1ra-1526/2022 — 42 alin.2,217-1 alin.4 lit.b,d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 30 martie 2020, pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, au fost recunoscuți vinovați și condamnați: Condrașov Ion în baza art. 42 alin. (2), 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, la 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de gestionarea și manipularea cu substanțe narcotice, psihotrope sau analoage a lor pe un termen de 5 ani. Raileanu Ana în baza art.42 alin.(2), 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, la 4 ani și 9 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de gestionarea și manipularea cu substanțe narcotice, psihotrope sau analoage a lor pe un termen de 5 ani. Potrivit art. art. 89 alin.(2) lit.g), 96 Cod penal, s-a amânat executarea pedepsei pentru Raileanu Ana, care are un copil minor, Xxxxx, a.n.xxxxx, până la atingerea de către copil a vârstei de 8 ani, cu obligarea concomitentă a inculpatei Raileanu Ana, ca în termenul respectiv, să nu săvârșească alte infracțiuni, să contribuie la creșterea și 1 educarea corespunzătoare a copilului minor Xxxxx, precum și să participe la cel puțin un program special de tratament al narcomaniei. S-a admis parțial cererea procurorului și s-a încasat în folosul statului în mod solidar de la Condrașov Ion și Raileanu Ana cheltuielile judiciare în mărime de 6560 lei, în rest, cererea respectivă, a fost respinsă, ca nefondată. Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Condrașov Ion, era membru activ al unui grup criminal organizat creat și condus de către persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, din componența căruia mai făcea parte Raileanu Ana și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, care urmărea scopul practicării și obținerii de venit în rezultatul circulației ilegale a drogurilor, format dintr-o reuniune stabilă de persoane care printr-o înțelegere prealabilă, cu împărțirea rolurilor, fără o autorizație corespunzătoare, în scop de înstrăinare, asigura procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul Republicii Moldova a drogurilor în proporții deosebit de mari. În concret, grupul criminal respectiv, prin intermediul membrilor săi, potrivit rolului acestora conform înțelegerii prealabile, într-un timp și loc nestabilit de către organul de urmărire penală, ilegal a dobândit pentru păstrare, expediere, transportare, distribuire și punerea în circulație cu scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova, droguri sub formă de PVP (apirrolidinovalerophenone=2- Pyrrolilidinovalerophenone-phenyl – 2 (pyrrolidin – 1 –y1) pentan – 1 – one), în proporții deosebit de mari, pe care până la 06.12.2019, prin intermediul membrilor grupului criminal, inclusiv a lui Condrașov Ion și Raileanu Ana, le distribuiau pentru comercializare diferitor persoane. Astfel, Condrașov I. în vederea realizării scopului criminal, conform rolului repartizat în cadrul grupului criminal specificat, prin înțelegere prealabilă cu Raileanu A., care făcea și ea parte din grupul criminal enunțat, având scopul comun de a obține beneficii în rezultatul realizării drogurilor, PVP, către consumatorii finali, la data da 17.10.2019, aproximativ la ora 15:50, în sectorul Centru al mun. Chișinău, în apropiere de cinematograful „Gaudeamus”, s-au întâlnit cu Croitoru S. (investigator sub acoperire), de la care a primit suma de 1700 lei pentru înstrăinarea a 2 (două) grame de droguri de tip PVP. Ulterior, Condrașov I. împreună cu Raileanu A. și investigatorul sub acoperire Croitoru S. au urcat într-un autoturism taxi de model „Xxxxx” și s-au deplasat spre ieșirea din mun. Chișinău, în direcția s. Xxxxx, iar ajungând în apropiere de Piața Auto de pe str. Xxxxx, Condrașov I. a coborât din automobil, mergând spre locația primită de la ceilalți membri ai grupului criminal, pentru a ridica drogurile. După ce a ridicat drogurile, Condrașov I. s-a întors în autoturism, a urcat pe bancheta din spate și cantitatea de droguri obținută i-a transmis-o lui Croitoru S., ultimul fiind investigator sub acoperire autorizat pentru efectuarea achiziției de control. Substanța respectivă a fost ulterior ridicată de la ultimul și care, conform concluziilor raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4251 din 07.11.2019, reprezintă substanță stupefiantă PVP (apirrolidinovalerophenone), cu cantitatea de 0,699 g. În continuarea realizării scopului criminal, Condrașov I., conform rolului repartizat în cadrul grupului criminal organizat, respectiv prin înțelegere prealabilă cu Raileanu A., membru al grupului criminal, având scopul comun de a obține beneficii în rezultatul realizării drogurilor, PVP, consumatorilor finali, la data de 15.11.2019, 2 aproximativ la ora 12:00, în sectorul Rîșcani al mun. Chișinău, la intersecția străzilor Xxxxx și Xxxxx, în apropiere de magazinul nr. 1, s-au întâlnit cu Croitoru S. (investigator sub acoperire), după care s-au deplasat către filiala BC „Moldindconbank” SA, situată pe str. Xxxxx, unde, Condrașov I. a primit de la Croitoru S. suma de 1500 lei, pentru înstrăinarea a 2 (două) grame de droguri de tip PVP, bani cu care Condrașov I., prin intermediul terminalulul bancar de la filiala băncii, a alimentat contul bancar deținut de Raileanu A. Ulterior, după ce Condrașov I. a primit prin intermediul telefonului de la ceilalți membri ai grupului criminal locația unde se află drogurile, s-au deplasat în apropiere de lacul din parcul Rîșcani, de unde Condrașov I. a ridicat un pachețel de tip zip-lock, pe care l-a transmis lui Croitoru S. În continuare, Raileanu A. a chemat un taxi și s-au deplasat la cimitirul „Sfântul Lazăr” din str. Xxxxx, mun. Xxxxx, de unde Condrașov I. a ridicat un pachețel de tip zip-lock, pe care l-a transmis lui Croitoru S., ultimul fiind investigator sub acoperire la efectuarea achiziției de control, ambele pachete cu substanță ulterior au fost ridicate de la ultimul și conform concluziilor raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4672 din 25.11.2019, reprezintă PVP, care se atribuie la substanțele stupefiante, cu cantitatea de 1,087 g, ceea ce constituie proporții deosebit de mari. Raileanu Ana, era membru al unui grup criminal organizat creat și condus de către persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, din componența căruia mai facea parte Condrașov I. și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, care urmărea scopul practicării și obținerii de venit în rezultatul circulației ilegale a drogurilor, format dintr-o reuniune stabilă de persoane care printr-o înțelegere prealabilă, cu împărțirea rolurilor, fără o autorizație corespunzătoare, în scop de înstrăinare, asigura procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul Republicii Moldova a drogurilor în proporții deosebit de mari. În concret, grupul criminal respectiv, prin intermediul membrilor său, potrivit rolului acestora conform înțelegerii prealabile, într-un timp și loc nestabilit de către organul de urmărire penală, ilegal a dobândit pentru păstrare, expediere, transportare, distribuire și punerea în circulație cu scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova, droguri sub formă de PVP (apirrolidinovalerophenone=2- Pyrrolilidinovalerophenone-phenyl – 2 (pyrrolidin – 1 –y1) pentan – 1 – one), în proporții deosebit de mari, pe care până la 06.12.2019, prin intermediul membrilor grupului criminal, inclusiv a lui Condrașov I. și Raileanu A., le distribuiau pentru comercializare diferitor persoane. Astfel, Raileanu A. în vederea realizării scopului criminal, conform rolului repartizat în cadrul grupului criminal organizat, respectiv prin înțelegere prealabilă cu Condrașov I., membru al grupului criminal organizat, având scopul comun de a obține beneficii în rezultatul realizării drogurilor, PVP, către consumatorii finali, la data da 17.10.2019, aproximativ la ora 15:50, în sec. Centru al mun. Xxxxx, în apropiere de cinematograful „Gaudeamus”, s-au întâlnit cu Croitoru S. (investigator sub acoperire), de la care Condrașov I. a primit suma de 1700 lei pentru înstrăinarea a 2 (două) grame de droguri de tip PVP. Ulterior, Raileanu A. împreună cu Condrașov I. și investigatorul sub acoperire Croitoru S. au urcat într-un autoturism taxi de model „ Xxxxx” și s-au deplasat spre ieșirea din mun. Xxxxx în direcția s. Xxxxx iar ajungând în apropiere de Piața Auto din str. Xxxxx, Condrașov I. a coborât din automobil, mergând spre locația primită de la 3 ceilalți membri ai grupului criminal, pentru a ridica drogurile. După ce a ridicat drogurile, Condrașov I. s-a întors în autoturism, a urcat pe bancheta din spate și cantitatea de droguri obținută i-a transmis-o lui Croitoru Sergiu, ultimul fiind investigator sub acoperire la efectuarea achiziției de control, substanță care ulterior a fost ridicată de la ultimul și care, conform concluziilor raportului de expertiză nr.34/12/1-R-4251 din 07.11.2019, reprezintă substanță stupefiantă PVP (apirrolidinovalerophenone), cu cantitatea de 0,699 g. În continuarea realizării scopului criminal, Raileanu A., conform rolului repartizat în cadrul grupului criminal organizat, respectiv prin înțelegere prealabilă cu Condrașov I., membru al grupului criminal, având scopul comun de a obține beneficii în rezultatul realizării drogurilor, PVP, consumatorilor finali, la data de 15.11.2019, aproximativ la ora 12:00, în sectorul Rîșcani al mun. Xxxxx, la intersecția străzilor Xxxxx și Xxxxx, în apropiere de magazinul nr. 1, s-au întâlnit cu Croitoru S., după care s-au deplasat către filiala BC „Moldindconbank” SA, situată pe str. Xxxxx, unde Condrașov I. a primit de la Croitoru S. suma de 1500 lei, pentru înstrăinarea a 2 (două) grame de droguri de tip PVP, bani cu care Condrașov Ion prin intermediul terminalulul bancar de la filiala băncii, a alimentat contul bancar deținut de Raileanu A. Ulterior, după ce Condrașov I. a primit prin intermediul telefonului de la ceilalți membri ai grupului criminal locația unde se află drogurile, s-au deplasat în apropiere de lacul din parcul Rîșcani, de unde Condrașov I. a ridicat un pachețel de tip zip-lock, pe care l-a transmis lui Croitoru S. În continuare, Raileanu A. a chemat un taxi și s-au deplasat la cimitirul „Sfântul Lazăr” din str. Xxxxx, mun. Xxxxx, de unde Condrașov I. a ridicat un pachețel de tip zip-lock, pe care l-a transmis lui Croitoru S., ultimul fiind investigator sub acoperire la efectuarea achiziției de control, ambele pachete cu substanță ulterior au fost ridicate de la ultimul și conform concluziilor raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4672 din 25.11.2019, reprezintă PVP, care se atribuie la substanțele stupefiante, cu cantitatea de 1,087 g, ceea ce constituie proporții deosebit de mari. Astfel, prima instanță a stabilit că, prin acțiunile lor intenționate, Condrașov I. și Raileanu A., au comis infracțiunile prevăzute de art.42 alin.(2) 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, exprimate prin indicii calificativi procurarea, transportarea, distribuirea și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în scop de înstrăinare, săvârșite de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

Împotriva sentinței au declarat apel procurorul, avocatul Fediuc Valentin în numele inculpatului Condrașov Ion și avocatul Popa Marin în numele inculpatei Raileanu Ana, care au solicitat: - procurorul, casarea parțială a sentinței în privința lui Raileanu A. cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru primă instanță, prin care Raileanu A. să fie condamnată în baza art. 42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, potrivit art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, la 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul farmaceutic pe un termen de 5 ani. A menține celelalte dispoziții ale sentinței. În motivarea apelului a indicat că instanța neîntemeiat a aplicat prevederile art. 96 Cod penal, or, sancțiunea art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, prevede pentru persoane fizice pedeapsa cu închisoare de la 7 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, care potrivit art.16 Cod penal face parte din categoria infracțiunilor deosebit de 4 grave. Însă, pentru aplicarea art. 96 alin.(1) Cod penal, urmează a fi întrunite un șir de condiții cumulative, obligatorii. Prin urmare, instanța de fond greșit a aplicat în privința lui Raileanu A. prevederile art. 96 alin.(1) Cod penal, deoarece aceasta a fost condamnată în baza art. 42 alin. (2), 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, iar traficul ilicit de droguri rămâne o problemă care influențează negativ dezvoltarea durabilă și sigură a societății prin implicările infracționale și sociale pe care le produce, iar prin caracterul infracțiunii incriminate, se aduc atingeri sănătății persoanei. Astfel, pedeapsa aplicată inculpatei Raileanu A. trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, în strictă conformitate cu dispozițiile Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială. - avocatul Fediuc Valentin în numele inculpatului Condrașov Ion, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotarâri noi, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Condrașov Ion să fie achitat. Prima instanță a apreciat ca suficiente probele ce confirmă purtarea discuțiilor telefonice de Condrașov Ion cu un cerc nedefinit de persoane, pentru a stabili că el a făcut parte dintr-un grup criminal organizat specializat în înstrăinarea drogurilor, însă nici partea acuzării, nici prima instanță, nu au indicat la probele ce confirmă cu certitudine organigrama grupului criminal și locul lui Condrașov I. în acest grup. La fel, instanța de fond a menționat că probele administrate indică cu certitudine la participarea lui Condrașov I. la acțiuni de înstrăinare a drogurilor, însă acuzarea nu a adus nici o probă ce ar confirma cantitatea drogurilor pretins înstrăinate, afară de cantitatea stabilită în cadrul acțiunilor speciale de investigații cu participarea agentului sub acoperire Croitoru S. Consideră că soluția primei instanțe s-a bazat pe presupuneri, contrar prevederilor art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală. Totodată, partea acuzării a adus în susținerea vinovăției lui Condrașov I. probe, ce confirmă achizițiile de control a drogurilor prin intermediul agentului sub acoperire Croitoru S. la data de 17.10.2019 și 15.11.2019, acestea fiind demonstrate prin rapoartele de expertiză judiciară nr. 34/12/1 -R-4251 din 07.11.2019 și nr. 34/12/1-R- 4672 din 25.11.2019. Rezultatul achiziției de control din data de 17.10.2019 de sine stătător nu putea duce la calificarea faptei conform art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, de aceea apărarea în mod rezonabil a ridicat întrebarea care a fost necesitatea unei achiziții de control repetate, dacă probele acumulate deja permiteau imputarea săvârșirii infracțiunii lui Condrașov Ion. Cea de-a doua achiziție de control a fost creată de organul de urmărire penală artificial, prin provocare, pentru a permite încadrarea faptei în baza unei componențe de infracțiune mai grave, pentru care este stabilită pedeapsă mai aspră. Prima instanță nu a pus la baza hotărârii nici o probă administrată la faza urmăririi penale - convorbire telefonică, datată cu 17.10.2019 sau care ar demonstra cine primul a făcut legătura cu propunerea vânzării drogurilor, iar prima instanță a ales să vină cu concluziile proprii, de presupunere, făcând trimitere la declarațiile subiective ale participanților, atunci când avea posibilitatea să aprecieze probele obiective obținute în urma măsurilor speciale de investigații - înregistrările audio a convorbirilor telefonice, care au o pondere mai mare de credibilitate. Astfel, concluziile instanței de fond privind lipsa provocării la comiterea infracțiunii din partea organului de urmărire penală nu sânt suficient probate, respectiv, argumentele părții apărării au fost respinse neîntemeiat. Apărarea a solicitat în cadrul ședinței de judecată ca partea acuzării să comunice, 5 dacă agentul sub acoperire privat Croitoru Sergiu a avut calitate procesuală în vre-un proces penal sau chiar în cel din care a fost disjungat prezentul proces și a fost liberat de răspundere penală în baza art. 217 alin. (5) Cod penal. Această circumstanță a fost omisă de a fi elucidată intenționat, deoarece confirmarea faptului colaborării lui Croitoru Sergiu cu organul de urmărire penală, ca consumator de droguri, ar indica cert la provocarea infracțiunii comise de Condrașov Ion. Astfel, declarațiile lui Croitoru S. date în calitate de martor urmau a fi apreciate critic, deoarece contrar art. 110 alin. (9) Cod de procedură penală, el ar avea interes personal în acuzarea lui Condrașov I. Provocarea lui Condrașov I. prin achiziția de control din data de 15.11.2019 a fost o provocare la comiterea unei infracțiuni mai grave decât cea depistată la 17.10.2019 și urmărea scopul încadrării acțiunilor lui într-o componență de infracțiune mai gravă, ce a dus la încălcarea dreptului lui Condrașov I. la un proces echitabil. Încălcarea dreptului lui Condrașov I. la un proces echitabil se deduce și prin faptul că el a fost lipsit de dreptul de a i se judeca cauza în procedura art. 3641 Cod de procedură penală, în baza acelei componențe de infracțiune, care i-ar fi putut fi incriminată fără agravarea situației lui prin provocarea la comiterea unei infracțiuni mai grave. Referitor la cheltuielile de judecată, a menționat că sumele de 1680 lei și 1680 lei neîntemeiat au fost puse în sarcina inculpatului și urmează a fi trecute în contul statului. Mai mult, asupra cheltuielilor pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală în sumă de 3500 lei utilizate de organul de urmărire penală pentru achizițiile de control din 17.10.2019 și 15.11.2019, de asemeni nu au fost întreprinse la solicitarea lui Condrașov I., respectiv urmează a fi trecute în contul statului. 3.1. Ne fiind de acord și cu încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 11.05.2020, avocatul Fediuc Valentin în numele inculpatului Condrașov Ion a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care demersul Penitenciarului nr. 13 din 24.04.2020 să fie respins, ca neîntemeiat. În susținerea recursului avocatul Fediuc Valeriu a invocat că, nu este de acord cu încheierea instanței de fond, or, chestiunea privind începutul calculării termenului executării pedepsei se stabilește prin sentință și ea nu poate forma obiectul altui act judecătoresc, de dispoziție. Totodată, legea procesual-penală nu prevede posibilitatea emiterii unei hotărâri suplimentare după pronunțarea sentinței, hotărârea judecătorească fiind pasibilă de verificare doar pe căile de atac. Consideră că, modificarea actelor procedurale în temeiul art. 248-250 Cod de procedură penală, se permite, doar în măsura în care modificarea vizează o omisiune vădită, adică în cazul sentinței, în speță, omisiunea ar fi trebuit să rezide în indicarea termenului începerii executării pedepsei, dacă asupra acestei chestiuni instanța de judecată s-a expus la pronunțarea sentinței, ce se confirmă prin procesul-verbal al ședinței de judecată. Altă situație, nu poate fi privită altfel, decât revenirea judecătorului asupra hotărârii pronunțate, iar soluția dată în speță, de fapt reprezintă o hotărâre suplimentară, neprevăzută de lege. Asupra acestui fapt s-a expus apărarea, care a menționat, că în cazul în care problema respectivă nu a fost soluționată de prima instanță, ea poate fi soluționată de instanța de apel, care asigură continuitatea examinării fondului. Respectiv, demersul Penitenciarului nr. 13 urma să fie respins, iar Penitenciarul nr.13 putea adresa demersul respectiv doar în cazul în care punea în executare hotărârea judecătorească executorie pe fond, și doar cu privire la chestiunile date în competența sa. În cazul de față, Penitenciarul nr.13 execută sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 30.03.2020 doar în partea măsurii preventive arestul și nu 6 pedeapsa de 6 ani privațiune de libertate stabilită lui Condrașov Ion, respectiv în opinia apărării, nu putea înainta acest demers spre soluționare. - avocatul Popa Marin în numele inculpatei Raileanu Ana, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, potrivit căreia inculpatei să-i fie stabilită pedeapsa în baza art. 42 alin.(2), 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal de 4 ani 9 luni închisoare, iar potrivit art.90 Cod penal, să fie suspendat condiționat pe un termen de probă de 2 ani. În argumentarea apelului a indicat că sentința este prea aspră, deoarece, atât în cadrul urmăririi penale cât și în ședința de judecată Raileanu A. a recunoscut vina pe deplin, sincer s-a căit de cele comise, a înaintat o cerere prin care a solicitat examinarea cauzei potrivit procedurii speciale prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, nesolicitând administrarea cărorva probe suplimentare. Față de inculpată au fost stabilite circumstanțe atenuante și anume: recunoașterea vinovăției, căința sinceră, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, nu are antecedente penale, prejudiciu material nu există, are la întreținere un copil minor cu vârsta de 2 ani și este unica întreținătoare a copilului, fiind mamă singură. Totodată, ea are o vârstă fragedă crescută fără tată, neavând susținere materială în nici un fel, fapt ce a impus-o situația materială precară să devieze de la condițiile normale de viață prin anturajul de care era înconjurată și anume de ale lui Condrașov Ion. Raileanu A. nu a avut nici un rol în acea achiziție de control pe episoadele din 15.11.2019, fiind doar surprinsă în compania lui Condrașov I., deoarece concubinau împreună la acea vreme. Consideră că în cazul în care, la 17.10.2019 organul de urmărire penală ar fi efectuat aceleași acțiuni de reținere în flagrant, apoi avea loc sa fie prevenit comiterea celui de al doilea episod din data de 15.11.2019. Organul de urmărire penală a contribuit la înscenarea comiterii infracțiunii cu scop de a ajunge la calificativul art. 2171 alin. (4) Cod penal or, 0,699 g substanță PVP nu s-ar fi atribuit la alin. (4), dar alin. (2) a art. 2171 Cod penal. Inculpata Raileanu A. și-a dat seama de pericolul faptelor sale, conștientizând pe deplin ce înseamnă și ce prevede norma art. 2171 alin. (4) Cod penal, deoarece având un caracter slab a devenit prada dependenței de consum a drogurilor. Din acțiunile inculpatei, anterioare și posterioare punerii sub învinuire, manifestate prin: recunoașterea faptei infracționale, regretând față de săvârșirea acesteia, promisiunea de a nu comite infracțiuni în viitor, din comportamentul liniștit al inculpatei, se poate deduce lipsa pericolului față de societate. Însă, prin aplicarea pedepsei cu închisoarea se va atenta la modul de viață a inculpatei în viitor, neacordându-i-se șansa de a se integra în societate, la fel, se va atenta negativ și asupra copilului minor care are o vârstă fragedă doar de doi ani. Raileanu A. poate fi corectată fără a i se aplica o pedeapsă cu închisoarea, iar integrarea bună în societate va avea loc numai în cazul când ultima va fi alături de membrii familiei sale și copilul minor. Totodată, sentința în partea ce ține de încasarea solidară a cheltuielilor de judecată în mărime de 6 560 lei o consideră ilegală or, mijloacele bănești pentru achizițiile de control nu pot fi încasate de la inculpați, Raileanu A. a relatat în nenumărate ori că, a ajuns în situația data datorită lipsei surselor financiare, mai mult, s-a constatat că este mamă singură, fără loc de muncă și surse de venit, având la întreținere un copil minor, care are nevoie de îngrijire și întreținere materială.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2022, au fost respinse, apelurile declarate de către procuror și avocatul Popa M. în numele 7 inculpatei Raileanu Ana și a fost respins recursul avocatului Fediuc Valentin în numele inculpatului Condrașov Ion, declarat împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 11.05.2020. A fost admis apelul declarat de către avocatul Fediuc V. în numele inculpatului Condrașov Ion, în partea reducerii pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care în temeiul art.385 alin.(5) Cod de procedură penală s-a redus termenul pedepsei cu 113 (una sută treisprezece) zile (în privința lui Condrașov Ion). În rest, sentința a fost menținută. 4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că starea de fapt și de drept se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și că prima instanță just a ajuns la concluzia că inculpații Condrașov I., Raileanu A. au săvârșit infracțiunea incriminată. Instanța de apel a statuat că cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, nu a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, fapt ce a condiționat concluzia instanței de apel că nu este în drept a reține o altă situație de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță. Instanța de apel a menționat că, prin prisma tuturor probelor prezentate de acuzatorul de stat, examinate în ședința de judecată a instanței de fond și recercetate în instanța de apel (descrise în decizie), s-a reținut că starea de fapt probată în faza de urmărire penală prin incriminarea inculpaților a faptelor imputate s-a confirmat în totalitate. Analizând elementele constitutive ale infracțiunii incriminate lui Condrașov I. și Raileanu A., instanța de apel a reținut că, potrivit art. 46 Cod penal, grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. În speță, prezența grupului criminal a fost demonstrat cu certitudine, or, însuși inculpații au declarat că, „..Prin Telegram s-au înțeles cu magazinul dat de cantitatea de care are nevoie, după care a primit contul pe care să transfere bani pentru procurarea drogurilor. A plecat spre parcul Rîșcani și a ridicat prima parte, căci era pe 2 părți împărțită, după asta a primit și a doua adresă unde să plece - spre cimitirul Doina sau Sfîntul Lazăr...”. Prin urmare, acțiunile de recepționare a comenzilor pe Telegram, verificarea conturilor bancare privind suma transferată, împărțirea drogurilor în pachețele de tip zip-lock și ulterior ascunderea acestora în locuri speciale, fotografierea și transmiterea locației unde pot fi găsite aceste droguri, nu pot fi executate de către o singură persoană, dar este o activitate criminală bine organizată. Din declarațiile martorilor Croitor S., Alexei D. și Roman I., rezultă că, persoanele de la care procurau droguri comunicau prin telefon, acestea la o anumită perioadă de timp, undeva la jumătate de an își schimbau numerele de telefon pentru a nu fi depistați, ceea ce atestă existența în general a participației cu intenția de procurare, transportare, distribuire și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în scop de înstrăinare, de către un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari. Totodată, la baza calificării faptei comise de inculpați potrivit art. 2171 alin. (4) Cod penal, instanța de apel a constatat că, partea acuzării a pus declarațiile martorului Croitoru S., potrivit cărora, „...la data de 17 octombrie 2019, aproximativ la ora 15:50 în urma înțelegerii prealabile, în mun. Xxxxx, în sect. Xxxxx, în apropiere de fostul cinema „Gaudeaumus” s-a întâlnit cu persoana pe nume Vanea căruia i-a transmis 8 1700 de lei pentru achiziționarea drogurilor, și anume 2 grame de droguri de tip PVP (sare). Vanea era cu prietena sa pe nume Ana... La data de 12.11.2019, aproximativ la ora 19:00, a fost telefonat de pe nr. 062125775 de către Vanea, care a aflat că este Condrașov I., și l-a întrebat dacă vrea să cumpere droguri de tip PVP, spunându-i că demult nu l-a mai sunat. El a fost de acord să achiziționeze de la Vanea droguri. Astfel, la data de 15 noiembrie 2019, sub controlul colaboratorilor de poliție, a achiziționat de la Condrașov I. droguri sub formă de PVP, și anume 2 grame la prețul de 1500 lei...”. Masa totală a substanțelor narcotice și psihotrope puse în circulația ilegală de către inculpați constituie 1,786 gr. (1,087 gr. + 0,699 gr.), ceia ce conform notei nr. 5 și pct. 148 din HG nr.79 din 23.01.2006 privind aprobarea listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, substanța PVP (a-pirrolidinovalerophenone) este o substanță psihotropă. Potrivit conținutului pct.148 din HG nr.79 din 23.01.2006 substanța PVP (apirrolidinovalerophenone) în cantitate de peste 1 g reprezintă proporții deosebit de mari. În acest context, instanța de apel a respins argumentul avocatului Fediuc V. în interesele lui Condrașov I., precum că, inculpatul a achiziționat această substanță pentru consum propriu împreună cu agentul sub acoperire Croitor S. și Raileanu A., or, din acțiunile inculpatului și anume, întreținerea convorbirilor telefonice sistematice între Condrașov I., Raileanu A. de la postul de telefonie mobilă cu nr. 062125775 utilizat de Condrașov I. și postul de telefonie mobilă cu nr. 069562975 utilizat de inculpata Raileanu A., cât și prin procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigație (interceptarea și înregistrarea comunicărilor și a imaginilor) din 11.11.2019 cu anexa (stenograma și CD-urile cu înregistrărilor video), potrivit căruia s-a stabilit momentul în care învinuitul Condrașov Ion primește banii de la investigatorul sub acoperire, apoi învinuitul transmite drogurile investigatorului sub acoperire (f.d. 176- 186 Vol. I), ce denotă clar că, au procurat aceste droguri cu scop de a le transmite lui Croitor S., dar nu pentru a le consuma împreună. La fel, au fost respinse alegațiile avocatului Popa M. în interesele lui Raileanu A., precum că, a comis această infracțiune fără scop de a obține un profit, ci doar cu scopul de a fi servită și ea cu o parte de droguri pentru consum propriu, astfel acordând acel serviciu lui Croitor S., pe care-l cunoștea de mai mult timp ca consumator de droguri având datele drept Dunas Dan, cu care consumau toți trei acel drog în locuri mai puțin aglomerate, or, martorii audiați în speță au declarat că, Condrașov I. de la care ei procurau droguri se prezenta la întâlniri împreună cu Ana, care cunoștea bine cu ce se ocupă Condrașov I., iar martorul Croitor S. nu a confirmat faptul că, aceștea consumau împreună droguri, doar că, procura aceste substanțe anume de la Condrașov I. și Raileanu A. Instanța de apel a constatat legătura de cauzalitate dintre faptele inculpaților și infracțiunea comisă, or, potrivit rulajelor bancare ridicate de la BC „Moldinconbank” SA pe perioada 26.10.2019-24.09.2019 au fost transferate și extrase mijloace financiare de Raileanu A., de pe cardul cu nr. 5574 8402 2702 1577 în sumă de 14 400 lei. Mai mult, instanța de apel a reținut și declarațiile martorului Daria Trandafir care a declarat că, îl cunoaște pe Condrașov I. deoarece sunt din aceiași localitate, iar acesta i-a cerut cardul său bancar pentru a putea efectua o tranzacție, pe care martorul i l-a dat și de care o perioadă de timp s-a folosit Condrașov I., în planșele fotografice anexate la prezentul proces-verbal de cercetare la fața locului cu ajutorul butonului „PrtScr/Sys 9 Rq” au fost capturate imagini ale persoanelor ce retrag mijloace financiare (Anexa nr.1 planșă fotografică pe 6 file/ Anexa nr.2 planșă fotografică pe 6 file), care demonstrează că Condrașov I. a utilizat inclusiv cardul obținut de la cunoscuta sa Trandafir Daria la vânzarea ilegală a drogurilor. Prin aceeași probă se confirmă că inculpații Raileanu A. și Condrașov I. au utilizat cardul primei în scopul vânzării ilegale a drogurilor. Astfel, instanța de fond corect a reținut declarațiile inculpaților care au recunoscut vinovăția reținută în sarcina lor, atât la etapa urmăririi penale, cât și în cadrul instanței de fond, iar în acest sens, potrivit art. 3641 alin. (1) Cod de procedură penală, au depus cereri prin care au solicitat examinarea cauzei în baza probelor administrate la faza urmăririi penale, inclusiv probele prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate și analizate de instanța de judecată, dovedesc cu certitudine vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunii imputate. Prin urmare, nerecunoașterea vinovăției de către Condrașov I. în ședința de judecată a instanței de apel nu echivalează cu achitarea acestuia, de vreme ce versiunea lui Condrașov I. nu are acoperire probatorie, fiind combătută complet prin împrejurările stabilite și probele administrate în cauză, fapt apreciat ca o tentativă de a evita răspunderea penală pentru faptele săvârșite. Instanța de apel a constatat că prima instanță justificat a încadrat acțiunile inculpaților Condrașov I. și Raileanu A., în baza art. 42 alin. (2), art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, și anume procurarea, transportarea, distribuirea și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în scop de înstrăinare, săvârșite de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. Referitor la cererile inculpaților privind aplicarea în privința lor a actului de amnistie, instanța de apel le-a reținut ca nefondate, respingându-le, deoarece potrivit art. 6 alin. (1) lit. d) al Legii nr. 243 din 24.12.2021, prevederile art. 1–5 nu se aplică persoanei: bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate pentru infracțiunile prevăzute la următoarele articole din Codul penal nr. 985/2002, printre care și art. 2171 alin. (3) și (4) Cod penal și pentru că sancțiunea art. 2171 alin. (4) Cod penal stabilește pedeapsa cu închisoare de la 7 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani și este atribuită conform art. 16 Cod penal, categoriei infracțiunilor deosebit de grave. Totodată, instanța de apel a menționat că, Condrașov I. și Raileanu A. nu pot beneficia de exigențele actului de amnistie și nu poate fi exclusă pedeapsa complimentară, or, infracțiunea savârșită de către inculpați prevăzută de art. 2171 alin. (4) Cod penal se regăsește printre infracțiunile enumerate la art. 6 alin. (1), lit. d) al Legii nr. 243 din 24.12.2021, prohibiție impusă expres de legiuitor. Astfel, inculpații Condrașov I. și Raileanu A. cad sub incidența restricțiilor formulate în art. 6 din Legea nr. 243 și în privința lor nu poate fi aplicat actul de amnistie, iar concluzia instanței de fond referitor la individualizarea pedepsei inculpatului Condrașov I., cât și a lui Raileanu A., este una corespunzătoare stării de drept și întemeiată din punct de vedere al principiilor individualizării pedepsei penale, prevăzute la art. 75 Cod penal și a scopurilor pedepsei penale, stipulate în art. 61 Cod penal, reieșind din faptul că executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate. Au fost respinse alegațiile avocatului Fediuc V. precum că, instanța de judecată a dat o apreciere obiectivă probelor cercetate în ședința de judecată, motiv din care a efectuat o calificare greșită a acțiunilor lui Condrașov I., iar acțiunile acestuia urmau a fi calificate conform art. 2171 alin.(2) Cod penal, pe motiv că a doua achiziție de control a fost efectuată anume cu scopul de a ajunge la proporții deosebit de mari, deoarece din 10 analiza sentinței, a rezultat o concluzie diametral opusă. Instanța de apel a mai constatat că, prima instanță a aplicat în privința inculpaților Condrașov Ion și Raileanu Ana, o pedeapsă în corespundere cu prevederile art. 7 alin. (1) Cod penal, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. La fel, instanța de apel a statuat că prima instanță a ținut cont de faptul că, în privința lui Condrașov I., nu au fost stabilite careva circumstanțe care atenuează sau agravează situația, inculpatul este la prima abatere de la legea penală, cât și faptul că, a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii imputate, iar în privința lui Raileanu A. s-a reținut că, pedeapsa stabilită acesteia nu depășește termenul de 5 ani, iar implicarea acesteia la comiterea unei infracțiuni ce se regăsește la Cap. VIII Cod penal, a fost determinată de vârsta fragedă a ei și de relațiile acesteia cu Condrașov I., inclusiv și faptul că Raileanu A. este o persoană tânără (are 20 ani), mamă singură care are la întreținere un copil minor, astfel, ultima beneficiind de amânarea executării pedepsei cu închisoare până la atingerea de către copilul minor – Xxxxx, a vârstei de 8 ani, cu obligarea concomitentă a lui Raileanu A., ca în termenul respectiv, să nu săvârșească alte infracțiuni, să contribuie la creșterea și educarea corespunzătoare a copilului minor, precum și să participe la cel puțin un program special de tratament al narcomaniei. Totodată, a fost respinsă solicitarea avocatului Popa M. de aplicare în privința lui Raileanu A. a prevederilor art. 90 Cod penal, pe motiv că, instanța de fond, la individualizarea pedepsei, a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii prevăzute de art. 42 al. (2), art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, care se califică ca infracțiune deosebit de gravă, iar traficul ilicit de droguri rămâne o problemă care influențează negativ dezvoltarea durabilă și sigură a societății prin implicările infracționale și sociale pe care le produce. Prin urmare, instanța de apel a respins argumentele acuzatorului de stat în partea în care a solicitat aplicarea pedepsei cu închisoare inculpatei Raileanu A., fără aplicarea art. 96 Cod penal, întrucât pe de o parte instanța de fond a constatat că ultima este consumator de droguri și nu-și exercită obligațiile părintești, iar pe de altă parte îi aplică prevederile art. 96 Cod penal, ceea ce este contraversat, or, în acest context, instanța de apel, reiterând prevederile art. 96 Cod penal, a reținut că, Raileanu Ana este de vârsta tânără are 20 ani, este mamă singură a copilului minor Xxxxx, care are nevoie de grija și prezența mamei sale la vârsta de doar 5 ani, dar și ținând cont de faptul că instanța de fond i-a stabilit o pedeapsă de până la 5 ani închisoare și anume de 4 ani și 9 luni, prin urmare Raileanu A. întrunește condițiile art. 96 Cod penal. Respectiv, potrivit art.96 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a considerat posibil de amânat executarea pedepsei până la atingerea de către copilul Xxxxx a vârstei de 8 ani, or, amânarea executării pedepse penale în baza art. 96 Cod penal nu constituie liberarea de pedeapsa penală, dar amână executarea acesteia pe o anumită perioadă de timp, la expirarea căreia inculpata va fi plasată în custodia statului în penitenciar de tip închis pentru femei pe o perioadă de 4 ani și 9 luni. În același context, instanța de apel a relevat că prin aplicarea art. 96 Cod penal, va fi atins scopul indicat de legiuitor la art. 61 Cod penal, mai mult art. 96 Cod penal, nu poartă un caracter imperativ, ci reprezintă doar o posibilitate a instanței, o alternativă, de care poate fi făcut uz doar atunci când se atestă circumstanțe ce indică la posibilitatea corectării persoanei, prin amânarea executării pedepsei, iar în speță, astfel de circumstanțe au fost identificate. 11 Cât privește pedeapsa complementară obligatorie prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, instanța de apel a considerat necesar de a o menține în privința lui Raileanu A., or, careva circumstanțe excepționale în acest sens nu au fost stabilite, iar neaplicarea acesteia, reieșind din specificul faptei săvârșite de inculpată nu ar asigura atingerea scopului special al pedepsei penale și anume prevenția specială și corectarea inculpatei. Datele privind personalitatea inculpatei, faptul că a recunoscut vinovăția, a colaborat cu instanța de judecată pe parcursul procesului penal, manifestând interes pentru soluționarea cauzei, s-a considerat că au permis aplicarea pedepselor complementare la limita minimă, întru conștientizarea faptei și a urmărilor, astfel că va adopta pe viitor o atitudine de respectare întocmai a normelor legale. Cu privire la motivele invocate în cererea avocatului FediucV. în interesele lui Condrașov Ion, în partea ce vizează condițiile de detenție care afectează grav drepturile inculpatului garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în perioada deținerii în Penitenciarul nr.13 Chișinău din data de 09.12.2019 până în prezent, instanța de apel le-a apreciat ca fiind parțial fondate, deoarece în speță s-a constatat încălcarea drepturilor prevăzute de articolul 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în Penitenciarul nr. 13 - Chișinău, unde a fost deținut inculpatul Condrașov I. cu statut de prevenit. În acest sens, instanța a conchis că, potrivit informației prezentate la data de 28.05.2021 nr. 2/6226, administrația instituției penitenciare nr. 13 Chișinău a comunicat că, în Penitenciarul nr.13 - Chișinău, deținutul Condrașov I., a.n. 20.01.1995, s-a deținut în următoarele perioade și celule: 09.12.2019-12.12.2019, în celula 60, 25,2 m2; 12.12.2019-19.03.2021, în celula 24, 21,6 m2; 19.03.2021-01.04.2021, în celula 123A, 21,1 m2; 01.04.2021- prezent, în celula 24, 21,6 m2 (f.d. 207-210, vol. VI).Astfel, detenția lui Condrașov I. în Penitenciarul nr. 13 – Chișinău a depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și a atins pragul de severitate contrar legislației, fiind calificată ca tratament inuman și degradant. Potrivit art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, în cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. Conform comunicatului din 28.05.2021 nr. 2/6226, eliberat de ANP Penitenciarul nr. 13 Chișinău, raportate la datele dosarului penal, Condrașov I., se află în detenție din 09.12.2019 până la data pronunțării deciziei - 30.05.2022, însă, pe cazul dat, în arest preventiv inculpatul Condrașov I., s-a aflat de la data de 09.12.2019 (data reținerii) până la data de 30.03.2020 (data pronunțării sentinței), adică 113 (una sută treisprezece) zile de arest preventiv. Prin urmare, termenul de pedeapsă definitivă stabilit lui Condrașov I. de 6 ani închisoare în penitenciar de tip închis, urmează a fi redus cu 113 zile. Instanța de apel a apreciat că, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelanți, examinând aspectele de fapt și de drept ale cauzei, conform cerințelor din articolul 409 alin. (2) Cod de procedură penală, nu există alte temeiuri de a interveni în sentință. S-a menționat că, la stabilirea pedepsei definitive, instanța de apel va ține cont și de norma art. 88 alin. (3) Cod penal, potrivit cărora timpul aflării persoanei sub arest preventiv până la judecarea cauzei se include în termenul închisorii, calculându-se o zi 12 pentru o zi și va include în termenul pedepsei timpul aflării lui Condrașov I., în arest preventiv, iar termenul de executare a pedepsei acestuia urmează a fi calculat din 30.05.2022, cu includerea termenului aflării în stare de arest din 06.12.2019 până la 30.05.2022. Cât privește recursul avocatului Fediuc V. declarat împotriva încheierii din 11.05.2020, prin care s-a înlăturat omisiunea strecurată în dispozitivul sentinței din 30.03.2020 privind calcularea termenului de executare a pedepsei cu închisoare stabilită lui Condrașov I., instanța de apel l-a considerat nefondat care urmează a fi respins. La acest aspect, instanța a reținut că, omițând a se expune asupra termenului de la care începe executarea pedepsei stabilite inculpatului Condrașov Ion, ceea ce a dus la emiterea încheierii din 11.05.2020, de înlăturare a omisiunii admise la pronunțarea dispozitivului sentinței din 30.03.2020, prima instanță a acționat în conformitate cu prevederile articolelor 329 alin. (1), 249 alin. (1) Cod de procedură penală. Cu privire la argumentele părții apărării, privind dezacordul cu soluția ce ține de încasarea cheltuielilor judiciare, instanța de apel a reținut ca fiind justificată soluția primei instanțe în această parte, or, potrivit modificărilor operate la art. 143 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare solicitate pentru efectuarea rapoartelor de expertiză și achizițiile de control, urmează a fi trecute în contul inculpaților.

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs ordinar procurorul, avocatul Fediuc V. în numele inculpatului Condrașov I. și avocatul Popa M. în numele inculpatei Raileanu A., care au solicitat: - procurorul, casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului a indicat că liberarea de la pedeapsă a lui Raileanu A., în temeiul art. 96 Cod penal, până la atingerea de către copil a vârstei de 8 ani, în contextul circumstanțelor speței, se apreciază ca fiind excesivă și contrară prevederilor legale, iar hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, mai mult ca atât că instanța de apel nu s-a expus în această parte asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel a procurorului. La aplicarea prevederilor art. 96 Cod penal, instanțele judecătorești nu au ținut cont de celelalte obligațiuni prevăzute de dispoziția articolului corespunzător, respectarea cărora ar fi oferit dreptul instanței a amâna executarea pedepsei, or, instanța în primul rând nici nu a verificat și constatat dacă cel puțin inculpata Raileanu A. în general locuiește cu copilul ei minor, precum și dacă aceasta își exercită obligațiile părintești și contribuie la educarea și creșterea copilului minor născut de ea. Prin urmare, faptul că inculpata este mamă sau cel puțin a născut un copil nu dovedește că dânsa își îndeplinește atribuțiile sale părintești și că acest fapt oferă instanței dreptul a amâna executarea pedepsei numite. Mai mult, instanța de pe o parte constată că inculpata „are la întreținere un copil minor”, apoi stabilește acesteia obligația de a „contribui la creșterea și educarea corespunzătoare a copilului minor”, or prin această soluție dispusă ambiguu, instanța de judecată nu este sigură de soluția dispusă, mai mult ca atât că prin aceasta se dovedește că instanța nu a constatat că la momentul judecării inculpata Raileanu A. crește și educă copilul său minor. Consideră că s-a aplicat pedeapsa greșit individualizată contrar prevederilor legale în privința lui Raileanu A., iar instanța de fond și cea de apel, au aplicat practic pedeapsa minimă care putea fi aplicată inculpatei. - avocatul Fediuc V. în numele lui Condrașov I., care invocând temeiurile de drept 13 prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 8) și 10) CPP, solicită casarea hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare, iar în cazul în care instanța de recurs nu va găsi temei de achitare, în partea stabilirii pedepsei să fie pronunțată o nouă soluție, prin care termenul de pedeapsă cu închisoarea de 6 ani să fie redus cu o treime cu aplicarea amnistiei, și să fie dispusă reducerea termenului de detenție potrivit art.385 alin. (5) Cod de procedură penală cu două zile închisoare pentru o zi de arest preventiv, pentru întreaga perioadă de aflare în arest de la 06.12.2019 până la 30.05.2022, inclusiv cu examinarea posibilității reducerii termenului pedepsei, conform art.385 alin. (4) Cod de procedură penală. Astfel, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, deoarece a interpretat extensiv sintagma “precum și a altor măsuri” de la art. 250 Cod de procedură penală, fără o coroborare a acestui argument cu prevederile art. 389 alin. (5) Cod de procedură penală, atunci când a concluzionat că omisiunea primei instanțe de a se expune asupra perioadei aflării inculpatului în arest preventiv reprezintă o omisiune vădită, care poate fi corectată prin emiterea unei încheieri, care prin conținutul său, să suplinească sentința. Atât prima instanță, cât și cea de apel nu au reținut și nu au cercetat argumentul provocării sub aspectul că, pretinsul agent sub acoperire ar fi acționat având ca bază prevederile art. 217 alin. (5) Cod de procedură penală, iar acuzarea a omis să probeze lipsa unor asemenea circumstanțe. În acest sens, susține poziția cu privire la inadmisibilitatea probelor administrate la faza de urmărire penală la cea dea doua achiziție de control și necesitatea aplicării prevederilor articolelor 94 alin. (l) pct. 11, 101 alin. (3) și (4) Cod de procedură penală. Necătând la faptul că cauza a fost examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, acordul inculpatului cu probatoriul administrat la faza de urmărire penală nu echivalează cu admisibilitatea lui în principiu, astfel nu au fost întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) Cod penal, iar în cazul în care instanțele inferioare ar fi decis asupra admisibilității probelor, aceasta nu a fost un impediment pentru aplicarea corespunzătoare a prevederilor art.385 alin. (4) Cod de procedură penală cu examinarea posibilității de reducere a termenului de pedeapsă. Totodată, norma art.107 alin.(1) Cod penal au fost aplicate eronat, or, inculpatul în ședința de judecată a susținut cererea privind aplicarea amnistiei. Potrivit art.7 alin.(1) lit.a) al Legii nr. 243 din 24.12.2021, persoanei condamnate la pedeapsa cu închisoare, la data intrării în vigoare a prezentei legi, căreia nu i se pot aplica prevederile art. 4-6, i se reduce termenul de pedeapsă, după cum urmează: cu o treime, dacă este condamnată pe un termen de până la 7 ani inclusiv. Prin urmare, instanța de apel greșit a aplicat în mod exclusiv prevederile art. 6 alin. (1) lit.d), refuzând neîntemeiat să aplice prevederile art. 7 alin. (1) a Legii. Necătând la faptul că instanța a menținut pedeapsa stabilită lui Condrașov I. de 6 ani închisoare, urma prin aplicarea amnistiei ca termenul pedepsei să fie redus cu o treime, până la 4 ani. La fel, a indicat că art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală prevede expres reducerea cu două zile închisoare pentru o zi de arest preventiv. În acest mod, chiar dacă se reține argumentul că termenul de arest preventiv nu poate fi prelungit în condițiile încheierii din 11.05.2020 care a redus din garanțiile inculpatului contrar art.395 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală (măsura preventivă), reducerea de care trebuia să beneficieze inculpatul era de 226 zile. Termenul de aflare a lui Condrașov I. în arest preventiv urmează a fi calculat de la data de 06.12.2019 până la data de 30.05.2022, așa 14 cum este indicat în decizia instanței de apel, care urmează să fie luat în considerație la aplicarea prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală. - avocatul Popa M. în numele inculpatei Raileanu A., care invocând prevederile art.427 alin.(1) pct.8), 9) și alin.(2) CPP, solicită, casarea hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare, sau să fie pronunțată o nouă hotărâre în partea stabilirii pedepsei, prin care termenul de pedeapsă cu închisoare de 4 ani 9 luni să fie redus potrivit art.8 alin.(1) lit.a) a Legii cu privire la amnistie, adică 1/3 din pedeapsa stabilită, sau după caz cu rejudecarea cauzei în instanța de apel. În motivarea recursului a indicat că instanțele de fond eronat au ajuns la concluzia că inculpata Raileanu A., chiar dacă și-a recunoscut vina pledând pentru examinarea cauzei în procedură simplificată potrivit art.3641 Cod de procedură penală, s-ar face vinovată de comiterea infracțiunii prevăzută de articolele 42 alin. (2), art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, or nici în cadrul instanței de fond, cât și în instanța de apel, nu au fost administrate probe veridice și concludente ce ar demonstra faptul ca această infracțiune a fost comisă de Raileanu A. Mai mult, instanțele judecătorești urmau a lua în considerație acțiunile comise de Raileanu A., rolul acesteia la comiterea infracțiunii. Or, circumstanțele de fapt o leagă doar prin prisma faptului că în perioada comiterii infracțiunii Raileanu A., fiind mamă singură, având un copil minor la întreținere de 2 ani și având o vârstă fragedă de doar 19 ani, a început să conviețuiască cu Condrașov I., care fără a-și da seama de caracterul și gradul acțiunilor sale a început împreună cu el, să consume substanțe narcotice, astfel încât zilnic se aflau împreună. Deoarece Condrașov I. avea îndeletnicirea de a procura substanțe narcotice pentru consum, având în preajma sa un anturaj de cunoscuți care la fel consumau droguri, involuntar a atras-o și pe Raileanu A. Prin urmare, organul de urmărire penală nu a dorit să delimiteze acțiunile lui Raileanu A., să stabilească rolul efectiv al acesteia la comiterea infracțiunii și nu a luat în calcul faptul că ultima doar asista lângă Condrașov I. și amici săi, doar cu scop de a consuma și ea din substanțele procurate sau comandate de amicii lui Condrașov I. Astfel, instanța de apel, nu a ținut cont că organul de urmărire penală a exercitat urmărirea penală neeficient, nefiind întreprinse nici o măsură în delimitarea acțiunilor fiecărui participant la infracțiune, fiind sau nu implicată Raileanu A. în realizarea drogurilor, ori din conținutul declarațiilor martorului principal, și anume investigatorul sub acoperire, rezultă doar că Raileanu A., cunoștea îndeletnicirea lui Condrașov I., însă nu a acționat de sine stătător sau prin intermediul lui Condrașov I. la înstrăinarea drogurilor, decît doar asista la întâlnirile lor, deoarece erau concubini și conviețuiau împreună. Organul de urmărire penală a contribuit la înscenarea comiterii infracțiunii cu scop de a ajunge la calificativul art.2171 alin.(4) Cod penal, or, 0,699 g substanță PVP nu s- ar fi atribuit la alin.(4), dar alin.(2) a art. 2171 Cod penal. Inculpata a fost condamnată pentru o faptă care nu a comis-o și nu este prevăzută de legea penală, or, potrivit circumstanțelor de fapt, ultima nu a acționat în nici un fel asupra circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare. Instanța de apel a examinat unilateral probele acuzării care sunt contradictorii, nefăcând trimitere în decizie la nici o probă a părții apărării, axându-se pe rechizitoriu, care contravine circumstanțelor de fapt, lăsând fără apreciere și interpretând diametral opus toate probele administrate și cercetate în cadrul cercetării judecătorești, recunoscând-o vinovată pe Raileanu A. de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.(2), art. 2171 alin.(4) lit.b), d) Cod penal. 15 La fel, instanța nu s-a expus în decizie asupra faptului în ce împrejurări Raileanu A. ar fi comis infracțiunea imputată. Necătînd că ultima s-a folosit de dreptul său procedural de a recunoaște vina, instanța urmează să verifice dacă nu cumva învinuita se auto incriminează. Nu s-a pronunțat și asupra cererii inculpatei de aplicare a Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia, în partea în care, persoanei condamnate la închisoare căreia nu i se pot aplica prevederile art. 1-6, i se reduce termenul de pedeapsă la data intrării în vigoare a prezentei legi. Prin neexpunerea asupra acestui fapt, se prezumă că instanța de apel nu a examinat sub toate aspectele circumstanțele cauzei, iar prin motivarea faptului că infracțiunea face parte din categoria infracțiunilor deosebit de gravă și nu s-ar încadra în prevederile legii cu privire la amnistie, este o motivare arbitrară, or art. 8 al Legii sus-vizate, spune ferm că Raileanu A., beneficiază de dreptul de reducere a pedepsei cu 1/3.

Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal consideră că recursurile ordinare declarate de procuror și avocatul Popa M. în numele lui Raileanu A., urmează a fi respinse ca inadmisibile, și admis recursul ordinar declarat de către avocatul Fediuc V. în numele inculpatului Condrașov I., casată parțial decizia instanței de apel, în partea soluționării chestiunii prevăzute de art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, în privința lui Condrașov I. și dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, din următoarele raționamente. În conformitate cu art.424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art.427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. 6.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de procuror. Drept temei pentru recursul ordinar procurorul a invocat prevederile art. 427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Totodată, Colegiul penal reține că, autorul recursului este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților și critică hotărârea instanței de apel doar în privința lui Raileanu A. în partea modului de punere în executare a pedepsei, nefiind de acord cu aplicarea prevederilor art. 96 Cod penal. Motivele recurentului, precum că instanțele de fond incorect au aplicat în privința inculpatei Raileanu A. prevederile art. 96 Cod penal, considerând că nu este proporțională cu gravitatea infracțiunii săvârșite, Colegiul penal le consideră neîntemeiate. Colegiul reiterează faptul că, în speță, judecarea cauzei penale a avut loc în baza 16 probelor administrate la faza de urmărire penală, în conformitate și cu respectarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, iar inculpata potrivit alin. (8) al aceleiași norme a beneficiat de reducere a limitelor de pedeapsă. Așadar, lui Raileanu A. în baza art. 42 alin.(2), 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa închisorii pe un termen de 4 ani 9 luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de gestionarea și manipularea cu substanțe narcotice, psihotrope sau analoage a lor pe un termen de 5 ani, iar în temeiul art.96 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost amânată până la atingerea copilului minor Xxxxx, a vârstei de 8 ani, cu obligarea inculpatei, ca în perioada amânării executării pedepsei, să nu săvârșească alte infracțiuni, să contribuie la creșterea și educarea corespunzătoare a copilului minor, precum și să participe la un program special de tratament al narcomaniei. Potrivit art.96 alin.(1) Cod penal, femeilor condamnate gravide și persoanelor care au copii în vârstă de până la 8 ani, cu excepția celor condamnate la închisoare pe un termen mai mare de 5 ani pentru infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave, infracțiuni prevăzute la cap. I, II, III, VII, VIII, XIII și XVI, instanța de judecată le poate amâna executarea pedepsei până la atingerea de către copil a vârstei de 8 ani. (11) La amânarea executării pedepsei în condițiile alin.(1) din prezentul articol, instanța de judecată poate obliga persoana condamnată să îndeplinească obligațiile prevăzute la art.90 alin.(6). (2) În cazul în care vreuna din persoanele condamnate, menționate la alin.(1), refuză să-și exercite drepturile și obligațiile părintești sau încalcă condițiile probațiunii după avertismentul făcut de organul care exercită controlul asupra comportamentului persoanei condamnate față de care executarea pedepsei a fost amânată, instanța de judecată, la propunerea organului nominalizat, poate să anuleze amânarea executării pedepsei și să trimită persoana condamnată pentru executarea pedepsei la locul stabilit în hotărârea judecătorească. (3) La atingerea de către copil a vârstei de 8 ani, instanța de judecată, la demersul organului de probațiune: a) liberează persoana condamnată de executarea părții neexecutate a pedepsei; b) înlocuiește partea neexecutată a pedepsei cu o pedeapsă mai blândă; c) trimite persoana condamnată în instituția corespunzătoare pentru executarea părții neexecutate a pedepsei. (4) Dacă în perioada amânării executării pedepsei persoana condamnată săvârșește o nouă infracțiune, instanța de judecată îi stabilește o pedeapsă în condițiile art.85. Aplicarea amânării executării pedepsei în condițiile art.96 Cod penal este facultativă, fiind o apreciere proprie a instanței de judecată, în baza materialelor și probelor aduse, în acest sens. Astfel, Colegiul penal reține că, în mod just instanța de apel a menținut sentința primei instanțe, concluzionând că la stabilirea modalității de executare a pedepsei cu închisoarea lui Raileanu A., instanța de fond echitabil a stabilit categoria și măsura de pedeapsă, relevând în cuprinsul sentinței circumstanțele cauzei și anume gradul prejudiciabil al faptei comise, care face parte din categoria infracțiunilor deosebit de grave, persoana celui vinovat, corect menționând că scopul pedepsei poate fi atins fără punerea în executare a pedepsei. 17 De asemenea, Colegiul conchide că s-a efectuat o analiză complexă a circumstanțelor cauzei, evidențiindu-se în acest sens atât caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii comise, cât și personalitatea inculpatei, care este o persoană tânără, mamă singură având la întreținere un copil minor - Xxxxx, inclusiv și faptul că inculpata anterior nu a fost atrasă la răspundere penală, nefiind implicată în careva alte activități ilegale, considerând posibil aplicarea prevederilor art.96 Cod penal - dispunând amânarea executării pedepsei până la atingerea de către copilul minor a vârstei de 8 ani, concomitent obligând-o ca în perioada amânării executării pedepsei, să nu săvârșească alte infracțiuni, să contribuie la creșterea și educarea corespunzătoare a copilului minor, precum și să participe la un program special de tratament al narcomaniei. Astfel, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind neîntemeiate argumentele recurentului precum că instanțele judecătorești nu au ținut cont de obligațiunile prevăzute în norma art. 96 Cod penal, precum și nu a verificat dacă Raileanu A. locuiește cu copilul ei minor și dacă își exercită obligațiile părintești, contribuind la educarea și creșterea copilului, întrucând instanța a oferit apreciere tuturor materialelor cauzei, inclusiv luând în considerație că inculpata este la o vârstă fragedă, fiind mamă solidară, care are la întreținere un copil minor - Xxxxx. Mai mult, în acest context, Colegiul penal consideră relevant de menționat că instanța aplicând față de inculpată prevederile art.96 Cod penal, reieșind din interesele copilului minor, care are dreptul să trăiască în familie cu mama sa, a obligat-o pe Raileanu A. ca în termenul de amânare a executării pedepsei până la atingerea de către copil a vârstei de 8 ani să nu săvârșească alte infracțiuni, să contribuie la creșterea și educarea corespunzătoare a copilului său minor, precum și să participe la cel puțin un program special de tratament al norcomaniei, or, în cazul în care persoanele condamnate menționate la alin.(1) art.96 Cod penal, refuză să-și exercite drepturile și obligațiile părintești sau încalcă condițiile probațiunii după avertismentul făcut de organul care exercită controlul asupra comportamentului persoanei condamnate față de care executarea pedepsei a fost amânată, instanța de judecată, la propunerea organului nominalizat, poate să anuleze amânarea executării pedepsei și să trimită persoana condamnată pentru executarea pedepsei la locul stabilit în hotărârea judecătorească. Colegiul penal lărgit reiterează că, pedeapsa penală are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește persoana inculpatului. Pe de altă parte, pedeapsa trebuie să fie astfel individualizată încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării Legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte penale similare. Aprecierea instanței de judecată că scopul pedepsei poate fi atins și fără aplicarea celei mai severe pedepse - închisoarea, trebuie să se fundamenteze pe un complex de elemente obiective și subiective, care să conducă la concluzia că scopul pedepsei, poate fi realizat și prin aplicarea unei pedepse neprivative de libertate. În acest context, Colegiul penal consideră relevant de menționat că CtEDO în jurisprudența sa, s-a pronunțat în favoarea folosirii măsurilor neprivative de libertate (cauza Varga și alții v. Ungaria, hotărârea din 10 martie 2015, § 104; cauza Norbert Sikorski v. Polonia, hotărârea din 22 octombrie 2009, §158), statuând că trebuie să se ia în considerare alternativele disponibile detenției și nu aplicarea automată a pedepsei închisorii (cauza Kyprianou v. Cipru, hotărârea din 15 decembrie 2005, §108). Colegiul penal lărgit consideră că, argumentele punctate în cererea de recurs nu sunt incidente cauzei deferite judecății, iar sancțiunea închisorii, cu amânarea executării 18 acesteia până la atingerea copilului minor a vârstei de 8 ani, așa cum a fost stabilită de către instanța de fond și menținută de instanța de apel, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art.61 alin.(2) Cod penal de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatei, precum și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acesteia, cât și a altor persoane. De asemenea, Colegiul penal lărgit face trimitere la pct.37 a hotărârii CtEDO din 16.02.2010 în cauza Albert vs. România, în care s-a statuat că, art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate fi interpretat ca impunere de a da un răspuns detaliat pentru fiecare argument (cauza Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie printr-un alt mod, să examineze chestiunile esențiale supuse atenției sale. Prin urmare, instanța de recurs ordinar constatând temeinicia motivării soluției instanței de apel, o însușește integral întrucât instanța de apel a oferit răspunsuri complete și argumentate tuturor aspectelor esențiale la individualizarea pedepsei, aceasta fiind una proporțională și echitabilă faptelor comise. Reținând cele nominalizate, Colegiul conchide că recursul ordinar declarat de către procuror urmează a fi respins, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. 6.2. Cu referire la recursurile ordinare declarate de către avocatul Popa M. în numele inculpatei Raileanu Ana și de către avocatul Fediuc Valentin în numele inculpatului Condrașov Ion. Recurenții în recursurile declarate au invocat temei pentru recurs prevederile art. 427 alin.(1) pct.6), 8), 9) și alin.(2) Cod de procedură penală, care prevede că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile comise de instanțele de fond și de apel când instanța de judecată a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, inculpata a fost condamnată pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală și temeiurile menționate la alin.(1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel. Referitor la temeiul de recurs invocat de avocatul Fediuc V. în numele inculpatului Condrașov I. prin prisma pct. 6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că, astfel de eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului avocatului, asupra încheierii din 11.05.2020, de înlăturare a omisiunii admise la pronunțarea dispozitivului sentinței din 30.03.2020, dat fiind faptul că instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile legale și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra acestui motiv invocat în recursul avocatului Fediuc N. în numele lui Condrașov I. În acest sens, Colegiul penal menționează că, instanța de fond a omis a se expune asupra termenului de la care începe executarea pedepsei stabilite inculpatului Condrașov I., ceea ce a dus la emiterea încheierii din 11.05.2020, de înlăturare a omisiunii admise la pronunțarea dispozitivului sentinței din 30.03.2020, or, potrivit prevederilor art. 329 alin. (1) CPP la judecarea cauzei, instanța, din oficiu sau la cererea părților și ascultând opiniile acestora, este în drept să dispună aplicarea, înlocuirea sau revocarea măsurii preventive aplicate inculpatului. Potrivit art. 248 alin. (1) CPP, orice modificare (adăugare, corectare, suprimare) făcută în cuprinsul unui act procedural este valabilă dacă aceasta este confirmată în scris, în cuprinsul sau la sfîrșilul actului, de către cei care l-au semnat. 19 Astfel, instanța de apel corect a respins, ca nefondate, argumentele avocatului Fediuc V. precum că, chestiunea privind începutul calculării termenului executării pedepsei se stabilește prin sentință, astfel instanța de fond nu era în drept de a se expune asupra omisiunii comise, aceasta urma a fi soluționată de către instanța de apel, care asigură continuitatea examinării fondului, or, potrivit art. 249 alin. (1) Cod de procedură penală, erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se corectează de însuși organul de urmărire penală, de judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată care a întocmit actul, la cererea celui interesat sau din oficiu. Prin urmare, necătând la faptul că instanța de fond a omis a se expune asupra perioadei aflării inculpatului în arest preventiv, care urmează a fi inclusă în termenul de executare a pedepsei închisorii de 6 ani, cu executarea în penitenciar de tip închis, corect a emis încheierea din 11.05.2020, de înlăturare a omisiunii admise la pronunțarea dispozitivului sentinței din 30.03.2020. Totodată, Colegiul penal reține că temeiul invocat de avocați precum că - „nu sunt întrunite elementele infracțiunii” este prezent atunci, când instanța ce a judecat cauza a comis în această parte o eroare de drept, cum ar fi situația prin care în hotărârea judecătorească s-a făcut referire la săvârșirea infracțiunii, dar nu au fost stabilite faptele sau împrejurările de fapt care corespund elementelor constitutive ale infracțiunii respective. Raportând norma dată la situația în cauză, Colegiul conchide că acest temei nu și- a găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurenți. Instanța de apel, examinând apelurile declarate, a supus unei cercetări suplimentare și minuțioase toate probele administrate la dosar, a verificat și cercetat actele cauzei, care, fiind coroborate cu înscrisurile anexate la dosar și cu celelalte probe, au permis instanței de apel de a conchide că vina inculpaților Condrașov I. și Raileanu A. în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 42 alin.(2), 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, este dovedită. Argumentele avocaților în numele inculpaților Condrașov I. și Raileanu A., precum că instanța de apel a apreciat incorect probele administrate în cauză nu au nici un suport legal. Din conținutul hotărârilor judecătorești rezultă că această concluzie s-a tras, având în vedere - declarațiile inculpaților Condrașov I., Raileanu A., - declarațiile martorului Croitoru S. care a relatat că este un grup de persoane care se ocupă cu înstrăinarea drogurilor, de tip PVP (sare), heroină, cocaină, marihuană, pastile „Extasy”. Din cadrul acestui grup fac parte: Nicolae, iar altul Ion (Vanea), care locuiesc în Xxxxx, Xxxxx. Cunoaște că aceștia se ocupă cu înstrăinarea drogurilor, deoarece el a procurat de la ei de mai multe ori droguri sub formă de PVP (sare) și marihuană pentru consum propriu. Modalitatea de lucru a lor constă în înțelegerea prealabilă cu aceștia prin intermediul telefonului, aplicațiilor web, referitor la cantitate, dacă se cumpără o cantitate mai mare, ei fac reducere. A declarat că la data de 17 octombrie 2019, aproximativ la ora 1550 în urma înțelegerii prealabile, în Xxxxx, în apropiere de fostul cinema „Gaudeaumus” s-a întâlnit cu persoana pe nume Vanea căruia i-a transmis 1700 de lei pentru achiziționarea drogurilor, și anume 2 grame de droguri de tip PVP (sare). Acesta era cu prietena sa pe nume Ana. După ce i-a transmis banii, s-au urcat într-un taxi și s-au deplasat spre Xxxxx, ajungând în apropiere de Piața Auto din Xxxxx la ieșire din Xxxxx. Vanea a coborât din mașină, iar el cu taxistul au mers mai înainte. Apoi,Vanea s-a urcat în mașină pe bancheta din spate unde se afla și el, i-a arătat în mână un pachețel din polietilenă de tip zip-lock în care se afla o substanță mărunțită de culoare albă 20 asemănătoarea cu sarea. El l-a întrebat cât e 1 gram, la ce Vanea i-a răspuns că sunt 2 grame. A scos din pachețel un cristal și l-a pus într-un bec și a aprins, unde a consumat. La data de 12.11.2019, aproximativ la ora 1900, a fost telefonat de pe nr. 062125775 de către Vanea, care a aflat că este Condrașov I., și l-a întrebat dacă vrea să cumpăre droguri de tip PVP, spunându-i că demult nu l-a mai sunat. El a fost de acord să achiziționeze de la Vanea droguri. Astfel, la 15 noiembrie 2019, sub controlul colaboratorilor de poliție, a achiziționat de la Condrașov Ion droguri sub formă de PVP, și anume 2 grame la prețul de 1500 lei, relatând evenimentele din acea zi. A menționat că concubina acestuia, Raileanu A., era la curent de activitatea infracțională a lui Condrașov I.(f.d.6,14,51, vol.II); - declarațiile martorului Alexei D., care a relatat că a cumpărat de la persoana care l-a telefonat de pe numărul 062125775, care a înțeles că se numește Vanea, droguri de tip PVP (sare). Vanea a venit cu prietena sa pe nume Ana și i-a transmis un pachet din polietilenă de tip zip-lock în care se afla 0,5 g de droguri de tip PVP (sare), la prețul 350 lei. De fiecare dată Vanea era cu prietena sa Ana. De aproximativ 3-4 ori martorul a susținut că a cumpărat droguri de tip PVP (sare) de la Vanea, mereu câte 0,5 g. Vanea îl suna mai des și îl întreba dacă nu vrea să cumpăre, dar el nu prea avea bani. La fiecare vânzare de droguri era prezentă și Ana, prietena lui Vanea. Ea era la curent cu ce se ocupa Vanea. În prezența sa, Ana și Vanea au consumat droguri de tip PVP (sare) (f.d.224-225, vol.III); - declarațiile martorilor Trandafir D., Roman I. (f.d.169, vol.II, f.d. 221, vol.III); - procesele -verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie din 13.12.2019, potrivit căruia martorul Alexei D. a recunoscut persoanele din fotografiile cu nr.3 și 6, ca fiind persoana cu numele Ana, care era împreună cu Vanea când i se vindeau drogurile și Vanea, persoana de la care a cumpărat droguri. Potrivit anexei la procesele-verbale, datele de identitate a persoanei din fotografia nr.3 este Raileanu Ana, iar cea cu nr.6 este Condrașov Ion (f.d.228-231, vol.III); - procesele-verbale de consemnare și certificare a măsurilor speciale de investigații (interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice) din 11.11.2019 și 08.12.2019 cu anexe (stenograme și CD cu înregistrările comunicărilor) potrivit căruia a fost supus măsurii speciale de investigație posturile de telefonie mobilă cu nr. 062125775, 062125775 itilizate de Condrașov I. și nr.069562975 utilizat de Raileanu A. (f.d.38-107, 122-164, 210-241, vol.I); - procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigații – achiziția de control din 18 octombrie 2019, potrivit căruia la 17 octombrie 2019, în jurul orei 1550, investigatorul sub acoperie Croitoru S., în urma înțelegerii prealabile de a procura droguri, s-a întâlnit în Xxxxx, în apropiere de cinematograful „Gaudeamus”, cu realizatorul de droguri pe nume „Vanea”, identificat ca fiind Condrașov I., care era împreună cu o persoană de gen feminin pe nume Ana, identificată ca fiind Raileanu A. Unde, Condrașov I. a primit de la Croitoru S. suma de 1700 lei, pentru achiziționarea a 2 gr. de droguri de tip PVP (sare). Ulterior, peste o perioadă de timp, persoanele vizate au urcat în autoturismul taxi de model Xxxxx de culoare gri, deplasându-se spre ieșirea din Xxxxx, în direcția Xxxxx. Ajungând în apropiere de Piața Auto din Xxxxx, Condrașov I. a coborât din autoturism, iar mijlocul de transport în care se aflau celelalte persoane s-a deplasat mai înainte. Apoi, Condrașov I. a urcat pe bancheta din spate, unde ulterior urcase și Croitoru S., căruia i-a arătat un pachețel din polietilenă de tip zip-lock, în care se afla o substanță mărunțită de culoare albă, asemănătoare cu sarea. Condrașov I. fiind întrebat de către investigator despre cantitate, primul a comunicat că sunt 2 gr., transmițându-i pachețelul celui din urmă (f.d.31-32, vol.II); - procesul-verbal de ridicare și examinare din 17.10.2019 potrivit căruia de la investigatorul sub acoperire Croitoru S. au fost ridicate 21 1 plic din polietilenă de tip zip-lock în interior cu substanță solidă sub formă de praf de culoare albă (eventual PVP-sare), care au fost procurate de la cet. Condrașov I. (f.d.16- 17, vol. II); - raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-4251 din 07.11.2019 conform căruia, substanța vâscoasă, de culoare cafenie, ambalată într-un pachet polimeric, de tip „ziplock”, reprezintă substanța stupefiantă PVP (a- pirrolidinovalerophenone), masa căreia constituie 0,699 gr. (f.d.24-29, vol II); - procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigații – achiziția de control din 16 noiembrie 2019 potrivit căruia, la 15 noiembrie 2019, în jurul orei 1200, Croitoru S., în urma înțelegerii prealabile de a procura droguri sub formă de PVP, s-a întâlnit în Xxxxx al capitalei, la intersecția Xxxxx cu Xxxxx, în apropiere de supermarketul „Nr.1”, cu Condrașov I. care era împreună cu concubina sa Raileanu A. Persoanele nominalizate s-au deplasat către filiala BC „Moldindconbank” SA, din Xxxxx, unde Condrașov I. a primit de la Croitoru S. suma de 1500 lei pentru achiziționarea a 2 gr. de droguri de tip PVP (sare). Croitoru S. cu Raileanu A. au rămas într-o parte, iar Condrașov I. s-a apropiat la terminalul bancar de la filiala băncii menționate, unde, a transferat banii pentru procurarea drogurilor. Ulterior, Condrașov I. a primit prin intermediul telefonului locația unde se află drogurile, după care s-au deplasat pe jos până în apropiere de lacul din parcul Rîșcani, de unde, Condrașov I. a ridicat un pachețel de tip zip-lock, în interiorul căruia se afla o substanță de culoare albastră asemănătoare cu sarea, care i l-a transmis lui Croitoru S. Apoi, Raileanu A. a chemat un taxi, unde toți s-au deplasat la cimitirul „Sfântul Lazăr”, din Xxxxx, de unde, Condrașov I. a ridicat un alt pachețel de tip zip-lock, în care se afla o substanță de culoare albă asemănătoare cu sarea, care i l-a transmis lui Croitoru S. (f.d.66-67, vol. II); - procesul-verbal de ridicare și examinare a obiectelor din 15.11.2019 potrivit căruia de la investigatorul sub acoperire Croitoru S. au fost ridicate 2 pliculețe din polietilenă de tip zip-lock în interior cu o substanță solidă sub formă de praf, în unul de culoare albă, în al doilea de culoare albastră (eventual PVP-sare) (f.d.53-54 Vol. II); - raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-4672 din 25.11.2019 conform concluziilor căruia, substanțele cu aspect de bulgări și praf, una de culoare albă, iar alta verde- albastră, ridicate la 15 noiembrie 2019 de la Croitoru S. reprezintă PVP, care se atribuie la substanțele stupefiante, cantitatea substanței date constituie în total 1,087 g. (f.d.61- 64, vol II); - procesele-verbale nr. 1, 2 privind consemnarea măsurii speciale de investigații (investigația sub acoperire) din 18.10.2019 și 16.11.2019 (f.d.33-34, 68-69, vol II); - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigație (interceptarea și înregistrarea comunicărilor și a imaginilor) din 11.11.2019 cu anexa (stenograma și CD-urile cu înregistrărilor video) (f.d.176-186, vol. I); - procesul- verbal nr. 1 de consemnare a măsurii speciale de investigație (urmărirea vizuală) din 18 octombrie 2019 (f.d. 35-36, vol. II); - procesele-verbale nr.2, 3, 4 de consemnare a măsurii speciale de investigație (urmărirea vizuală) din 16 noiembrie 2019 și 08 decembrie 2019 (f.d.71-76, vol II); - corpuri delicte, un obiect confecționat meșteșugăresc cu 2 cabluri introduse prin 2 orificii într-un dop, anexat la un balon din sticlă a unui bec electric și 01 (un) pachețel din polietilenă de tip zip-lock în interior cu substanță solidă sub formă de praf de culoare albă; 02 (două) pachețele din polietilenă de tip zip-lock în interior cu substanță solidă sub formă de praf, în unul de culoare albă, în altul de culoare albastră, recunoscute în această calitate prin ordonanțele din 13.12.2019 și 03.01.2020; - procesul-verbal de cercetare din 13.12.2019, potrivit căruia a fost examinat telefonul mobil ridicat de la Condrașov I. la data de 06.12.2019 în cadrul reținerii. În cadrul examinării telefonului s-a constatat că este supus examinării un 22 telefon mobil de model „Samsung Jl” de culoare neagră, aparent în stare funcțională. Prin examinare s-a constatat faptul că pe ecranul telefonului și în partea din spate, se observă zgîrîieturi de mici dimensiuni. Fiind scos capacul din spate s-a constatat IMEI- ul telefonului respectiv care fiind: 352719/08/270376/9, 352720/08/270376/7. S/N: R58H84GZ2NP. La fel, s-a constatat prezenta unei cartele SIM ce aparține SA „Orange”, identificată cu nr. 1902159603330 (nr. SIM 062125775) (f.d.218-219, vol.III); - procesul-verbal de ridicare din 16.01.2020 potrivit căruia de la BC „Moldinconbank” SA, cu sediul în Xxxxx, a fost ridicată informația privind: identificarea beneficiarilor conturilor de card nr.5578020225018745 și 5574840227021577, copiile documentelor de cunoaștere și deschidere a conturilor bancare, rulajul de la momentul deschiderii, imaginile foto-video de la ridicarea sumelor bănești, transferurile efectuate card-card (P2P, WEB banking), informațiile privind IP adresele de conexiune (f.d.8, vol. III); - procesul-verbal de cercetare din 21.01.2020 în cadrul căruia a fost cercetat fișierul „Microsoft Excel” denumit „Ana Raileanu” ce conține informația cu privire la extrasele bancare de pe cartele, cont nr. 5574840227021577; actele ridicate de la BC „Moldinconbank” SA în care se conține cererea de deschidere a contului de card, chitanța de ridicare a cardului, copia buletinului de identitate, chestionarul; înregistrările foto-video de pe suportul de memorie disc „DVD-R”, cu fișierele capacitatea de 29,9 MB. În planșele fotografice anexate la prezentul proces-verbal de cercetare la fața locului cu ajutorul butonului „PrtScr/Sys Rq” au fost capturate imagini ale persoanelor ce retrag mijloace financiare (f.d.153-174, vol. III); - informația privind identificarea beneficiarilor conturilor de card nr. 5578020225018745 și 5574840227021577 (f.d.175, vol.I); - procesele-verbale de ridicare din 16.01.2020 potrivit căruia de la „Orange” SA a fost ridicată informația privind convorbirile telefonice, apelurile intrare/ieșire de la postul de telefonie cu numerele 069562975 și 062125775, cu indicarea posturilor de telefon și a locațiilor geografice a celulelor acestora, datele de anchetă ale posesorilor posturilor de telefon, pe perioada de timp 01.01.2019-03.01.2020, care au fost stocate pe un compact disc cu nr. 01.04/20 (f.d.183,207 vol. III); - procesele-verbale de cercetare la fața locului din 20.01.2020 și 21.01.2020 unde au fost examinate rezultatelor companiei „Orange” S.A., privind convorbirile telefonice, apelurile intrare/ieșire de la postul de telefonie cu numărele 062125775 și 069562975, cu indicarea posturilor de telefon și a locațiilor geografice a celulelor acestora, datele de anchetă ale posesorilor posturilor de telefon, pe perioadele de timp 01.01.2019-17.12.2019, 01.01.2019-03.01.2020, care au fost stocate pe un compact disc cu nr. 0104A/20 (f.d.188-192,211-213, vol. III); - supoarte electronice de tip CD-R cu nr. 0104/20 (f.d.187, 210, vol. III). Mai mult, instanța de recurs remarcă faptul că, argumentele recurenților privind nevinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.(2), 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, au format obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel, cărora instanța le-a dat o apreciere argumentată, expusă în prezenta decizie, pe care instanța de recurs o însușește și a cărei reluare consideră că nu se mai impune, având în vedere și faptul, că verificând hotărârea atacată în raport și cu prevederile art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, în sensul că nu se identifică existența și a altor motive care, analizate din oficiu, să ducă la casarea hotărârii atacate. Argumentele avocatului Popa M. precum că organul de urmărire penală nu a delimitat acțiunile lui Raileanu A., stabilind rolul acesteia la comiterea infracțiunii, neluând în considerație că inculpata doar asista lângă Condrașov I. și amicii săi cu scopul de a consuma substanțele narcotice, nefiind implicată în realizarea drogurilor, 23 precum și a avocatului Fediuc V. în numele lui Condrașov I. că instanța de apel a apreciat critic argumentele cu privire la provocare, astfel probele administrate au fost apreciate incorect și unilateral, Colegiul lărgit le respinge ca neîntemeiate, deoarece concluziile instanței de apel la aceste motive sunt argumentate minuțios la pct. 69 – 90 a deciziei (f.d.45-49, vol.VII), concluzii pe care Colegiul le consideră întemeiate și a căror reluare nu se mai impune. Cât privește alegațiile avocatului inculpatei Raileanu A. precum că, necătând la faptul că Raileanu A. a recunoscut vina, instanțele judecătorești urmau a verifica dacă inculpata nu s-a autoincriminat, instanța de recurs le consideră neîntemeiate, deoarece, la data de 04.02.2020 (f.d.213, vol.IV), până la începerea cercetării judecătorești, inculpata Raileanu I., în prezența avocatului Popa M., a înaintat o cerere, prin care a solicitat personal, prin înscris autentic, că recunoaște săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu. Conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 04 februarie 2021, inculpata după ce a declarat că susține cererea înaintată și că recunoaște săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu în modul formulat, prima instanță, prin încheiere protocolară, a admis cererea lui Raileanu A. de judecare a cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care inculpata le cunoaște și nu are obiecții, explicându-i acesteia că odată cu admiterea cererii, ea nu mai poate renunța pe parcursul procesului penal asupra opțiunii sale de a fi judecată cauza potrivit procedurii simplificate (f. d. 218-222, Vol. IV). Mai mult ca atât, Colegiul penal stabilește că partea nemulțumită de soluția adoptată în prima instanță, declarând apelul, nu a invocat critica menționată de ilegalitate, ea fiind invocată direct în faza procesuală a recursului, ceea ce contravine prevederilor art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală. Deci, motivul invocat de recurent, nu a constitut obiect de discuție în instanța de apel, astfel, nu este în drept să le invoce în recurs ordinar. De asemenea, avocatul Popa M. în numele lui Raileanu A. își întemeiază recursul său în baza pct. 9) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care inculpata a fost condamnată pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală. La capitolul incidenței temeiului invocat de recurent și prevăzut de pct. 9) alin. (1) art. 427 Codul de procedură penală, Colegiul penal relevă că, condiția esențială pentru tragerea persoanei la răspundere penală constă în aceea că fapta imputată să fie prevăzută de legea penală ca infracțiune. Totodată, acest motiv de casare poate fi aplicat și în cazul cînd la momentul săvîrșirii fapta a fost prevăzută de lege ca infracțiune, însă la momentul examinării în recurs a încetat a mai fi considerată ca infracțiune, fiind exclusă din codul penal, fiindcă nu se poate dispune condamnarea pentru o faptă neîncriminată de lege și nu poate exista pedeapsă fără infracțiune. În viziunea Colegiului penal, în prezenta speță temeiul invocat de către recurent nu este incident ca motiv de casare a hotărârilor judecătorești atacate, deoarece fapta imputată inculpatei Raileanu A. este prevăzută de legea penală ca infracțiune și anume conform art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit.b),d) Cod penal, ca – procurarea, transportarea, distribuirea și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în scop de instrăinare, de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. 24 De asemenea, instanța de recurs menționează că fapta săvârșită de către inculpată nu a fost dezincriminată, neîncetând a mai fi infracțiune și nu a fost exclusă din Codul penal. Prin urmare, instanța de recurs constată că Raileanu A. a fost condamnată pentru o faptă care este prevăzută de legea penală a Republicii Moldova. Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că, potrivit prevederilor art.art.27, 414 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanța, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propun recurenții este o competentă și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.427 Cod de procedură penală, or, invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursurile ordinare - este lipsită de suport legal. Cât privește argumentul recurenților că instanța de apel eronat a respins și s-a expus la cererea inculpaților cu privire la amnistie, Colegiul penal menționează că instanța de apel corect a reținut în acest sens că, art. (1) al Legii nr. 224 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, statuează expres că, prezenta lege se aplică condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate, precum și persoanelor condamnate, care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, al perioadei de probațiune sau al termenului de probă și sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă persoanele respective cad sub incidența prevederilor art.2–5, 7,

Potrivit prevederilor art.2, al aceleiași Legi, procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr.985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. Astfel, inculpații Condrașov Ion și Raileanu Ana au fost recunoscuți vinoveți în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Codul penal, infracțiuni care au fost comise la data de 17.10.2019 și 15.11.2019, adică, până la adoptarea Legii RM nr. 243 din 24.12.2021 „privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova”, însă, sancțiunea art. 2171 alin. (4) CP stabilește pedeapsa cu închisoare de la 7 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, care face parte din categoria infracțiunilor deosebit de grave. Prin urmare, inculpații Condrașov I. și Raileanu A. nu pot beneficia de exigențele actului de amnistie, inclusiv nu poate fi exclusă nici pedeapsa complimentară, or, infracțiunea savârșită de către inculpați prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit.b), d) Cod penal se regăsește printre infracțiunile enumerate la art. 6 al. (1), lit. d) al Legii nr. 243 din 24.12.2021, prohibiție impusă expres de legiuitor. Cu referire la criticile invocate de avocatul Fediuc V. în numele inculpatului Condrașov I. cu privire la soluționarea chestiunii prevăzute de art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este întemeiat, urmează a fi casată parțial decizia recurată, din următoarele considerente. 25 Potrivit dispozitivului deciziei, lui Condrașov Ion în conformitate cu art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, pedeapsa aplicată prin sentință s-a redus cu 113 zile, pentru încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. Reținând aceste constatări, precum că Condrașov Ion a fost deținut în perioada 09.12.2019 până la 30.03.2020 în Penitenciarul nr.13 - Chișinău, timp de 113 zile în condiții contrare prevederilor art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, instanța de apel nu a respectat întru totul prevederile art. 414 alin.(1), 417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, iar hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în acest sens. Prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, stipulează că în cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel reținând faptul aflării lui Condrașov Ion în Penitenciarul nr. 13 – Chișinău, în condiții contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în perioada 09.12.2019 până la 30.03.2020 (timp de 113 zile), eronat a aplicat prevederile art. 88 alin. (3) Cod penal (se calculează o zi pentru o zi) pentru perioada în care inculpatului, conform sentinței, i-a fost menținută măsura preventivă - arestul preventiv și incorect a aplicat formula de calcul cu care a operat. Generalizând cele expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că, în speța, și-a găsit confirmare temeiul prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ceea ce duce la casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea aplicării prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, în privința lui Condrașov I. cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, fiindcă instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul, cu încălcarea prevederilor procesual penale la pronunțarea hotărârii judecătorești. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să înlăture erorile menționate, în partea aplicării art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală. 7. În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și de către avocatul Popa Marin în numele inculpatului Raileanu Ana. Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Fediuc Valentin în numele inculpatului Condrașov Ion, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2022 în partea aplicării prevederilor art.385 alin.(5) Cod de 26 procedură penală și dispune rejudecarea cauzei în acestă parte de către aceeași instanță, în alt complet de judecată. În rest decizia contestată, se menține. Decizia nu se supune nici unei căi de atac în partea dispusă rejudecării, în rest este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 13 iunie 2023. Președinte Guzun Ion Judecători Eremciuc Ghenadie Talpă Boris Daguța Sergiu Donos Aliona 27