, pe care este înregistrat

un fișier video unde se vede că mai multe persoane de timp de noapte discută și anume

cum cet. Grișco Ion comunică ofițerilor de poliție că nu a condus el automobilul ci

prietenul său.

Colegiul penal apreciază ca fiind nefondate argumentele recurentului precum că,

instanțele de fond nu au ținut cont de Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică

și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin

Hotărârea Guvernului 296, or, în speță starea de ebrietate cu grad avansat a fost constatată

în urma testării inculpatului cu alcooltestul „Drager”, fiind stabilit cu certitudine că,

Grișco Ion avea în aerul expirat concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,63

mg /l, care conform prevederilor art.13412 din Codul penal, constituie stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat (f.d.10 vol. I).

În acest sens, Colegiul penal reiterează că potrivit art.13412 din Codul penal - prin

stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat se înțelege starea persoanei care are

concentrația de alcool în sânge de la 0,5 g/l și mai mult sau concentrația vaporilor de

alcool în aerul expirat de la 0,3 mg/l și mai mult.

Cu referire la alegațiile apărării precum că, instanțele de fond nu au ținut cont de

faptul că agenții de patrulare erau obligați să-l conducă pe Grișco Ion la controlul medical

obligatoriu în cazul în care a fost atestată concentrația de alcool în aerul expirat cu stare

de ebrietate cu grad avansat, Colegiul penal reiterează că, potrivit prevederilor pct.13 al

Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru

stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului 296 „ Persoana

testată alcoolscopic, care nu este de acord cu procedura testării, funcționarea aparatului

de testare, rezultatul testării, este în drept să-l conteste, prin examinarea medicală cu

recoltarea obligatorie a probelor biologice. În acest caz persoana testată este însoțită de

angajatul Inspectoratului Național de Securitate Publică al Inspectoratului General al

10

Poliției la cea mai apropiată instituție medicală abilitată, dar nu mai târziu de 2 ore după

testarea alcoolscopică” , iar pct.14 stipulează că „Refuzul subiectului de a fi condus la o

instituție medicală abilitată pentru examinarea medicală cu recoltarea probelor biologice

este considerat ca refuz de la dreptul de a contesta rezultatul testării alcoolscopice și

servește drept temei pentru menținerea acestuia în vigoare”.

Reieșind din Declarația în cadrul procesului contravențional din 15.10.2018

(f.d.16), se constată că, inculpatul Grișco Ion a luat cunoștință cu rezultatele testului

alcoolscopic, cu concentrația de alcool în aerul expirat de 0,63 mg/l, efectuat asupra sa la

data de 15.10.2018, declarând că, refuză de a fi supus examenului medical privind

colectarea probelor de sânge și/sau biologice, totodată fiindu-i explicate drepturile și

obligațiile prevăzute de legislația în vigoare.

De asemenea, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind lipsite de suport juridic și

argumentele recurentului privind lipsa certificatului de competență profesională a

agentului de patrulare Vareaghin Mihail și nulitatea testării alcooscopice efectuate de o

persoană fără competență, or reieșind din procesul-verbal privind constatarea faptei de

conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, narcotică din

15.10.2018 ( f. d. 14 vol. I), se constată că în calitate de agent constatator este indicat

agentul constatator Vareaghin Mihail, iar în calitate de specialist pentru constatarea stării

de ebrietate este indicat ofițerul de patrulare Ceban Alexandru, fapt confirmat prin

certificatul de instruire privind modul de testare alcoolscopică pentru stabilirea stării de

ebrietate (f. d. 18 vol. I).

Prin urmare, argumentele recurentului precum că, nu există nici o probă directă care

ar confirma infracțiunea imputată inculpatului, Colegiul penal lărgit le respinge ca fiind

neîntemeiate, instanțele de fond argument detailat motivele pentru care au fost respinse

versiunile apărării, probele administrate confirmând cu certitudine vinovăția inculpatului

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin .(4) Cod penal Cod penal.

Cele consemnate supra, evidențiază că instanța de apel a acordat o atenție sporită

materialelor cauzei, înlăturând justificat și prin argumente temeinice versiunea părții

apărării despre nevinovăția inculpatului.

Din aceste considerente, Colegiul penal analizând materialele cauzei, consideră că

nu identifică temeiuri justificative de a interveni în hotărârile judecătorești a instanțelor

ierarhic inferioare, ce sunt legale și întemeiate, or asupra acelorași motive invocate în

recurs, s-a expus suficient de argumentat și detaliat instanța de apel în decizia adoptată.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea

argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se

identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă

și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a

hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din

CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca

impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie

1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezenta erorilor de drept

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece

soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar

declarat urmează a fi respins, ca inadmisibil.

11

Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Cecan Igor

în numele inculpatului Grișco Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 17 mai 2022, în cauza penală în privința lui Grișco Ion xxxxx, cu menținerea

hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 13 iunie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Eremciuc Ghenadie

Talpă Boris

Donos Aliona

Malanciuc Ion

12