1ra-56/2023 — art. 287 alin. 3 CP

1ra-56/2023 — art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-56/2023

1-20134927-01-1ra-12012023

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 mai 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Guzun Ion,

Judecători – Daguța Sergiu și Eremciuc Ghenadie,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Cojocaru Dorin în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie 2022, în cauza penală

în privința lui

Florea Oleg Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, fără

viză de reședință.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

inculpatul Florea Oleg a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, și i s-a aplicat pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în

penitenciare de tip semiînchis.

Cererea acuzatorului de stat privind încasarea în mod solidar din contul

inculpaților Bria Dumitru, Florea Oleg și Ursuleac Veaceslav, în beneficiul statului

a sumei de 2 228 lei, cu titlu de cheltuieli pentru expertizele efectuate în cadrul

1

procesului penal, s-a admis integral.

S-a dispus încasarea în mod solidar de la inculpații Bria Dumitru, Florea

Oleg și Ursuleac Veaceslav, în beneficiul statului suma de 2 228 lei, cu titlu de

cheltuieli pentru expertizele efectuate în cadrul procesului penal.

Prin aceeași sentință au fost recunoscuți vinoveți și inculpații Ursuleac

Veaceslav, Bria Dumitru, în privința cărora prezenta decizie nu se contestă cu

recurs ordinar.

Dumitru Tudor, la data de 22.08.2020, aproximativ la ora 13:20, acționând împreună

și prin înțelegere prealabilă cu Florea Oleg și o persoană în privința căreia cauza

penală a fost disjunsă, la indicația lui Ursuleac Veaceslav, aflându-se în loc public pe

str. Nicolae Sulac 1 din mun. Chișinău, încălcând grosolan ordinea publică au aplicat

violența fizică față de Cenușa Valeriu în timp ce acesta se afla lângă automobilul său

de model „Mercedes B200”, cu n/î XXXXX, parcat în fața casei, acțiuni realizate prin

electrocutarea cu un taser (armă cu electroshocuri), în urma căruia Cenușa Valeriu s-

a dezechilibrat și a căzut la pământ, iar persoana în privința căreia cauza penală a

fost disjunsă l-a amenințat pe Cenușa Valeriu cu aplicarea armei, prin efectuarea a

două împușcături în aer cu o armă pneumatică.

Florea Oleg, la 22.08.2020, aproximativ la ora 13:20, acționând împreună și

prin înțelegere prealabilă cu Bria Dumitru și o persoană în privința căreia cauza

penală a fost disjunsă, la indicația lui Ursuleac Veaceslav, aflându-se în loc public pe

str. Nicolae Sulac 1 din mun. Chișinău, încălcând grosolan ordinea publică au aplicat

violența fizică față de Cenușa Valeriu în timp ce acesta se afla lângă automobilul său

de model „Mercedes B200”, cu n/î XXXXX, parcat în fața casei, acțiuni realizat prin

electrocutarea cu un taser (armă cu electroshocuri), în urma căruia Cenușa Valeriu s-

a dezechilibrat și a căzut la pământ, iar persoana în privința căreia cauza penală a

fost disjunsă l-a amenințat pe Cenușa Valeriu cu aplicarea armei, prin efectuarea a

două împușcături în aer cu o armă pneumatică.

Ursuleac Veaceslav, la 22.08.2020, acționând cu intenție directă, dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și a consecințelor acestora a

organizat și dirijat săvârșirea unei infracțiuni și anume: la 22.08.2020, aproximativ la

ora 13:20, la indicația lui Ursuleac Veaceslav, Bria Dumitru, Florea Oleg și o

persoană în privința căreia cauza penală s-a disjuns, s-au deplasat pe str. Nicolae

Sulac 1 din mun. Chișinău, și în timp ce Cenușa Valeriu se afla lângă automobilul

său de model „Mercedes B200”, cu n/î XXXXX, parcat în fața casei, au încălcat

grosolan ordinea publică prin aplicarea violenței față de acesta, acțiuni realizate prin

2

electrocutarea cu un taser (armă cu electroshocuri), în urma căruia Cenușa Valeriu s-

a dezechilibrat și a căzut la pământ, iar persoana în privința căreia cauza penală a

fost disjunsă l-a amenințat pe Cenușa Valeriu cu aplicarea armei, prin efectuarea a

două împușcături în aer cu o armă pneumatică.

apeluri:

3.1. Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul reprezentare a învinuirii

în instanța de judecată, Cebotari Denis, prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță prin care a-l recunoaște vinovat pe Florea Oleg în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. lit. b), d), e), f) Cod penal, și a-i stabili o

pedeapsă sub formă de 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis; a-l recunoaște vinovat pe Bria Dumitru în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. lit. b), d), e), f) Cod penal și a-i stabili o pedeapsă

sub formă de 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis. Conform art. 85 Cod penal a-i stabili pedeapsa definitivă sub formă de 9

ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; a-l

recunoaște vinovat pe Ursuleac Veaceslav în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

42 alin. (3), 188 alin. (2), lit. lit. b), d), e), f) Cod penal, și cu aplicarea art. 70 alin. (31)

Cod penal, a-i stabili o pedeapsă sub formă de 6 ani și 8 luni închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte:

- la recalificarea acțiunilor instanța nu a constatat existența scopului special de

sustragere, cel prin care se exprimă scopul de cupiditate. Or, însuși partea vătămată

în ședința de judecată a declarat că inculpații nu au întreprins careva acțiuni ce l-ar

determina să creadă că ultimii vor să-i sustragă careva bunuri. Mai mult decât atât,

partea vătămată a comunicat că inculpații în momentul atacului nu i-au cerut careva

bani sau bunuri, ultimii, au aplicat violența spontan. Tot, din declarațiile părții

vătămate urmează că din automobil i-au fost sustrase mijloace bănești în sumă de 17

000 lei, însă nu a văzut cine și când i-a sustras. La fel, partea vătămată a declarat că

nu a văzut inculpații să deschidă și să intre în automobil;

- inculpații au recunoscut în ședință că au atacat partea vătămată cu

electrocutarea cu un taser (armă cu electroshocuri), însă au comunicat că, nu au

sustras și nu au avut intenția de a sustrage mijloace bănești de la partea vătămată;

- totalitatea probelor cercetate în cadrul instanței de judecată, confirmă că,

fapta comisă de către inculpații Florea Oleg și Bria Dumitru întrunește elementele

3

componenței de infracțiune prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d), e) și f) Cod penal,

iar a inculpatului Ursuleac Veaceslav a art. 42 alin. (3) raportat la art. 188 alin. (2) lit.

b), d), e) și f) Cod penal;

- astfel, obiectul juridic al infracțiunii de tâlhărie nemijlocit îl constituie

relațiile sociale a căror existență și desfășurare normală sunt condiționate de

ocrotirea relațiilor patrimoniale;

- totodată, latura obiectivă a fost realizează printr-un atac săvârșit asupra unei

persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața

și sănătatea persoanei agresate și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe, prin pătrundere în locuință, folosind obiecte în calitate de armă, cauzând

victimei daune în proporții considerabile. Deci, odată cu săvârșirea atacului, începe

realizarea scopului de sustragere. Acest scop nu poate fi realizat decât prin luarea

ilegală și gratuită a bunurilor mobile din posesia altuia. Însă, pentru calificarea faptei

în baza art. 188 Cod Penal, nu se cere ca acțiunea de luare să fi avut loc în întregime.

Este suficient doar să înceapă executarea ei. Gradul de executare a acțiunii date

(victima încă nu a fost deposedată, victima a fost deposedată, victima a fost

imposedată) contează la individualizarea pedepsei nu și la calificarea faptei. De

aceea, sustragerea consumată, realizată în contextul infracțiunii specificate la art. 188

Cod penal, nu necesită o calificare suplimentară;

- raportând la speță, se constată că, atacul în scopul săvârșirii tâlhăriei s-a

manifestat prin acțiuni agresive active cu caracter surprinzător pentru victimă, adică

atacul asupra părții vătămate Cenușa Valeriu a fost realizat prin electrocutarea

acestuia cu electroshocherul, precum și efectuarea împușcăturilor cu pistol, adică în

privința părții vătămate a fost aplicată violență, precum și acesta a fost amenințat cu

aplicarea violenței periculoase pentru viață;

- potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 202002P2467 din

24.08.2020, la partea vătămată Cenușa Valeriu au fost depistate vătămări corporale

care se califică ca fiind neînsemnate, totuși acestea urmează a fi calificate ca fiind

periculoase pentru viață, datorită metodei de operare, un pericol real pentru viață și

sănătate;

- potrivit pct. 10 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la

practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor nr. 23 din

28.06.2004, acțiunile făptuitorului urmează a fi calificate în baza art. 188 alin. (2) lit.

e) Cod penal, dacă făptuitorul a utilizat alte obiecte folosite în calitatea de armă.

Sub „alte obiecte folosite în calitate de armă” se au în vedere obiectele cu care

victimei i s-au cauzat sau putea să i se cauzeze vătămări periculoase pentru viață ori

4

sănătate (cuțite, inclusiv de bucătărie, bricuri, topoare, răngi ș.a.m.d.), precum și

obiecte destinate pentru dezorientarea temporară a victimei, cum ar fi revolvere,

balonașe și alte dispozitive cu gaze toxice neutralizante;

- amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea părții

vătămate a avut un caracter real, fapt confirmat prin procesul-verbal de cercetare la

fața locului din 22.08.2020, potrivit căruia a fost cercetat teritoriul adiacent al casei de

locuit din str. Nicolae Sulac 1, unde cet. Cenușă Valeriu se afla în momentul în care a

fost atacat, fiind ridicate în rezultatul cercetării două cartușe și în rezultatul

expertizei judiciare nr. 34/12/l-R-3530 din 23.09.2020 s-a stabilit că acestea se referă la

categoria munițiilor neletale, stabilindu-se pe tubul de cartuș urme de tragere;

- prin „alte obiecte folosite în calitate de armă” se înțeleg orice obiecte care pot

cauza daune considerabile sănătății sau vieții persoanei (topor, cuțit, brici, coasă,

furcă sau orice obiect metalic etc.). Prin aplicarea armei sau a altor obiecte folosite în

calitate de armă se înțelege utilizarea lor în timpul actelor de violență fizică sau

amenințarea cu aplicarea acestor arme, care creează un pericol real pentru viața sau

sănătatea persoanei. Raportând la cazul de față în calitate de armă de către infractor

a fost folosit un electroșocher cu ajutorul căruia l-au imobilizat pe Cenușă Valeriu;

- potrivit declarațiilor părții vătămate Cenușa Valeriu cele trei persoane Bria

Dumitru, Florea Oleg și Belevscoi Victor pe care i-a recunoscut potrivit proceselor-

verbale de recunoașterea persoanei după fotografie, i-a sustras din geanta

bărbătească ce se afla pe bancheta din spate a automobilului său, bani în sumă de 17

000 lei, cauzându-i un prejudiciu material considerabil;

- un alt argument care nu a fost luat în calcul de instanța de judecată este

faptul că, partea vătămată Cenușa Valeriu a comunicat cu certitudine că inculpații i-

au sustras din geanta bărbătească ce se afla pe bancheta din spate a automobilului

său, bani în sumă de 17 000 lei. Banii au fost obținuți din realizarea la piața „Domus”

a bunurilor materiale. Partea vătămată este la o vârstă la care nu poate fanteza și nu

a avut scopul să ducă în eroare organul de urmărire penală, cât și instanța de

judecată. Mai mult ca atât partea vătămată a dat declarațiile sub jurământ și

avertizat de răspunderea penală pentru care o poartă pentru darea declarațiilor

mincinoase și nu crede că pentru 17 000 lei va risca să fie tras la răspundere penală.

În această ordine de idei menționează că, inculpații nu poartă răspundere pentru

declarațiile sale date în instanță și au stabilit cu avocații tactica de apărare luând

poziția că, nu au sustras și nu au avut intenția de a sustrage mijloace bănești de la

partea vătămată. De aceia se solicită aprecierea critică a declarațiilor inculpaților

date în judecată;

5

- astfel, probele cercetate demonstrează că, a fost comis anume un atac

tâlhăresc, or acest fapt poate fi probat prin declarațiile părții vătămate care susține că

a fost atacată de către Florea Oleg, Bria Dumitru și Belevscoi Victor, prin raportul de

expertiză judiciară nr. 202002P2467 din 24.08.2020, prin care se confirmă faptul că

victimei i-au fost cauzate leziuni corporale, stabilindu-se totodată și legătura de

cauzalitate dintre atacul tâlhăresc săvârșit și urmările survenite;

- se constată că, inculpații Florea Oleg, Bria Dumitru și Ursuleac Veaceslav,

urmărind scopul de cupiditate, au întreprins acțiuni în vederea sustragerii

mijloacelor bănesti de la partea vătămată Cenușa Valeriu. Scopul de cupiditate,

rezultă și din declarațiile inculpaților date la faza de urmărire penală a lui Bria

Dumitru și Florea Oleg, potrivit cărora „la indicația lui Ursuleac Veaceslav s-au

deplasat pe str. Nicole Sulac, 1, mun. Chișinău, în calitate de colectori, ori Cenușa

Valeriu îi era dator lui Ursuleac Veaceslav cu bani, iar pentru acțiunile sale, Ursuleac

Veaceslav urma să le achite 10% din întreaga sumă”;

- făcând o generalizare la cele menționate și făcând o analiză a probelor

cercetate în cadrul procesului de judecată, acestea dovedesc incontestabil vinovăția

lui Florea Oleg și Bria Dumitru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.

(2) lit. lit. b), d), e), f) Cod penal și a lui Ursuleac Veaceslav în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (3), 188 alin. (2) lit. lit. b), d), e), f) Cod penal, just calificate

de către organul de urmărire penală;

- în așa mod în procesul cercetării judecătorești au fost prezentate probe

veridice, dobândite pe cale legală, prevăzute de art. 93 Cod de procedură penală,

care confirmă vina inculpaților Florea Oleg, Bria Dumitru și Ursuleac Veaceslav în

comiterea infracțiunii incriminate, din care considerente conform prevederilor art.

389 Cod de procedură penală, urmează să fie pronunțată o sentință de condamnare;

- realizarea scopului pedepsei penale, inclusiv prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni din partea condamnaților precum și restabilirea echității sociale, va fi

posibilă doar cu izolarea acestora de mediul normal de viață și scopul pedepsei

stabilit în art. 61 alin. (2) Cod penal, poate fi atins numai cu aplicarea față de inculpat

a unei pedepse privative de libertate; lui Bria Dumitru și Ursuleac Veaceslav,

stabilindu-i-se anterior pedepse non-privative de libertate, acestea nu și-au atins

scopul. Corectarea și reeducarea inculpaților poate fi atinsă numai prin aplicarea în

privința lor a unei sancțiuni sub formă de închisoare cu ispășirea pedepsei într-un

penitenciar de tip semiînchis.

3.2. Avocatul Dorin Cojocaru în numele inculpatului Florea Oleg, prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri

6

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului Florea Oleg a-i

suspenda executarea pedepsei penale.

În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte:

- inculpatul Florea Oleg a fost pus într-o situația defavorabilă din motivul că,

nu a putut beneficia de prevederile art. 3641 Cod de procedură penală;

- solicită aplicarea pedepsei conform circumstanțelor atenuante potrivit art. 78

alin. (1), (5) Cod penal, inclusiv aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea

prevăzută de lege, conform art. 79 alin. (1) Cod penal, or, Florea Oleg nu poate

beneficia de garanțiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală;

- motivul comiterii prezentei infracțiuni de către inculpatul Florea Oleg a

constat în faptul că a fost dus în eroare de către prieteni, dar ultimul a realizat

impactul pe care îl are infracțiunea comisă asupra societății. Inculpatul este la prima

abatere, fiind caracterizat pozitiv.

3.3. Avocatul Lilia Gherman în numele inculpatului Ursuleac Veaceslav, prin

care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care acțiunile

inculpatului Ursuleac Veaceslav să fie recalificare în baza art. 49, 323 alin. (1) Cod

penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 550 unități

convenționale.

2022, apelul declarat de către avocatul Cojocaru Dorin în numele inculpatului

Florea Oleg a fost respins, ca nefondat.

Apelurile declarate de către procuror și avocatul Gherman Lilia în numele

inculpatului Ursuleac Veaceslav au fost admise, inclusiv din oficiu în baza art. 409

alin. (2) Cod de procedură penală, sentința casată total și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță:

Bria Dumitru a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 188 alin. (2) lit. lit. b), d), e), f) Cod penal, și i s-a stabilit pedeapsă cu

închisoare pe termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis;

În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa aplicată s-a adaugat parțial

partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul

Buiucani) din 19.06.2019, stabilindu-i definitiv pedeapsă cu închisoare pe termen

de 9 (nouă) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

Florea Oleg a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 188 alin. (2) lit. lit. b), d), e), f) Cod penal, și i s-a stabilit pedeapsă cu

7

închisoare pe termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis;

Ursuleac Veaceslav a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. art. 42 alin. (3), 188 alin. (2) lit. lit. b), d), e), f) Cod penal, și i s-a

stabilit pedeapsă cu închisoare pe termen de 6 (șase) ani și 8 (opt) luni, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

În conformitate cu art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, pedeapsa

aplicată inculpatului Ursuleac Veaceslav prin sentință se reduce cu 142 (una sută

patruzeci și două) zile, pentru încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție,

garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților

fundamentale din perioada: 14.09.2020 până la 02.02.2021, fiind deținut în calitate

de prevenit în IP nr. 13, Chișinău.

Cererea acuzatorului de stat privind încasarea în mod solidar din contul

inculpaților în beneficiul statului a sumei de 2 228 (două mii două sute douăzeci și

opt) lei, cu titlu de cheltuieli pentru expertizele efectuate în cadrul procesului

penal, a fost admisă integral.

S-a încasat, în mod solidar, de la inculpații Bria Dumitru, Florea Oleg și

Ursuleac Veaceslav, în beneficiul statului, suma de 2 228 (două mii două sute

douăzeci și opt) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

4.1. Pentru a se pronunța, în sensul dat, instanța de apel a statuat că,

judecând apelurile, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță și suplimentar în instanța de apel, în

conformitate cu prevederile art. 385 alin. (1) pct. 1)-4) Cod de procedură penală, a

constatat că, inculpatul Florea Oleg, la data de 22.08.2020, aproximativ la ora 13:20,

acționând împreună și înțelegere prealabilă cu cet. Bria Dumitru și Belețcoi Victor,

la indicația lui Ursuleac Veaceslav, aflându-se pe str. Nicolae Sulac, 1, mun.

Chișinău, urmărind sustragerea bunurilor altei persoane, în timp ce cet. Cenușa

Valeriu se afla lângă automobilul său de model „Mercedes B200” cu n/î XXXXX,

parcat în fața casei, au săvârșit un atac asupra acestuia, realizat prin electrocutarea

cu un taser (armă cu electroshocuri), în urma căruia Cenușa Valeriu s-a

dezechilibrat și a căzut la pământ, iar cet. Belețcoi Victor l-a amenințat pe Cenușa

Valeriu cu aplicarea armei, prin efectuarea a două împușcături în aer cu o armă

pneumatică, în urma căruia au pătruns în automobilul sus indicat, de unde au

sustras bani în sumă de 17 000 lei, cauzând părții vătămate un prejudiciu material

în proporții considerabile.

8

În ședința de judecată, în susținerea învinuirii, procurorul a argumentat prin

următoarele probe: declarațiile părții vătămate Cenușa Valeriu; declarațiile

martorului Iarmolenco Vitali; procesul-verbal de cercetare la fața locului și tablele

fotografice din 22.08.2020; procesul-verbal de ridicare din 22.08.2020; procesul-

verbal de examinare a obiectului din 10.09.2020; procesul-verbal de ridicare din

01.10.2020; procesul-verbal de examinare a obiectului din 01.10.2020; procesul-

verbal de percheziție corporală din 11.09.2020; procesul-verbal de percheziție

corporală din 10.09.2020; procesul-verbal de examinare din 12.10.2020; procesele-

verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie din 04.09.2020; raportul de

expertiză judiciară nr. 202002P2467 din 24.08.2020; raportul de expertiză judiciară

nr. 34/12/1-R-3530 din 23.09.2020; procesul-verbal de confruntare din 17.09.2020

dintre partea vătămată Cenușa Valeriu și învinuitul Florea Oleg.

Instanța de apel, apreciind probele administrate la materialele cauzei penale,

care au fost cercetate în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond și

suplimentar în instanța de apel, a atestat că probele date sunt pertinente,

concludente, utile și veridice și care apreciate din punct de vedere al coroborării

lor demonstrează vinovăția inculpaților Bria Dumitru și Florea Oleg în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. lit. b), d), e), f) Cod penal și a

inculpatului Ursuleac Veaceslav în baza art. 42 alin. (3), 188 alin. (2), lit. lit. b), d),

e), f) Cod penal, or, instanța de fond neîntemeiat a dispus recalificarea acțiunilor

inculpaților în baza art. 287 alin. (3) Cod penal.

Instanța de apel a apreciat că, la caz, latura obiectivă a fost realizează printr-

un atac săvârșit asupra părții vătămate Cenușa Valeriu, în scopul săvârșirii

tâlhăriei, manifestat prin acțiuni agresive active cu caracter surprinzător pentru

victimă, adică atacul asupra părții vătămate a fost realizat prin electrocutarea

acestuia cu electroshocherul, precum și efectuarea împușcăturilor cu pistol,

precum și amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viață.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 202002P2467 din

24.08.2020, la partea vătămată Cenușa Valeriu au fost depistate vătămări corporale

care se califică ca fiind neînsemnate, totuși acestea urmează a fi calificate ca fiind

periculoase pentru viață, datorită metodei de operare, un pericol real pentru viață

și sănătate.

Acțiunile făptuitorului urmează a fi calificate în baza art. 188 alin. (2) lit. e)

Cod penal, dacă făptuitorul a utilizat alte obiecte folosite în calitatea de armă.

Prin noțiunea de „alte obiecte folosite în calitate de armă” se au în vedere

obiectele cu care victimei i s-au cauzat sau putea să i se cauzeze vătămări

9

periculoase pentru viață ori sănătate (cuțite, inclusiv de bucătărie, bricuri, topoare,

răngi ș.a.m.d.), precum și obiecte destinate pentru dezorientarea temporară a

victimei, cum ar fi revolvere, balonașe și alte dispozitive cu gaze toxice

neutralizante.

La caz, instanța de apel a constatat că, amenințarea cu aplicarea violenței

periculoase pentru viața și sănătatea părții vătămate a avut un caracter real, fapt

confirmat prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 22.08.2020, potrivit

căruia a fost cercetat teritoriul adiacent al casei de locuit din str. Nicolae Sulac 1,

unde cet. Cenușă Valeriu se afla în momentul în care a fost atacat, fiind ridicate în

rezultatul cercetării două cartușe și în rezultatul expertizei judiciare nr. 34/12/l-R-

3530 din 23.09.2020 s-a stabilit că acestea se referă la categoria munițiilor neletale,

stabilindu- se pe tubul de cartuș urme de tragere.

Prin noțiunea de „alte obiecte folosite în calitate de armă” se înțeleg orice

obiecte care pot cauza daune considerabile sănătății sau vieții persoanei (topor,

cuțit, brici, coasă, furcă sau orice obiect metalic etc.).

La caz, instanța de apel a constatat că, în calitate de armă de către infractor a

fost folosit un electroșocher cu ajutorul căruia l-au imobilizat pe Cenușă Valeriu.

Potrivit declarațiilor părții vătămate Cenușa Valeriu cele trei persoane Bria

Dumitru, Florea Oleg și Belevscoi Victor pe care i-a recunoscut potrivit proceselor-

verbale de recunoașterea persoanei după fotografie, i-a sustras din geanta

bărbătească ce se afla pe bancheta din spate a automobilului său, bani în sumă de

17 000 lei, cauzându-i un prejudiciu material considerabil.

Declarațiile părții vătămate Cenușa Valeriu coroborează cu declarațiile

martorului Iarmolenco Vitalie, care și în instanța de apel a indicat că, a văzut-o pe

partea vătămată care cerea ajutor. S-a coborât de pe gard, a ieșit la drum, erau

patru băieți, ei fugeau în deal, unii din ei avea o geantă. Partea vătămată peste un

timp a plecat, când s-a întors a spus că i-au fost furați banii din mașină. I-a văzut

pe toți patru la față atunci când fugeau. I-a văzut pe inculpați dintâi la spate când

era pe gard, apoi când a ieșit la poartă i-a văzut și la față. Printre persoanele care

fugeau era și Ursuleac Veaceslav. Nu a văzut cine era în mașină.

În speță, instanța de apel a constatat că, inculpații Florea Oleg, Bria Dumitru

și Ursuleac Veaceslav, urmărind scopul de cupiditate, au întreprins acțiuni în

vederea sustragerii mijloacelor bănești de la partea vătămată Cenușa Valeriu.

Scopul de cupiditate, rezultă și din declarațiile inculpaților date la faza de

urmărire penală a lui Bria Dumitru și Florea Oleg, potrivit cărora la indicația lui

Ursuleac Veaceslav s-au deplasat pe str. Nicole Sulac, 1, mun. Chișinău, în calitate

10

de colectori, or, Cenușa Valeriu îi era dator lui Ursuleac Veaceslav cu bani, iar

pentru acțiunile sale, Ursuleac Veaceslav urma să le achite 10% din întreaga sumă.

Cu referire la individualizarea pedepsei penale, instanța de apel a reținut că,

după caracterul și gradul prejudiciabil al faptei, infracțiunea reglementată la art.

188 alin. (2) lit. lit. b), d), e), f) Cod penal se califică ca infracțiune „gravă”, pentru

care legea penală prevede sancțiunea sub formă de „închisoare de la 8 la 10 ani”.

Totodată, instanța de apel a reținut că, inculpatul Florea Oleg și-a recunoscut

parțial vina în comiterea infracțiunii, la evidența medicului narcolog sau psihiatru,

inculpații nu se află.

În conformitate cu art. art. 76, 77 Cod penal careva circumstanțe atenuante

sau agravante în privința inculpatului Florea Oleg nu au fost stabilite.

Astfel, având în vedere circumstanțele cauzei expuse mai sus, conducându-

se de principiile generale de aplicare a pedepsei consfințite în prevederile art. 61

alin. (2) Cod penal, instanța de apel a conchis că în privința inculpatului Florea

Oleg, este oportun de a fi aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare care în

accepțiunea instanței este o pedeapsă echitabilă și care va asigura pe deplin

corectarea și reeducarea inculpatului și realizarea scopului pedepsei penale ce ține

de prevenirea comiterii altor infracțiuni atât de către inculpat, cât și de către alte

persoane.

Astfel, instanța de apel a aplicat inculpatului Florea Oleg, pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. lit. b), d), e), f) Cod penal, pedeapsa

penală sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Referitor la cererea de apel depusă de avocatul Dorin Cojocaru în numele

inculpatului Florea Oleg prin care a pledat pentru aplicarea unei pedepse penale

mai blânde, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de apel l-a respins

ca nefondat, or, ținând cont de analiza cumulativă a criteriilor de individualizare,

coroborarea probelor care furnizează informațiile respective, precum și temeiurile

care fundamentează proporționalitatea între scopul reeducării infractorului și

așteptările societății față de actul de justiție realizat sub aspectul restabilirii ordinii

de drept încălcate, instanța de apel a considerat că, pedeapsa penală aplicată

inculpatului Florea Oleg sub formă de închisoare, cu executarea pedepsei penale

în penitenciar de tip semiînchis, va asigura atingerea scopului pedepsei, de

reeducare a acestuia.

Referitor la cererea avocatului Dorin Cojocaru în numele inculpatului Florea

Oleg prin care a solicitat constatarea faptului aplicării în privința lui Florea Oleg a

11

tratamentelor inumane și degradante, ce lezează demnitatea umană în

Penitenciarul nr. 13 (2 zile pentru 1) având calitatea de prevenit total 290 zile

(145x2) pentru perioada deținerii sale în Instituția Penitenciară nr. 13 și 3 zile la 10

pentru deținerea sa în calitate de condamnat - 183 zile, total 473 zile, instanța de

apel a constatat că, la materialele cauzei penale lipsește raportul administrației

instituției penitenciare cu privire la condițiile de detenție, iar din motivele expuse

supra, instanța de judecată, din oficiu, nu poate soluționa chestiunea prevăzută de

art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală.

Cât privește cererea inculpatului Florea Oleg privind aplicarea în privința sa

actului de amnistie și încetarea procesului penal în baza Legii nr. 243 din

24.12.2021 „privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova”, instanța de apel a respins-o ca nefondată, din

motiv că la caz sunt incidente excepțiile reglementate la art. 6 alin. (1), lit. d) din

Legea nr. 243 din 24.12.2021, deoarece în privința inculpatului s-a pronunțat o

sentință de condamnare în baza art. 188 alin. (2) Cod penal, iar în privința acestei

componențe de infracțiune nu sunt aplicabile prevederile art. 1-5 din Legea nr. 243

din 24.12.2021.

Referitor la solicitarea procurorului de a încasa în mod solidar din contul

inculpaților cheltuielile judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare, instanța

de apel a admis-o integral.

ordinar de către avocatul Cojocaru Dorin în numele inculpatului, care invocând

temeiurile pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) și 10) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței.

5.1. În susținerea recursului invocă faptul că, analizând probatoriul prezentat

de către acuzare și cercetat în cadrul ședințelor de judecată, consideră că vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii de tâlhărie de care a fost condamnat nu a fost

demonstrată.

Întreg probatoriul acuzării se bazează doar pe declarațiile părții vătămate și a

unui martor, care în genere în instanța de judecată cu careva informație relevantă nu

a venit.

Contrar la declarațiile date în cadrul UP, partea vătămată expres a indicat că

nu a văzut când i-a dispărut mijloacele financiare și de către cine au fost luate. Acea

geantă elementar nu a fost supusă examinăriimpentru a se ridica amprentele.

În acțiunile inculpatului nu există latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de

art. 188 Cod penal, anume sustragerea, cât și scopul sustragerii.

12

Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului, unde în urma prelucrării

ușii din spate a automobilului, nu au fost stabilite careva urme valabile.

Totodată, considerăm că Florea Oleg este pus într-o situație defavorabilă, or

ultimul nu poate beneficia de prevederile art. 3641 CPP, pentru acțiunile comise.

pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri juridice.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind

vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței

de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Potrivit recursului declarat de către avocat, autorul își întemeiază criticile, prin

prisma temeiurilor de casare prevăzute la pct. 8) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, și anume, în sensul că nu au fost întrunite elementele infracțiunii și

sau aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Reieșind din esența argumentelor expuse în cererea de recurs, Colegiul penal

constată că în esență, avocatul Cojocaru Dorin și-a exprimat dezacordul cu soluția

instanței de apel cu privire la reîncadrarea acțiunilor inculpatului Florea Oleg din

art. 287 alin. (3) Cod penal în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal,

susținând că instanța de apel eronat a apreciat modul și metoda de comitere a

infracțiunii încriminate, precum și consecințele acesteia.

13

Verificând decizia adoptată în cauză și probatoriul administrat prin prisma

opiniei părții apărării, în sensul că inculpatul Florea Oleg nu este vinovat de

comiterea infracțiunii de tâlhărie, Colegiul o consideră ca neîntemeiată.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, poate administra, la cererea părților

orice probe noi și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Colegiul penal reține, că instanța de apel judecând cauza și verificând probele

în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei

analize și examinării coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea

laturii penale a cauzei, precum și a elementelor de fapt pe care se sprijină soluția

dispusă în cauză, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de

vinovăție a inculpatului Florea Oleg de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188

alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal, acțiunile acestuia fiind corect calificate.

Totodată, instanța de apel și-a argumentat soluția prin faptul că, din

declarațiile părții vătămate Cenușa Valeriu, a martorului Iarmolenco Vitalie și din

probele materiale prezentate în cauză, se demonstrează comiterea de către inculpat a

infracțiunii de tâlhărie, probe care sânt descrise amănunțit și apreciate în hotărârea

judecătorească (f.d. 106-121 vol. IV), din care considerent, instanța de recurs respinge

critica părții apărării, precum că nu au fost luate în considerație toate probele și nu

au fost analizate.

Or, instanța de apel corect a stabilit că prin acțiunile intenționate ale

inculpatului Florea Oleg, împreună cu inculpații Bria dumitru și Ursuleac Veaceslav,

au fost periclitate în principal relațiile cu privire la posesia asupra bunurilor părții

vătămate Cenușa Valeriu, iar în plan secundar relațiile sociale cu privire la sănătatea

părții vătămate, precum și asupra libertății psihice acestuia.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 188 Cod penal, reprezintă o

formă specifică de sustragere, care nu se încadrează în tiparul tradițional al noțiunii

de sustragere. Tâlhăria este definită în lege nu ca luare a bunurilor altei persoane, ci

ca atac săvârșit în scopul sustragerii bunurilor altei persoane. Datorită acestui fapt,

infracțiunea se consideră consumată din momentul declanșării agresiunii.

La caz, latura obiectivă a fost realizată prin atacul săvârșit asupra părții

vătămate Cenușa Valeriu, realizat prin electrocutarea acestuia cu electroshocherul,

precum și efectuarea împușcăturilor cu pistol.

Amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea părții

vătămate a avut un caracter real, fapt confirmat prin procesul-verbal din 22.08.2020,

14

potrvit căruia a fost cercetat teritoriul adiacent al casei de locuit din. Str. Nicolae

Sulac 1, unde partea vătămată se afla în momentul în care a fost atacat, care în

rezultatul cercetării au fost ridicate două cartușe și în rezultatul expertizei judiciare

nr. 34/12/1-R-3530 din 23.09.2020 s-a stabilit că acestea se referă la categoria

munițiilor neletale, stabilindu-se pe tubul de cartuș urme de tragere.

Scopul de cupiditate rezultă din declarațiile inculpaților Bria Dumitru și

Florea Oleg date la faza de urmărire penală (f.d. 97-99, vol. II), potrivit cărora la

indicația lui Ursuleac Veaceslav s-au deplasat pe str. Nicolae Sulac 1, mun. Chișinău,

în calitate de colectori, din motiv că partea vătămată Cenușa Valeriu îi era dator lui

Ursuleac Veaceslav cu bani, iar pentru acțiunile lor, Ursuleac Veaceslav urma să le

achite 10% din întreaga sumă.

Astfel, Colegiul penal reține că, instanța de apel a apreciat probele conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, întemeiat a stabilit vinovăția

inculpatului Florea Oleg de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit.

b), d), e), f) Cod penal, acțiunile acestuia fiind incidente elementelor infracțiunii

menționate și în cele din urmă temeiul pentru recurs invocat și stipulat la pct. 8)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea.

Cu referire la argumentul recurentului privind existența în cauza examinată

a erorii de drept prevăzute la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

susținând în acest sens că, Florea Oleg este pus într-o situație defavorabilă, or ultimul

nu poate beneficia de prevederile art. 3641 CPP, pentru acțiunile comise, Colegiul penal

îl respinge ca neîntemeiat. Or, instanța de apel, în urma propriei analize și

examinării coroborate a probelor, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, întemeiat i-a stabilit vinovăția inculpatului Florea Oleg de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal. Iar

pedeapsa aplicată inculpatului a fost motivată și individualizată în conformitate

cu prevederile legale, aceasta fiind una echitabilă și proporțională în raport cu

gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, precum și scopul pedepsei penale de

restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni din partea acestuia și a altor persoane.

Finalmente, Colegiul penal apreciază ca legală și întemeiată hotărârea

instanței de apel, ce a fost adoptată în corespundere cu prevederile art. 414-419

Cod de procedură penală, nefiind identificată de instanța de recurs vreo eroare

judiciară, ce ar putea servi drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate și

din atare considerente, recursul ordinar declarat de către avocatul Cojocaru Dorin

în numele inculpatului Florea Oleg, este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

15

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cojocaru Dorin

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 07 octombrie 2022, în cauza penală în privința lui Florea Oleg Xxxxx, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 30 mai 2023.

Președinte: Guzun Ion

Judecători: Daguța Sergiu

Eremciuc Ghenadie

16