1ra-543/2021 — art.287 alin.3 CP

1ra-543/2021 — art.287 alin.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-543/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Cobzac Elena,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către inculpatul Gornea Oleg și de către avocatul acestuia, Chiriac Stela, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar penal al Curții de Apel Bălți din 15

septembrie 2020 și a sentinței Judecătoriei Drochia sediul Central din 06.02.2020,

în cauza penală în privința lui

Gornea Oleg XXXXX, născut la XXXXX,

originar din s. XXXXX și domiciliat în

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 14.02.2019 - 06.02.2020;

Instanță de apel: 27.02.2020 – 15.09.2020;

Instanță de recurs: 08.12.2020 - 10.03.2021.

A C O N S T A T A T :

Gornea Oleg a fost recunoscută vinovată și condamnat în baza art.287 alin.(3) Cod

penal, la 3 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

S-a încasat din contul inculpatului Gornea Oleg în beneficiul statului suma

de 1 462 lei cu titlu de cheltuieli judiciare pentru efectuarea rapoartelor de

expertiză.

01.01.2019, Gornea Oleg, aproximativ pe la orele 15:30, deplasându-se pe străzile

XXXXX, care potrivit art.131 Cod penal, se atribuie la loc public, încâlcind

grosolan ordinea publică, care s-a manifestat prin lezarea normelor de drept și

morale de comportare în societate, care asigură securitatea personală a cetățenilor,

exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, printr-un cinism și obrăznicie

deosebită, fără careva motive întemeiate a inițiat un conflict cu mai multe

persoane, numindu-i cu cuvinte necenzurate, dintre care și cu cet. Lungu Vitalie

a.n. XXXXX locuitor al XXXXX, după care apropiindu-se de un gard din

vecinătate de unde a rupt o lamelă (ștachetă) și cu aceasta l-a lovit pe ultimul în

regiunea capului.

Ulterior cet. O. Gornea, eschivându-se de la fața locului într-o direcție

necunoscută, a revenit în același loc la un interval de 10 minute, din nou cu

1

numirea cu cuvinte necenzurate pe toți care ieșeau în cale, având asupra sa o rangă

metalică, l-a lovit cu aceasta pe cet. Sacovschi Iurie a.n. XXXXX, originar și

locuitor al XXXXX, în regiunea mânii drepte.

Mai târziu, din nou eschivându-se de la fața locului cet. O. Gornea a revenit

la un interval de 10 minute pentru a treia oară în același loc, numind pe toți cu

cuvinte necenzurate și având asupra sa un cuțit cu lamă mare, a încercat a-l folosi

în privința cet. Sacovschi Iurie a.n. XXXXX, originar și locuitor al XXXXXX.

În momentul imediat următor, încercând a curma acțiunile ilegale ale cet. O.

Gornea de către cet. Iu. Sacovschi, cet. V. Lungu și cet. B. Stratu. cet. Stratu Boris

a.n. XXXXX, originar și locuitor al XXXXX, a tăiat cu cuțitul de către cet. O.

Gornea în regiunea piciorului drept, după care a fost imobilizat și deposedat de

cuțit.

În urma acțiunilor ilegale ale cet. Gornea Oleg părții vătămate cet. Lungu

Vitalie conform raportului de expertiză judiciară medico-legală nr.201918P0002

din 02.01.2019 i-a fost cauzate vătămări corporale sub formă de: „ Edemul părții

pieloase a capului, edemul și excoriațiile mânii drepte”, care puteau fi cauzate de

acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în circumstanțele indicate

și se califică ca vătămări corporale „Neînsemnate”; părții vătămate cet. Stratu

Boris a.n. XXXXX originar și locuitor al XXXXX, conform raportului de

expertiză judiciară medico-legală nr.201918P0003 din 02.01.2019 au fost cauzate

vătămări corporale sub formă de „Plăgile tăiate a gambei drepte”, care puteau fi

cauzate de acțiunea traumatică a unui obiect ascuțit tăios, posibil cu cuțitul

prezentat la examinare și se califică ca vătămări corporale neînsemnate; iar părții

vătămate cet. Sacovschi Iurie, a.n. XXXXX, originar și locuitor al XXXXX, i-au

fost cauzate leziuni corporale sub formă de „Excoriațiile cotului mânii drepte”,

care puteau fi cauzate de acțiunea traumatică a unui obiect contondent, posibil în

timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămări corporale neînsemnate.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

prima instanța a reținut în drept, că faptele inculpatului întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute art.287 alin.(3) Cod penal Cod penal.

sentința, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În argumentația cerințelor invocate în apel, avocatul a menționat că acuzarea

lui Gornea Oleg este bazată numai pe depozițiile părților vătămate Sacovschi Iurie

și rapoartele de expertiză medico-legală. A notat că părțile vătămate Stratu Boris și

Lungu Vitalie nu au fost prezenți în ședința de judecată și conform demersului

procurorului au fost date citire declarațiilor ultimilor.

A susținut avocatul, că instanța de fond nu a luat în considerație depozițiile

inculpatului Gornea Oleg, care a explicat despre faptul apariției la părțile vătămate

a leziunilor corporale și aceia, că inculpatul era în stare de legitimă apărare având

necesitatea de a se apăra împotriva agresiunii fizice a presupuselor părți vătămate.

În susținerea celor enunțate, avocatul apelant a arătat, că inculpatul Gornea

Oleg la data de 01.01.2019 a fost agresat fizic și lui i-au fost cauzate leziuni

corporale de o mai mare gravitate decât a părților vătămate, fiind nevoit de a urma

și tratament medical staționar. Considerând că aceste circumstanțe au fost ignorate

atât la etapa urmării penale, cât și la judecarea cauzei.

2

3.1. Inculpatul a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, cu

remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond sau la Procuratura raionului

Drochia pentru desfășurarea urmăririi penale sub toate aspectele, completă și

obiectivă, întru stabilirea tuturor circumstanțelor cauzei.

În argumentația cerințelor invocate în apel, inculpatul a menționat că la

emiterea sentinței de condamnare judecătorul nu a ținut cont de prevederile art.314

Cod de procedură penală, potrivit căruia instanța de judecată este obligată să

cerceteze toate probele prezentate de către părți sau administrate la cererea

acestora, inclusiv să audieze inculpații, părțile vătămate, martorii, să cerceteze

corpurile delicte, să dea citire rapoartelor de expertiză judiciară, proceselor verbale

și altor documente, cum și să examineze alte probe prevăzute de cod.

Inculpatul a notat că, instanța de judecată a ignorat complet cererile

inculpatului prin care a solicitat audierea tuturor părților vătămate, polițiștilor V.

Tizu, A. Balan, E. Ciumac. De asemenea, susține că au fost ignorate cererile

adresate Procuraturii raionului Drochia în baza art.113-114 Cod de procedură

penală. În susținerea temeiniciei alegațiilor invocate, apelantul face trimitere la

art.297 alin.(4) Cod de procedură penală, conform căruia după trimiterea cauzei

penale în judecată, plângerile, cererile și demersurile se soluționează de instanța

care examinează cauza. În pofida acestei rigori, după cum invocă apelantul,

instanța nu s-a conformat prevederilor date.

Făcând trimitere la prevederile art.315 Cod de procedură penală, apelantul a

stabilit că instanța de fond a examinat cauza aproximativ un an de zile, oferindu-i

procurorului posibilitatea prezentării părților vătămate, martorilor și altor probe,

prin ce a încălcat termenele prevăzute de norma de referință. Atrage atenție asupra

faptului că sentința de condamnare se bazează preponderent pe declarațiile părții

vătămate Sacovschii Iurii, care realmente sunt contradictorii

septembrie 2020, apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea

sentinței fără modificări.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, cercetând probele

administrate în cauza dedusă judecății, conchide asupra temeiniciei și legalității

concluziei judiciare a instanței de fond privind constatarea vinovăției inculpatului

Gornea Oleg în comiterea infracțiunii incriminate, cât și asupra calificării juste a

acțiunilor inculpatului Gornea Oleg în baza art.287 alin.(3) Cod penal.

În contextul dat, instanța de apel a subliniat că în cadrul cercetări probelor

administrate a fost confirmat pe deplin huliganismul agravat, incriminat lui Gornea

Oleg, săvârșit cu aplicarea unor obiecte pentru vătămarea corporală și sănătății.

Procesul-verbal de cercetare la fața locului din 01.01.2019 a stabilit circumstanțele

comiterii faptei violente în loc public, cu aplicarea ștachetei din lemn. Acuzația

faptică, că la data de 01.01.2019, Gornea Oleg aproximativ la orele 15:30,

deplasându-se pe XXXXX, care potrivit art.131 Cod penal, se atribuie la loc

public, încălcând grosolan ordinea publică, care s-a manifestat prin lezarea

normelor de drept și morale de comportare în societate, care asigură securitatea

personală a cetățenilor, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, printr-

un cinism și obrăznicie deosebită, fără careva motive întemeiate a inițiat un

conflict cu mai multe persoane, numindu-i cu cuvinte necenzurate, dintre care și cu

3

cet. Lungu Vitalie a.n. XXXXX, locuitor XXXXX, după care apropiindu-se de un

gard din vecinătate de unde a rupt o lamelă (ștachetă) și cu aceasta l-a lovit pe

ultimul în regiunea capului, este dovedită de conținutul probei nominalizate mai

sus în coroborare cu procesul-verbal de confruntare din 31.01.2019. Astfel, în

cadrul confruntării dintre inculpatul Gornea Oleg și martorul Gorceac Victor,

ultimul a declarat că, la 01.01.2019, în jurul orei 13:00, fără nici un motiv, cet.

Gornea Oleg a intrat în conflict verbal cu cet. Lungu Vitalie, în urma cărui fapt

Gornea Oleg a smuls o ștafetă de la gardul din apropiere și i-a aplicat o lovitură cu

ștafeta dată în regiunea capului lui Lungu Vitalie.

În această consecvență instanța de apel a notat că, aplicarea violenței asupra

cet. Lungu Vitalie, în circumstanțele descrise mai sus, este probată prin constatarea

urmelor loviturii aplicate de către Gornea Oleg cu o ștachetă din lemn, prevăzute în

raportul de expertiză judiciară nr.201918P0002 din 02.01.2019. Potrivit concluziei

expertului judiciar, la cet. Lungu Vitalie s-au depistat leziuni corporale ce se

califică către vătămare corporală neînsemnată, care puteau fi cauzate de acțiunea

traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele

indicate.

Acuzația că, ulterior cet. O. Gornea, eschivându-se de la fața locului într-o

direcție necunoscută, a revenit în același loc la un interval de 10 minute, din nou cu

numirea cu cuvinte necenzurate pe toți care ieșeau în cale, având asupra sa o rangă

metalică, l-a lovit cu aceasta pe cet. Sacovschi Iurie a. n. XXXXX, originar și

locuitor al XXXXX, în regiunea mâinii drepte, se consideră dovedită în baza

declarațiilor părții vătămate Sacovschi Iurii depuse în cadrul confruntării cu

inculpatul Gornea Oleg, consemnate în procesul-verbal din 31.01.2019. Deși, în

procesul confruntării cu partea vătămată, inculpatul Gornea Oleg a negat că

evenimentele petrecute la 01.01.2019 în intersecția XXXXX au avut loc în

circumstanțele descrise de partea vătămată Sacovschii Iurii, care și concordă cu

învinuirea. Instanța de apel a stabilit că cele enunțate de partea vătămată

coroborează cu celelalte probe administrate la materialele cauzei penale de organul

de urmărire penală. Astfel, concluziile raportului de expertiză judiciară

nr.201918P0004 din 02.01.2019, confirmă faptul că Sacovschi Iurii a suferit

excoriații a cotului mâinii drepte, care puteau fi cauzate de acțiunea traumatică a

unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se

califică drept vătămări corporale neînsemnate.

Instanța de apel a apreciat ca fiind veridice declarațiile părții vătămate

Sacovschi Iurii în partea în care indică, că anume Gornea Oleg i-a aplicat lovitura

și anume cu o țeavă metalică. Or, atât în declarațiile martorului Gorceac Oleg, cât

și a părții vătămate Stratu Boris s-a indicat că Gornea Oleg a fost observat cu o

rangă de metal, deplasându-se spre str. Chișinăului din or. Drochia.

Acuzația că, mai târziu, din nou eschivându-se de la fața locului cet.

O.Gornea a revenit la un interval de 10 minute pentru a treia oară în același loc,

numind pe toți cu cuvinte necenzurate și având asupra sa un cuțit cu lamă mare, a

încercat a-l folosi în privința lui Sacovschi Iurie. În momentul imediat următor,

încercând a curma acțiunile ilegale ale cet. Gornea Oleg de către cet. Sacovschi

Iurii, cet. Lungu Vitalie și cet. Stratu Boris, a fost tăiat cu cuțitul de către cet. O.

Gornea în regiunea piciorului drept, își găsește confirmare în baza declarațiilor

4

părții vătămate Stratu Boris, și a declarațiilor martorului Gorceac Victor. Astfel,

martorul Gorceac Victor a declarat despre încercarea cet. Sacovschi Iurie, cet.

Stratu Boris și cet. Lungu Vitalie de a deposeda pe Gornea Oleg de cuțitul ce-l

avea în mâna și cu care i-a amenințat, iar în procesul întreprinderii de către cei trei

a acțiunilor orientate spre deposedarea lui Gornea Oleg de cuțit, ultimul l-a tăiat la

picior pe Stratu Boris. În aceiași ordine consecutivă a evenimentelor descrise de

martorul Gorceac Victor, care și coincide cu acuzațiile aduse lui Gornea Oleg,

partea vătămată Stratu Boris depunând declarații consecvente, din care reiese că la

01.01.2019, văzând că Gornea Oleg a intrat în conflict cu Stratu Boris la poarta

ultimului, s-a apropiat de aceștia pentru a-l deposeda pe Gornea Oleg de cuțitul

care-l avea în mâna. În acest timp i-a aplicat lui Gornea Oleg lovituri cu scopul de

a-l determina să arunce cuțitul, la care Gornea Oleg i-a aplicat 2 lovituri cu cuțitul

la piciorul drept mai jos de genunchi.

În confirmarea și completarea circumstanțelor descrise de Gorceac Victor și

Stratu Boris, instanța de apel a învederat că prin raportul de expertiză judiciară

nr.201918P0003 din 02.01.2019 s-a concluzionat că, în timpul examinării medico-

legale la cet. Stratu Boris s-au depistat leziuni corporale în formă de: plăgile tăiate

a gambei drepte, care puteau fi cauzate de acțiunea traumatică a unui obiect

ascuțit-tăios, posibil cu cuțitul prezentat la examinare, în timpul și în

circumstanțele indicate, se califică către vătămate corporală neînsemnată.

Cu referire la arma folosită de Gornea Oleg, instanța de apel a atestat probe

ce confirmă că inculpatul la vătămarea integrității corporale a lui Stratu Boris a

utilizat anume cuțitul, recunoscut ca corp delict, cercetat potrivit procesul-verbal

de examinare a obiectului din 29.01.2019.

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală a contestat cu recurs hotărârile adoptate,

solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, acuzarea lui Gornea Oleg este

bazată numai pe depozițiile părților vătămate Sacovschi Iurii și rapoartele de

expertiză medico-legale, părțile vătămate Stratu Boris și Lungu Vitalie nu au fost

prezenți în ședința de judecată și conform demersului procurorului au fost date

citire declarațiilor ultimilor.

Avocatul a afirmat că, nici instanța de fond, nici instanța de apel nu a luat în

considerație depozițiile inculpatului Gornea Oleg, care a explicat despre faptul

apariției la părțile vătămate a leziunilor corporale și aceia că inculpatul – era în

stare de legitimă apărare având necesitatea de a se apăra împotriva agresiunii

fizice a presupuselor părți vătămate.

În continuare avocatul recurent a făcut o incursiune de ordin teoretic și

general asupra elementele componente a infracțiunii prevăzută de art.287 alin.(3)

Cod penal, care le-a raportat la circumstanțele de fapt deduse din convingerile sale

și a indicat că, fiind agresat de pretinsele părți vătămate, Gornea Oleg a acționat

doar cu o singură intenție, intenția de a se apăra de acțiunile ilegale. Inculpatul nu

neagă cele întâmplate, doar este de părerea că faptele sale sunt lipsite de caracterul

penal, pledând că au fost realizate în stare de legitimă apărare.

Sub alt aspect avocatul inculpatului pretinde că, Gornea Oleg la 01.01.2019

a fost agresat fizic și lui i-au fost cauzate leziuni corporale de o mai mare gravitate

5

decât a părților vătămate, fiind nevoit de a urma și tratament medical staționar,

decizia pe faptul dat nefiind anexată ca probă pe caz. Aceste circumstanțe au fost

ignorate atât la etapa urmăririi penale, cât și la judecarea cauzei.

Totodată, a indicat că inculpatul a solicitat de la instanța de apel, anularea

sentinței de condamnare și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond sau la

procuratura raionului Drochia pentru desfășurarea urmăririi penale sub toate

aspectele, complet și obiectiv , întru stabilirea tuturor circumstanțelor cauzei.

În sinteza celor menționate recurentul a opinat că, la emiterea sentinței de

condamnare judecătorul nu a ținut cont de prevederile art.314 Cod de procedură

penală, potrivit căruia instanța de judecată este obligată să cerceteze toate probele

prezentate de către părți sau administrate la cererea acestora, inclusiv să audieze

inculpații, părțile vătămate, martorii, să cerceteze corpurile delicte, să dea citire

rapoartelor dc expertiză judiciară, proceselor verbale și altor documente, cum și să

examineze alte probe prevăzute de cod. Instanța de judecată a ignorat complet

cererile inculpatului prin care a solicitat audierea tuturor părților vătămate,

polițiștilor V. Tizu, A. Bălan, E. Ciumac. Au fost ignorate cererile adresate

procuraturii raionului Drochia în baza art.113-114 Cod de procedură penală.

5.1. Inculpatului, în temeiul pct.5), 6), 10) și 12) alin.(1) art.427 Cod de

procedură penală, a contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia cu

pronunțarea unei hotărâri de achitare sau încetarea procesului penal, în caz de

imposibilitate de emitere a unei astfel de hotărâre să fie dispusă rejudecarea cauzei

penale de către instanța de apel în alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, în privința sa au fost încălcate

prevederile art.314 Cod de procedură penală. Totodată, considerând că instanțele

ierarhic inferioare nu au respectat nici dispozițiile art.323 alin.(2) și (5) din Codul

de procedură penală, deoarece părțile vătămate Lungu Vitalie și Stratu Boris au

fost în prima instanță doar o singură dată, însă nu au dat depoziții, fiindcă nu era

prezent Sacovschi Iurii și a fost amânată ședința de judecată. La înmânarea

citațiilor ei au declarat că urmează să plece peste hotarele țări. Atât instanța de

judecată cât și procurorul de pe caz nu au întreprins nimic ca aceste persoane să fie

audiate de către judecătorul de instrucție așa cum prevede Codul de procedură

penală.

La acest capitol, inculpatul a mai specificat că, de nenumărate ori s-a adresat

cu cereri în instanțiile de rang inferior, solicitând audierea părților vătămate Lungu

Vitalie și Stratu Boris și a martorilor V. Gorceac, N. Ceban, V. Tizu, A. Bălan și E.

Ciumac, care au fost respinse.

La fel, recurentul a menționat că în instanța de apel, a indicat că au fost

încălcate și prevederile art.327 Cod de procedură penală. De vreme ce instanța de

fond la cererea procurorului poate amâna ședința de judecată pe o perioadă de până

la o lună pentru prezentarea probelor suplementare. Însă, instanța de judecată a

amânat ședința de judecată pe o perioadă de peste trei luni, în care procurorul așa și

nu a prezentat probe suplementare, adică părțile vătămate sau martorii.

În altă ordine de idei, recurentul a precizat că, în instanța de fond a fost

depistat încălcarea prevederilor art.335 Cod de procedură penală, pe care nu a dorit

să le examineze. Faptul că Sacovschi Iurii și-a schimbat radical depozițiile depuse

anterior în timpul confruntării la urmărire penală și declarațiile depuse în cadrul

6

cercetării judecătorești nu coincid, na fost motiv de uimire a instanței de judecată.

Din contra din declarațiile depuse au mai apărut încă două persoane care lau

torturat, aceștia fiind martorul V. Gorceac și N. Ceban de care a fost urmărit și

provocat la bătaie.

În continuare recurentul a relatat că, instanța de judecată la lipsit de dreptul

prevăzut la art.367 alin.(5) Cod de procedură penală, prin care inculpatul poate fi

audiat ori de câte ori este necesar în cursul cercetării judecătorești și el putea face

declarații oricând cu permisiunea președintelui ședinței de judecată. Astfel, vrând

să acorde întrebări lui Sacovschi Iurii, unde se destăinuia adevărul, instanța de

judecată la agresat psihologic, grăbindu-l de a pune corect și să gândească bine la

întrebările adresate părții vătămate. În așa mod fiind pusă o presiune psihologică

asupra lui cât și asupra lui Sacovschi Iurii, insistând că ultimul să susțină poziția

procurorului.

Totodată, notează că, în data de 01.01.2019, el însuși a fost victima

agresiunii din partea așa ziselor părți vătămate, a fost bătut de către dânșii, a fost

provocat la bătaie în fața magazinului „Ea”, iar el nu a avut decât să se apere,

considerând că se află în legitimă apărare.

expus pentru inadmisibilitatea acestora ca fiind vădit neîntemeiate.

7.Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate în raport cu

materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora din

următoarele considerente.

În conformitate cu art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal atestă, că titularii

acestora invocă în calitate de temeiuri pentru casarea hotărârilor instanțelor de

fond art. 427 alin. (1) pct.5), 6), 10) și 12) Cod de procedură penală, care stabilesc,

că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 5) cauza a fost

judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal

citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre

această imposibilitate, 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a 10 afectat soluția

instanței, 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale,

precum și 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizând recursurile declarate de către inculpatul Gornea Oleg și de către

avocatul acestuia, Chiriac Stela, instanța de recurs constată că ambii invocă

temeiul prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, fiind invocate

în principiu aceleași argumente, prin urmare asupra acestora Colegiul penal se va

expune concomitent.

În primul rând, instanța de recurs ține să menționeze că, respectând

prevederile art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul

7

înaintat de apărare, a verificat minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, astfel

ajungând la concluzia corectă enunțată supra la pct.5 al prezentei decizii.

Colegiul penal a stabilit că, în sensul prevederilor art.417 alin.(1) pct.8) Cod

de procedură penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de

drept care au dus, după caz, la respingerea apelurilor declarate de avocatul

inculpatului, cu menținerea sentinței, precum și motivele adoptării soluției.

În acest context, instanța de recurs menționează că, din conținutul deciziei

instanței de apel rezultă, că ultima corect a reținut fapta și circumstanțele săvârșirii

infracțiunii de către inculpatul Gornea Oleg, constatate de prima instanță, acestea

fiind reproduse în partea descriptivă, ulterior, motivând concluzia de vinovăție a

acestuia.

Așadar, în vederea respingerii argumentelor din recurs privitor la chestiunea

de apreciere eronată a probelor, Colegiul penal amintește că la etapa judecării

recursului ordinar nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă

apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor

respective.

Deci, instanța de recurs nu examinează criticele referitoare la presupusa

greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente

faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel,

corectitudinea condamnării inculpatului privind învinuirea imputată acestuia prin

rechizitoriu.

Mai mult, în lumina jurisprudenței constante a Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție, se reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art.427

alin.(1) Cod de procedură penală, prevede, că la această etapă instanța de recurs

verifică erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor

stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a

stării de fapt reținută în cauză.

Totodată, Colegiul penal pe această linie de considerente specifică, că pentru

a constitui caz de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să

fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci

discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin

ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei

soluții decât cea pe care materialul probator o susține.

În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către instanța

de recurs, ori, în fapt și în drept, decizia instanței de apel corespunde tuturor

normelor de drept procesual penal.

Cu referire la alegațiile inculpatului precum că sa aflat în legitimă apărare în

raport cu părțile vătămate, Colegiul penal notează că, din probele administrate la

cauza penal nu denotă faptul că a existat un atac direct, imediat, material și real,

îndreptat asupra sa din partea părților vătămate. De altfel, s-a constatat cu

certitudine că inițiator al conflictelor din 01.01.2019 cu Sacovschi Iurii, Lungu

Vitalie și Stratu Boris a fost anume Gornea Oleg.

Cu referire la alegațiile inculpatului, că a fost maltratat de către părțile

8

vătămate, Colegiul penal le apreciază critic și indică că gravitatea pericolului

emanat de la inculpat (aplicarea țevii metalice, ștachetă și cuțit) urmează a fi

apreciat de o proporționalitate mai mare decât pericol creat de părțile vătămate.

Împrejurările constatate în baza probatoriului cercetate nu indică la existența reală

a unui atac din partea părților vătămate ci din potrivă împiedicarea aplicării

violenței împotriva lor și imobilizarea agresorului, care au dus la vătămarea

integrități corporale a lui Gornea Oleg .

Referitor la motivul indicat de inculpat privind încălcarea prevederile art.327

Cod de procedură penală, prin faptul că instanța de judecată poate amâna ședința

pe o perioadă de până la o lună pentru prezentarea probelor suplementare, însă,

instanța de judecată a amânat ședința de judecată pe o perioadă de peste trei luni, în

care procurorul așa și nu prezentat probe suplementare, Colegiul penal apreciază

critic această abordare a inculpatului ca nefiind de esență, ci de nuanță.

Privitor la alegațiile inculpatului că Sacovschi Iurii și-a schimbat radical

depozițiile depuse anterior în timpul confruntării la urmărire penală și declarațiile

depuse în cadrul cercetării judecătorești nu coincid și urmare instanța de judecată

trebuia să se conducă de prevederile art.335 Cod de procedură penală, Colegiul

penal ține să menționeze, că aceste sunt consecvente și fără devieri de natură să fi

catalogate ca declarații false pentru a fi constatată o infracțiune de audiență.

Referitor la argumentul că, instanța de judecată la lipsit de dreptul prevăzut

la art.367 alin.(5) Cod de procedură penală, prin care inculpatul poate fi audiat ori

de câte ori este necesar în cursul cercetării judecătorești și putea face declarații

oricând cu permisiunea președintelui ședinței de judecată. Astfel, vrând să acorde

întrebări lui Sacovschi Iurii, unde se destăinuia adevărul, instanța de judecată la

agresat psihologic, grăbindu-l de a pune corect și să gândească bine la întrebările

adresate părții vătămate. În așa mod fiind pusă o presiune psihologică asupra lui

cât și asupra lui Sacovschi Iurii, insistând că ultimul să susțină poziția

procurorului. La fel, Colegiul penal apreciază aceste declarați ca formale și

declarative, în mod evident deviază de la cele reflectate în mod particular în

procesul verbal de audiere a părții vătămate Sacovschi Iurii din 11.12.2019 (f.d.118

V.II) cât și în întregime, în procesele verbale al ședințelor de judecată.

Mai mult, inculpatul fiind asistat de către avocat a avut posibilitatea reală să

invoce această carență în cadrul cercetări judecătorești, să ridice problema

partinități instanței de judecată sau a presiuni psihologice și în general clarificarea

circumstanțelor de fapt importante pentru justa soluționare a acestei cauze, însă nu

au uzat de acest drept fundamental.

În al doilea rând, cu referire la criticile invocate de inculpat sub aspectul pct.

5) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, privind neparticiparea în ședințele de

judecată a părților vătămate Lungu Vitalie și Stratu Boris, Colegiul penal ține să

menționeze că, prima instanță a citat participanți la proces pentru data de

04.12.2019, de asemenea instanța de apel a fixat ședința de judecată pentru data de

14.04.2020 ora 11:30 și 30.06.2020 ora 11:30, iar părțile vătămate au fost citate

atât la prima ședință, cât și în mod repetat la celelalte ședințe. Confirmat prin

avizele recomandate (f.d. 106, 107, 202, 204, 213, 214 V. II).

Subsecvent, de către procurorul procuraturii Drochia Rusu Oleg, a fost

dispusă aducerea silită a părților vătămate Lungu Vitalie și Stratu Boris, care au

9

rămas fără executare din motivul aflării acestora peste hotarele țării (f.d.69 V.II).

Totodată, analizând textele art.319 alin(1) și art.412 alin.(5) Cod penal,

rezultă că neprezentarea părților legal citate în instanța de apel nu împiedică

examinarea cauzei. Mai mult ca atât, Colegiul penal evidențiază că, în cadrul

ședinței de judecată în instanța de fond, au fost dat citire declarațiilor părților

vătămate potrivit art.371 alin.(1) Cod de procedură penală, fiind ulterior preluate și

de către instanța de apel, fiind respectate prevederile legale în acest sens.

Pe de altă parte aceste declarații au fost citite în cadrul acțiunii de

confruntare a părților vătămate cu inculpatul, unde ultimul a fost în drept de a

înainta obiecții, de a adresa întrebări și de a cere explicații, fapt ce exclude ipoteza

lezării dreptului inculpatului la un proces echitabil consacrat la art.6 par. 1 al

Convenției.

În al treilea rând, cu referire la criticile invocate de inculpat sub aspectul pct.

10) și 12 alin. (1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că

recurentul nu a motivat din punct de vedere a temeiurilor de casare invocate or,

potrivit prevederilor art.24 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Gornea

Oleg și de către avocatul acestuia, Chiriac Stela, împotriva deciziei Colegiului

judiciar penal al Curții de Apel Bălți din 15 septembrie 2020 și a sentinței

Judecătoriei Drochia, sediul Central din 06.02.2020, în cauza penală în privința lui

Gornea Oleg XXXXX, deoarece sunt vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 10 martie 2021.

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Cobzac Elena

10