1ra-29/2023 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP

1ra-29/2023 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-29/2023

1-21004092-01-1ra-05012023

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

13 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte Nadejda Toma

judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Victor Boico

Elena Cobzac

a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar declarat, împotriva deciziei

Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2022, de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu în cauza penală a lui

Vutcariov Ion XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX;

Raiu Ion XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX

și

Graur Veaceslav XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță:13.01.2021 – 17.03.2022;

Instanța de apel: 14.04.2022 – 11.10.2022;

Instanța de recurs: 05.01.2023 – 13.02.2023.

Asupra recursului ordinar declarat, Colegiul Penal lărgit

c o n s t a t ă:

au fost încetate procesele penale intentate în privința lui:

- Vutcariov Ion în baza art. 186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal (epizodul cu partea

vătămată Stolear Irina), art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal (epizodul cu partea

vătămată Olaru Constantin), art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal (epizodul cu partea

vătămată Nani Victor) în temeiul art. 1-2 al Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021

privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova;

- Raiu Ion în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal (epizodul cu partea

vătămată Podoleanu Elena), art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal (epizodul cu

partea vătămată Olaru Constantin) în temeiul art. 1-2 al Legii nr. 243 din 24

1

decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova;

- Graur Veaceslav în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal în temeiul art. 1-2 al

Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a

XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Vutcariov Ion, în perioada de la 04 noiembrie 2020 până la 11 noiembrie 2020,

fiind în stare de ebrietate alcoolică, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor

altei persoane, a pătruns în domiciliul lui Stolear Irina din XXXXX, de unde pe

ascuns a sustras un televizor de model „Hisense” la preț de 7000 lei, pe care și l-a

însușit, astfel cauzându-i un prejudiciu material considerabil în valoare totală de 7000

lei.

Aceste acțiuni ale lui Vutcariov Ion au fost calificare de către organul de

urmărire penală în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal – furtul, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în încăpere, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

Tot Vutcariov Ion la 14 februarie 2021 aproximativ la ora 22:00, urmărind

scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin înțelegere prealabilă cu

Raiu Ion, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestora, au pătruns în curtea

casei ce apărține lui Olaru Constantin, situată în XXXXX, de unde au sustras pe

ascuns dintr-o anexă a casei, un ciocan rotopercutor de model „DAF”, la preț de 8000

lei, ciocan rotopercutor de model „KRAFT”, la preț de 2500 lei, și un ciocan

rotopercutor de model „PUK” la preț de 4000 lei, bunuri cu care au plecat într-o

direcție necunoscută, cauzându-i un prejudiciu material considerabil în sumă totală de

14500 lei.

Aceste acțiuni ale lui Vutcariov Ion au fost calificare de către organul de

urmărire penală în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal – furtul, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de două persoane, prin

pătrundere în loc de depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Tot Vutcariov Ion la 20 iunie 2021, aproximativ la orele 23:15, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, aflându-se în stradă, în preajma magazinului SRL „Mixt”, situat

în XXXXX, care este loc public, urmărind scopul comiterii unui act de huliganism,

acționând împreună și de comun acord cu Graur Veaceslav și persoana în privința

căreia s-a disjungat cauza, încălcând ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de

respect față de societate, în momentul când pe stradă se deplasa Nani Victor cu

mijlocul de transport de model „Opel Vectra”, i-au blocat accesul de deplasare pe

drum, poziționându-se toți în fața mașinii, în momentul când Nani Victor a coborât

din automobil pentru a solicita să înceteze acțiunile lor ilegale de obstrucționare a

accesului de deplasare, ultimii fără nici un motiv întemeiat, i-au aplicat mai multe

lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, numindu-l cu cuvinte

necenzurate, în rezultatul cărora acesta a căzut jos.

În pofida acestui fapt, Vutcariov Ion acționând împreună și de comun acord cu

Graur Veaceslav și persoana în privința căreia s-a disjungat cauza, continuând

realizarea intenției sale infracționale, manifestând o obrăznicie deosebită, în timp ce

2

Nani Victor se afla jos, au continuat să-i aplice mai multe lovituri cu pumnii și

picioarele peste diferite părți ale corpului, totodată Graur Veaceslav îi acoperea

cavitatea bucală și regiunea feței cu nisip, acțiuni care în ansamblu se deosebesc

printr-o obrăznicie deosebită.

În rezultat, părții vătămate Nani Victor i-au fost cauzate leziuni corporale sub

formă de echimoză și excoriație la nivelul feței, excoriații la nivelul regiunii lombară

și genunchiul stâng, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, se califică ca vătămare

neînsemnată; la examenul medico-legal a persoanei s-a constatat 4 (patru) leziuni

corporale, fapt confirmat prin raportul de constatare nr. 202102P1684 din 23 iunie

2021.

Aceste acțiuni ale lui Vutcariov Ion au fost calificare de către organul de

urmărire penală în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal – huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanei, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită, acțiuni săvârșite de două sau mai multe persoane.

Raiu Ion, la 14 februarie 2021 aproximativ la ora 22:00, urmărind scopul

sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin înțelegere prealabilă cu

Vutcariov Ion, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor și admitând în mod conștient survenirea acestora, au pătruns

în curtea casei ce apărține lui Constantin Olaru, situată în XXXXX, de unde au

sustras pe ascuns dintr-o anexă a casei, un ciocan rotopercutor de model „DAF”, la

preț de 8000 lei, ciocan rotopercutor de model „KRAFT”, la preț de 2500 lei, și un

ciocan rotopercutor de model „PUK” la preț de 4000 lei, bunuri cu care au plecat într-

o direcție necunoscută, cauzându-i un prejudiciu material considerabil în sumă totală

de 14500 lei.

Aceste acțiuni ale lui Raiu Ion au fost calificate de către organul de urmărire

penală în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal – furtul, adică sustragerea pe

ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de două persoane, prin pătrundere în loc

de depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Tot Raiu Ion la 20 iulie 2018, în timpul zile, împreună și de comun acord cu alți

minori, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane din motiv de cupiditate,

de mai multe ori, prin geam, au pătruns în Gimnaziul s. Horodca, r. Ialoveni, din

aceeași localitate, de unde pe ascuns au sustras: un pachet cu fulgi din ovăs la preț de

17,80 lei; un pachet de un kg cu faină de grîu la preț de 7,60 lei; 15 pachete de zahăr

a câte un kg fiecare, la preț de 14,8 lei fiecare, în total la preț de 222 lei; un pachet cu

făină din porumb de un kg la preț de 7,90 lei; 3 pachete de cacao a câte 50 grame

fiecare, la preț de 16 lei fiecare, în valoare totală de 48 lei; 7 sticle de 1,5 litre, cu ulei

din floarea soarelui la preț de 24,1 lei fiecare, în valoare totală de 168,75 lei; 3

borcane a câte un kg cu pastă de tomate, la preț de 17 lei fiecare, în valoare totală de

51 lei; 7 cutii a câte 25 pachete de ceai „Green Field”, la preț de 38 lei pentru fiecare

cutie, în valoare totală de 266 lei; un calculator de buzunar la preț de 85 lei; 2 cuțite

de bucătărie la preț total de 219 lei; două cuțite de bucătărie la preț total de 130 lei; 3

piese metalice de la robotul de bucătărie, la preț total de 1000 lei; o minge de fotbal la

preț de 400 lei; 3 mape pentru acte la preț de 40 lei fiecare, în total 120 lei; 8 manuale

școlare la preț de 31,25 lei fiecare, în total la preț de 250 lei, după care, cu bunurile

3

sustrase, au părăsit locul comiterii faptei, cauzându-i părții vătămate Gimnaziul s.

Horodca, r. Ialoveni, reprezentat de către Podoleanu Elena, un prejudiciu material

considerabil în valoare totală de 3243,05 lei.

Aceste acțiuni ale lui Raiu Ion au fost calificate de către organul de urmărire

penală în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal – furtul, adică sustragerea pe

ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de două persoane, prin pătrundere în loc

de depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Graur Veaceslav la 20 iunie 2021, aproximativ la orele 23:15, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, aflându-se în stradă, în preajma magazinului SRL „Mixt”, situat

în XXXXX, care este loc public, urmărind scopul comiterii unui act de huliganism,

acționând împreună și de comun acord cu Vutcariov Ion și persoana în privința căreia

s-a disjungat cauza, încălcând ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect

față de societate, în momentul când pe stradă se deplasa Nani Victor cu mijlocul de

transport de model „Opel Vectra”, i-au blocat accesul de deplasare pe drum,

poziționându-se toți în fața mașinii, în momentul când Nani Victor a coborât din

automobil pentru a solicita să înceteze acțiunile lor ilegale de obstrucționare a

accesului de deplasare, ultimii fără nici un motiv întemeiat, i-au aplicat mai multe

lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, numindu-l cu cuvinte

necenzurate, în rezultatul cărora acesta a căzut jos.

În pofida acestui fapt, Vutcariov Ion acționând împreună și de comun acord cu

Vutcariov Ion și persoana în privința căreia s-a disjungat cauza, continuând realizarea

intenției sale infracționale, manifestând o obrăznicie deosebită, în timp ce Nani

Victor se afla jos, au continuat să-i aplice mai multe lovituri cu pumnii și picioarele

peste diferite părți ale corpului, totodată Graur Veaceslav îi acoperea cavitatea bucală

și regiunea feței cu nisip, acțiuni care în ansamblu se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită.

În rezultat, părții vătămate Nani Victor i-au fost cauzate leziuni corporale sub

formă de echimoză și excoriație la nivelul feței, excoriații la nivelul regiunii lombară

și genunchiul stâng, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, se califică ca vătămare

neînsemnată; la examenul medico-legal a persoanei s-a constatat 4 (patru) leziuni

corporale, fapt confirmat prin raportul de constatare nr. 202102P1684 din 23 iunie

2021.

Aceste acțiuni ale lui Graur Veaceslav au fost calificate de către organul de

urmărire penală în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal – huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanei, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită, acțiuni săvârșite de două sau mai multe persoane.

solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, și pronunțarea unei noi hotărâri prin care:

Vutcariov Ion să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la amendă în mărime de 488 unități

convenționale;

- art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la amendă în mărime de 488 unități

convenționale;

4

- art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la amendă în mărime de 565 unități

convenționale.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor, a-i stabili pedeapsa definitivă – amendă în mărime de 600

unități convenționale.

În temeiul art. 2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX- a de

la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021 să

fie liberat de răspundere penală din motivul intervenirii amnistiei.

Raiu Ion să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la amendă în mărime de 488 unități

convenționale;

- art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la amendă în mărime de 488 unități

convenționale.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor, a-i stabili pedeapsa definitivă – amendă în mărime de 500

unități convenționale.

În temeiul art. 2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de

la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021 să

fie liberat de răspundere penală din motivul intervenirii amnistiei.

Graur Veaceslav să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin.

(2) lit. b) Cod penal la amendă în mărime de 565 unități convenționale.

În temeiul art. 2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX- a de

la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021 să

fie liberat de răspundere penală din motivul intervenirii amnistiei.

În motivarea apelului, titularul a indicat că amnistia este actul, prin саrе se

înlătură răspunderea penală și consecințele condamnării pentru infracțiunile săvârșite

până la apariția sa.

Noțiunea de amnistie se regăsește în аrt. 107 Cod penal, unde se stipulează că

aceasta reprezintă actul се аrе са efect înlăturarea răspunderii penale sau а pedepsei,

fie rеduсеrеа pedepsei aplicate sau comutarea ei.

Prin urmаrе, luând în considerare, сă о hotărâre judecătorească de aplicare а

amnistiei nu constituie temei de reabilitare а persoanei (art. 285 alin. (2), 274 pct. 4)

Сod de procedură penală), amnistia poate fi aplicată doar după сеrсеtаrеа tuturor

probelor și stabilirea vinovăției persoanei în comiterea infracțiunii incriminate, în

ordinea аrt. 389 alin. (4) pct. 2) Cod procedura penala, ре caz urmând а fi adoptată о

hotărâre de condamnare cu liberarea, rеduсеrеa ori comutareа pedepselor penale.

La caz, instanța corect а concluzionat сă Legea nr. 243 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova din 24 decembrie 2021 este aplicabilă, doar că incorect a dispus încetarea

procesului реnаl.

octombrie 2022 a fost respins ca nefondat apelul și menținută sentința.

4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a indicat că în

corespundere cu art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul ce are ca efect

înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei aplicate sau

comutarea ei.

5

Potrivit art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală, urmărirea penală nu poate fi

pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile în

care a intervenit amnistia.

Conform art. 285 alin. (2) și (7) Cod de procedură penală, încetarea urmăririi

penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la art. 275 pct. 4)-9)

din prezentul cod. Încetarea urmăririi penale și liberarea persoanei de răspundere

penală nu pot avea loc contrar voinței acesteia. În acest caz, urmărirea penală

continuă.

Potrivit art. 350 alin. (1) Cod de procedură penală, dacă în ședința preliminară s-

au constatat temeiurile prevăzute în art. 332, instanța, prin sentință motivată,

încetează procesul penal în cauza respectivă.

Conform art. 332 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe

parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 285

alin. (2), instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă.

În cazul prevăzut la art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală, încetarea

procesului penal nu se admite fără acordul inculpatului. În acest caz, procedura

continuă în mod obișnuit.

Potrivit art. 384 alin. (1), (3) și (4) Cod de procedură penală, instanța hotărăște

asupra învinuirii înaintate inculpatului prin adoptarea sentinței de condamnare, de

achitare sau de încetare a procesului penal. Sentința instanței de judecată trebuie să

fie legală, întemeiată și motivată. Instanța își întemeiază sentința numai pe probele

care au fost cercetate în ședința de judecată.

Conform art. 389 alin. (1) și (4) pct. 2) Cod de procedură penală, sentința de

condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești,

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de

probe cercetate de instanța de judecată. Sentința de condamnare se adoptă cu

stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107

din Codul penal.

Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5), alin. (4) Cod de procedură penală,

partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei

criminale, considerată ca fiind dovedită, probele pe care se întemeiază concluziile

instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe, încadrarea

juridică a acțiunilor inculpatului. Partea descriptivă a sentinței de încetare a

procesului penal trebuie să conțină descrierea și motivarea temeiurilor pentru

încetarea procesului penal.

Conform art. 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, în dispozitivul

sentinței de condamnare trebuie să fie arătate constatarea că inculpatul este vinovat

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, categoria și mărimea pedepsei

aplicate inculpatului. În caz dacă instanța îl găsește pe inculpat vinovat, dar îl

liberează de pedeapsă pe baza prevederilor respective ale Codului penal, ea este

datoare să menționeze aceasta în dispozitivul sentinței.

Potrivit art. 396 pct. 2) Cod de procedură penală, dispozitivul sentinței de

încetare a procesului penal trebuie să cuprindă dispoziția de încetare a procesului

penal și motivul pe care se întemeiază încetarea procesului.

Potrivit jurisprudenței naționale, apelul este o cale de atac ordinară, pentru ca

pricina să fie supusă unei noi judecăți, în vederea reformării hotărârii nedefinitive.

6

Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat,

provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept. Apelul este și o cale de

reformare a hotărârii. În cazul admiterii lui, hotărârea atacată este desființată integral

sau în parte, iar cauza va primi o nouă rezolvare în instanța de apel. În baza apelului

se face o nouă judecată în fond a cauzei, apreciindu-se probele din dosar, utilizându-

se și posibilitatea administrării de noi probe.

În corespundere cu art. 1 alin. (4) din Legea nr. 243 privind amnistia în legătură

cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,

aplicarea amnistiei față de persoanele inculpate se decide de instanța de judecată, la

faza de judecare a cauzei.

Art. 2 alin. (1) și (4) prescriu că, procesele penale în privința infracțiunilor

săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr. 985/2002

prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa

cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de judecare a cauzei, cu

excepțiile prevăzute de prezenta lege. În privința persoanei care refuză încetarea

procesului penal, conform alin. (1) din prezentul articol, instanța de judecată, la

pronunțarea sentinței, poate hotărî încetarea procesului penal dacă, în urma cercetării

judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată,

inculpatul întrunește criteriile stabilite la art.1 și nu cade sub incidența art. 6.

Ori, art. 2 alin. (4) Cod de procedură penală prevede clar că normele juridice cu

caracter procesual din alte legi naționale pot fi aplicate numai cu condiția includerii

lor în prezentul cod.

Prin urmare, normele cu caracter procesual din respectiva Lege cu privire la

amnistie, sunt aplicabile doar în măsura în care nu contravin Codului de procedură

penală.

Astfel, consecutivitatea prescripțiilor din art. 1 alin. (1), 7 alin. (1) - (8), 2 alin.

(4), 275 pct. 4), 285 alin. (2) și (7), 350 alin. (1), 332 alin. (1) și (5), 384 alin. (1), (3)

și (4), 389 alin. (1) și (4) pct. 2), 394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5), 395 alin. (1) pct. 2) și 3)

Cod de procedură penală, atestă clar și concludent că încetarea procesului penal în

cazul amnistiei poate fi dispusă doar de instanța de fond, și doar la faza ședinței

preliminare, când inculpatul consimte (art. 350 alin. (1), 332 alin. (1) Cod de

procedură penală).

Ulterior însă, dat fiind că procedura continuă în mod obișnuit (art. 332 alin. (5)

Cod de procedură penală), instanțele de fond și de apel (art. 413 alin. (1), art. 415

alin. (1) pct. 2), 419 Cod de procedură penală), hotărăsc asupra învinuirii înaintate

inculpatului și aplicarea actului de amnistie doar prin adoptarea sentinței sau deciziei,

de condamnare, când vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost

confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată, iar în dispozitiv

– cu constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

legea penală, cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei (art. 384, 389 alin.

(1) și (4) pct. 2), 394, 395 Cod de procedură penală).

În același timp, art. 391 Cod procedură penală (sentința de încetare a procesului

penal), nu prevede că, după ce procedura continuă în mod obișnuit și instanța

hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului, ea va adopta o sentință de încetare a

procesului penal în cazul aplicării actului amnistiei, cât, de altfel, și a prescripției.

7

Ori, aceste două cazuri de nereabilitare a persoanei, spre deosebire de celelalte

situații similare, regăsite în art. 391 Cod de procedură penală, sunt soluționate, după

faza ședinței preliminare (art. 332 al. (5), 384 Cod de procedură penală), doar în

cadrul adoptării unei sentințe sau decizie (instanței de apel) de condamnare, în

virtutea esenței sale procedurale și a specificului de a hotărî asupra învinuirii

formulate inculpatului în condițiile prescrise la art. 389, 394 alin. (1) și (2) și 395 Cod

de procedură penală, spre deosebire de cele prevăzute în art. 394 alin. (4) și 396 Cod

de procedură penală, adică cele proprii unei sentințe de încetare.

În speță, trebuie de reținut faptul că atât partea apărării, cât și partea acuzării

sunt de-acord că amnistia este aplicabilă cazului respectiv. Diferența rezidă doar în

exprimarea procesuală a aplicării amnistiei.

Astfel, instanța de apel, a constatat că inculpații Vutcariov Ion, Raiu Ion și Graur

Veaceslav, în partea pregătitoare a ședinței judiciare au înaintat câte o cerere scrisă

olograf, susținută de avocat, prin care solicită aplicarea în privința lor a Legii privind

amnistia nr. 243 din 24 decembrie 2021, cu încetarea procesului penal (f.d. 138, 139

și 137).

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a considerat că instanța de fond în

mod întemeiat a dispus încetarea procesului penal în legătură cu aplicarea în privința

inculpaților a art. 2 al Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021, privind amnistia în

legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, în vigoare din 31 decembrie 2021, or încetarea procesului penal în cazul

amnistiei poate fi dispusă doar de instanța de fond, și doar la faza ședinței

preliminare, când inculpatul consimte.

La cazul dedus judecății fiind întrunite toate condițiile, iar inculpații Vutcariov

Ion, Raiu Ion și Graur Veaceslav nu cad sub incidența restricțiilor formulate în art. 6

din Legea nr. 243, în privința ultimilor putând fi aplicate prevederile actului de

amnistie.

Chișinău, Sâli Radu , invocând prezența erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală.

În motivarea cererii de recurs ordinar, acuzarea indică motive similare apelului

(a se vedea pct. 3 a prezentei hotărâri).

procedură penală, referință nu a fost depusă.

lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei

instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Cu titlu preliminar, Colegiul menționează că titularul recursului ordinar s-a

conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a depus cererea în termen.

În continuare, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de această instanță, când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe

care se întemeiază soluția.

8

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

La caz, Colegiul Penal lărgit atestă că atât în primă instanță cât și cea de apel au

fost admise eroare de drept ce nu permit menținerea soluției adoptate.

În sensul celor menționate, Colegiul statuează că prima instanță a dispus

încetarea proceselor penale intentate în privința lui Vutcariov Ion, Raiu Ion și Graur

Veaceslav în temeiul art. 1-2 al Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia

în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova.

Fiind sesizată cu apel de către acuzare, instanța de apel a decis temeinicia și

legalitatea acesteia soluției adoptate de prima instanță, fără a se expune asupra

faptului dacă prima instanță a judecat cauza în conformitate cu prevederile

normelor de procedură penală și dacă soluția adoptată corespunde rigorilor

legii.

În viziunea instanței de recurs, verificarea acestei chestiuni are o importanță

majoră la justa soluționare a cauzei penale deoarece:

În corespundere cu art. 1 alin. (4) din Legea nr. 243 privind amnistia în legătură

cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,

aplicarea amnistiei față de persoanele inculpate se decide de instanța de judecată, la

faza de judecare a cauzei.

Din amplasarea normelor de procedură penală în Cod, rezultă că fază punerea pe

rol a cauzei penale (Capitolul II) conține ședința preliminară și ea este o fază

anterioară judecării cauzei (Capitolul III), ultima cuprinzând normele ce

reglementează expunerea asupra confirmării/infirmării învinuirii aduse, prin prisma

principiului contradictorialității și a nemijlocirii.

Raportarea art. 1 alin. (4) din Legea nr. 243 privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova la

prevederile Codului de procedură penală, conduce la concluzia că instanțele ce judecă

fondul învinuirii urmează să hotărască asupra învinuirii înaintate inculpatului și

ulterior – aplicarea actului de amnistie.

Așadar, în situația în care persoana recunoaște vina și vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța

de judecată precum și dacă acesta este de acord cu aplicarea amnistiei, instanțele vor

fi în drept să adopte doar o hotărâre de condamnare, indicând în dispozitiv

constatarea vinovăției, stabilirea pedepsei și liberarea de executarea acesteia (art. 384,

389 alin. (1) și (4) pct. 2), 394, 395 Cod de procedură penală).

Asupra celor statuate supra, Colegiul menționează că prima instanță în rezultatul

judecării cauzei în fond, urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirilor înaintate,

în coroborare cu probele administrate, pe care urma să le aprecieze conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor

probe sau respingerea altora.

La caz, conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată din 17 martie 2022

(ședința lucrativă a primei instanțe), nu a fost contestat de părți, în conformitate cu

9

prevederile art. 336 alin. (6) Cod de procedură penală, astfel că, cele indicate în el

constituie etapele parcurse de prima instanță în cadrul judecării cauzei penale.

Din actul procedural nominalizat supra, Colegiul deduce că sentința de încetare

a fost adoptată la faza de judecare a cauzei, de vreme la 17 martie 2022, prima

instanță, în conformitate cu prevederile art. 354-364 Cod de procedură penală

(articole ce fac parte din Capitolul III – Judecarea cauzei în primă instanță), deschide

ședința de judecată, verifică prezența participanților la proces, audiază părțile asupra

chestiunii de conexare a cauzelor penale, stabilește identitatea inculpaților, explică

dreptul la recuzare și ascultă părțile asupra cererilor și demersurilor (apărarea

prezentând cereri de aplicare a Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021, privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova (f.d. 137-139, dosarul nr. 1-6/2021) și cererea părții vătămate

Olaru Constantin privind lipsa pretențiilor în privința lui Vutcariov Ion (f.d. 140,

dosarul nr. 1-6/2021)). În timpul audierii asupra cererilor făcute, inculpații indică la

recunoașterea vinei și solicită admiterea cererilor făcute (f.d. 141-143, dosarul nr. 1-

6/2021).

În același timp, fără a audia părțile asupra învinuirilor aduse și fără a cerceta

probele, prima instanță adoptă sentința în temeiul art. 107 Cod penal, art. 162, 364 și

391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Procedând în asemenea mod, prima instanță a derogat de la art. 364, 385, 391 și

394 Cod de procedură penală, or la faza judecarea cauzei în primă instanță, la etapa

cererilor și demersurilor, instanța nu este în drept să adopte o sentință de încetare pe

motivul intervenirii actului amnistiei, ci urmează să se expună asupra chestiunilor de

fapt și de drept (constatarea vinovăția și încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului),

după ce cercetează ansamblul probator, în coroborare, prin prisma concludenții,

utilității, veridicității și pertinenței.

În continuare, potrivit art. 342 Cod de procedură penală toate chestiunile care

apar în timpul judecării cauzei se soluționează prin încheiere a instanței de judecată,

care poate fi adoptată: sub formă de document aparte (alin. (2)) sau încheiere

protocolară (alin. (3)).

La caz, în partea introductivă a sentinței, prima instanță a indicat că judecarea

cauzei penale ce-i vizează pe Vutcariov Ion, Raiu Ion și Graur Veaceslav a avut loc

pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală (art. 3641 Cod procedură

penală).

Această statuare a primei instanțe nu corespunde procesului-verbal al ședinței de

judecată din 17 martie 2022, deoarece în conținutul acestuia nu se indică faptul că

instanța a pus în discuție cererile depuse de Vutcariov Ion și Graur Veaceslav anexate

la f.d. 86-87, dosarul nr. 1-255/2021, în conformitate cu alin. (3) art. 3641 alin. (4)

Cod de procedură penal, și a emis o încheiere protocolară asupra acestora, așa cum

prevede alin. (4) art. 3641 Cod de procedură penală. Mai mult ca atât, prima instanță

nu era în drept să judece cauza penală ce-l vizează pe Raiu Ion în procedura

simplificată (art. 3641 alin. (4) Cod de procedură penală), din moment ce acesta nu a

înaintat o asemenea cerere.

În fel, în concordanță cu dispoziția art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile

de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se

transmit instanței de apel, cuprind următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost

10

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a

fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au

fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală.

În ceea ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze

instanța de apel, acestea se referă la: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii,

dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și

aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate.

În sensul celor menționate supra, instanța de recurs punctează că instanța de

apel nu s-a expus asupra chestiunilor de fapt și de drept atribuite ei prin lege, ea

judecând cauza superficial, neînlăturând erorile de fapt și de drept admise de prima

instanță, cu toate că apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, adică

odată exercitat produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control

integral atât în fapt cât și în drept, instanța având obligațiunea de a rejudeca cauza, în

ordinea prevăzută de primă instanță, și de a înlătura erorile de fapt și de drept admise

de prima instanță.

La fel, hotărârea instanței de apel reține fapte ce nu au avut loc în ședința

primei instanțe, or cum s-a arătat supra, cererile de aplicare a Legii nr. 243 din 24

decembrie 2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova au fost depuse la faza judecării

cauzei în primă instanță, iar legea procesual-penală impune, în acest caz, adoptarea

sentinței de condamnare (art. 389 alin. (1) și (4) pct. 2) Cod de procedură penală).

Totodată, instanța de apel nu a indicat considerentele ce au determinat

corectitudinea și temeinicia soluției adoptate de primă instanță, ea fiind lipsită de o

motivare în acest sens.

Împrejurările expuse atestă că recursul ordinar este întemeiat, or instanța de apel

nu a judecat cauza penală în condițiile legii.

Mai mult, hotărârea adoptată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază

soluția, iar argumentele invocate de instanța de apel nu sunt aplicabile speței, decizia

fiind motivată contradictoriu.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Din raportarea jurisprudenței naționale la cea a CtEDO, rezultă că atunci când se

constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile ce urmează să le

soluționeze instanța de apel, hotărârea acesteia urmează a fi desființată, cu trimiterea

cauzei la rejudecare, or eroarea de drept admisă în cadrul unei proceduri precedente,

afectează echitatea procedurii și instanțele de recurs sunt obligate de a rectifica

eroarea de procedură admisă de instanțele ierarhic-inferioare, în caz contrar, art. 6

CoEDO este încălcat (hotărârea CtEDO Leoni versus Italia).

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune

soluția admiterii recursului ordinar declarat, casării totale a deciziei contestate și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

11

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

penală, Colegiul Penal lărgit

d e c i d e:

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Sâli Radu, casează total decizia Colegiului Penal al Curții de

Apel Chișinău din 11 octombrie 2022 în cauza penală privindu-i pe Vutcariov Ion

XXXXX, Raiu Ion XXXXX și Graur Veaceslav XXXXX și dispune rejudecarea

cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia integrală semnată la 28 februarie 2023, pronunțată la 31 martie 2023.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Victor Boico

Elena Cobzac

12