1ra-1526/2022 — 42 alin.2,217-1 alin.4 lit.b,d CP

1ra-1526/2022 — 42 alin.2,217-1 alin.4 lit.b,d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1526/2022

1-20010576-01-1ra-25102022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 mai 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență :

Președinte – Guzun Ion,

Judecători – Eremciuc Ghenadie, Talpă Boris, Daguța Sergiu, Donos Aliona,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, avocatul

Fediuc Valentin în numele inculpatului Condrașov Ion și avocatul Popa Marin în

numele inculpatului Raileanu Ana, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2022, în cauza penală în privința lui

Condrașov Ion Xxxxx, născut la xxxxx, originar din

xxxxx, domiciliat în xxxxx,

Raileanu Ana Xxxxx, născută la xxxxx, originară și

domiciliată în xxxxx

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

ordinar).

Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală legal

executată.

A C O N S T A T A T :

pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza probelor administrate la faza de

urmărire penală, prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, au fost recunoscuți

vinovați și condamnați:

Condrașov Ion în baza art. 42 alin. (2), 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, la 6 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de

a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de gestionarea și manipularea cu

substanțe narcotice, psihotrope sau analoage a lor pe un termen de 5 ani.

Raileanu Ana în baza art.42 alin.(2), 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, la 4 ani și

9 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de gestionarea

și manipularea cu substanțe narcotice, psihotrope sau analoage a lor pe un termen de 5

ani.

Potrivit art. art. 89 alin.(2) lit.g), 96 Cod penal, s-a amânat executarea pedepsei

pentru Raileanu Ana, care are un copil minor, Xxxxx, a.n.xxxxx, până la atingerea de

către copil a vârstei de 8 ani, cu obligarea concomitentă a inculpatei Raileanu Ana, ca

în termenul respectiv, să nu săvârșească alte infracțiuni, să contribuie la creșterea și

1

educarea corespunzătoare a copilului minor Xxxxx, precum și să participe la cel puțin

un program special de tratament al narcomaniei.

S-a admis parțial cererea procurorului și s-a încasat în folosul statului în mod

solidar de la Condrașov Ion și Raileanu Ana cheltuielile judiciare în mărime de 6560

lei, în rest, cererea respectivă, a fost respinsă, ca nefondată.

Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

membru activ al unui grup criminal organizat creat și condus de către persoane

neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, din componența căruia

mai făcea parte Raileanu Ana și alte persoane neidentificate de organul de urmărire

penală, care urmărea scopul practicării și obținerii de venit în rezultatul circulației

ilegale a drogurilor, format dintr-o reuniune stabilă de persoane care printr-o înțelegere

prealabilă, cu împărțirea rolurilor, fără o autorizație corespunzătoare, în scop de

înstrăinare, asigura procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și

punerea în circulație pe teritoriul Republicii Moldova a drogurilor în proporții deosebit

de mari.

În concret, grupul criminal respectiv, prin intermediul membrilor săi, potrivit

rolului acestora conform înțelegerii prealabile, într-un timp și loc nestabilit de către

organul de urmărire penală, ilegal a dobândit pentru păstrare, expediere, transportare,

distribuire și punerea în circulație cu scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii

Moldova, droguri sub formă de PVP (apirrolidinovalerophenone=2-

Pyrrolilidinovalerophenone-phenyl – 2 (pyrrolidin – 1 –y1) pentan – 1 – one), în

proporții deosebit de mari, pe care până la 06.12.2019, prin intermediul membrilor

grupului criminal, inclusiv a lui Condrașov Ion și Raileanu Ana, le distribuiau pentru

comercializare diferitor persoane.

Astfel, Condrașov I. în vederea realizării scopului criminal, conform rolului

repartizat în cadrul grupului criminal specificat, prin înțelegere prealabilă cu Raileanu

A., care făcea și ea parte din grupul criminal enunțat, având scopul comun de a obține

beneficii în rezultatul realizării drogurilor, PVP, către consumatorii finali, la data da

17.10.2019, aproximativ la ora 15:50, în sectorul Centru al mun. Chișinău, în apropiere

de cinematograful „Gaudeamus”, s-au întâlnit cu Croitoru S. (investigator sub

acoperire), de la care a primit suma de 1700 lei pentru înstrăinarea a 2 (două) grame de

droguri de tip PVP.

Ulterior, Condrașov I. împreună cu Raileanu A. și investigatorul sub acoperire

Croitoru S. au urcat într-un autoturism taxi de model „Xxxxx” și s-au deplasat spre

ieșirea din mun. Chișinău, în direcția s. Xxxxx, iar ajungând în apropiere de Piața Auto

de pe str. Xxxxx, Condrașov I. a coborât din automobil, mergând spre locația primită

de la ceilalți membri ai grupului criminal, pentru a ridica drogurile. După ce a ridicat

drogurile, Condrașov I. s-a întors în autoturism, a urcat pe bancheta din spate și

cantitatea de droguri obținută i-a transmis-o lui Croitoru S., ultimul fiind investigator

sub acoperire autorizat pentru efectuarea achiziției de control.

Substanța respectivă a fost ulterior ridicată de la ultimul și care, conform

concluziilor raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4251 din 07.11.2019, reprezintă

substanță stupefiantă PVP (apirrolidinovalerophenone), cu cantitatea de 0,699 g.

În continuarea realizării scopului criminal, Condrașov I., conform rolului

repartizat în cadrul grupului criminal organizat, respectiv prin înțelegere prealabilă cu

Raileanu A., membru al grupului criminal, având scopul comun de a obține beneficii în

rezultatul realizării drogurilor, PVP, consumatorilor finali, la data de 15.11.2019,

2

aproximativ la ora 12:00, în sectorul Rîșcani al mun. Chișinău, la intersecția străzilor

Xxxxx și Xxxxx, în apropiere de magazinul nr. 1, s-au întâlnit cu Croitoru S.

(investigator sub acoperire), după care s-au deplasat către filiala BC „Moldindconbank”

SA, situată pe str. Xxxxx, unde, Condrașov I. a primit de la Croitoru S. suma de 1500

lei, pentru înstrăinarea a 2 (două) grame de droguri de tip PVP, bani cu care Condrașov

I., prin intermediul terminalulul bancar de la filiala băncii, a alimentat contul bancar

deținut de Raileanu A.

Ulterior, după ce Condrașov I. a primit prin intermediul telefonului de la ceilalți

membri ai grupului criminal locația unde se află drogurile, s-au deplasat în apropiere de

lacul din parcul Rîșcani, de unde Condrașov I. a ridicat un pachețel de tip zip-lock, pe

care l-a transmis lui Croitoru S. În continuare, Raileanu A. a chemat un taxi și s-au

deplasat la cimitirul „Sfântul Lazăr” din str. Xxxxx, mun. Xxxxx, de unde Condrașov

I. a ridicat un pachețel de tip zip-lock, pe care l-a transmis lui Croitoru S., ultimul fiind

investigator sub acoperire la efectuarea achiziției de control, ambele pachete cu

substanță ulterior au fost ridicate de la ultimul și conform concluziilor raportului de

expertiză nr. 34/12/1-R-4672 din 25.11.2019, reprezintă PVP, care se atribuie la

substanțele stupefiante, cu cantitatea de 1,087 g, ceea ce constituie proporții deosebit de

mari.

Raileanu Ana, era membru al unui grup criminal organizat creat și condus de către

persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, din componența

căruia mai facea parte Condrașov I. și alte persoane neidentificate de organul de

urmărire penală, care urmărea scopul practicării și obținerii de venit în rezultatul

circulației ilegale a drogurilor, format dintr-o reuniune stabilă de persoane care printr-o

înțelegere prealabilă, cu împărțirea rolurilor, fără o autorizație corespunzătoare, în scop

de înstrăinare, asigura procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și

punerea în circulație pe teritoriul Republicii Moldova a drogurilor în proporții deosebit

de mari.

În concret, grupul criminal respectiv, prin intermediul membrilor său, potrivit

rolului acestora conform înțelegerii prealabile, într-un timp și loc nestabilit de către

organul de urmărire penală, ilegal a dobândit pentru păstrare, expediere, transportare,

distribuire și punerea în circulație cu scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii

Moldova, droguri sub formă de PVP (apirrolidinovalerophenone=2-

Pyrrolilidinovalerophenone-phenyl – 2 (pyrrolidin – 1 –y1) pentan – 1 – one), în

proporții deosebit de mari, pe care până la 06.12.2019, prin intermediul membrilor

grupului criminal, inclusiv a lui Condrașov I. și Raileanu A., le distribuiau pentru

comercializare diferitor persoane.

Astfel, Raileanu A. în vederea realizării scopului criminal, conform rolului

repartizat în cadrul grupului criminal organizat, respectiv prin înțelegere prealabilă cu

Condrașov I., membru al grupului criminal organizat, având scopul comun de a obține

beneficii în rezultatul realizării drogurilor, PVP, către consumatorii finali, la data da

17.10.2019, aproximativ la ora 15:50, în sec. Centru al mun. Xxxxx, în apropiere de

cinematograful „Gaudeamus”, s-au întâlnit cu Croitoru S. (investigator sub acoperire),

de la care Condrașov I. a primit suma de 1700 lei pentru înstrăinarea a 2 (două) grame

de droguri de tip PVP.

Ulterior, Raileanu A. împreună cu Condrașov I. și investigatorul sub acoperire

Croitoru S. au urcat într-un autoturism taxi de model „ Xxxxx” și s-au deplasat spre

ieșirea din mun. Xxxxx în direcția s. Xxxxx iar ajungând în apropiere de Piața Auto din

str. Xxxxx, Condrașov I. a coborât din automobil, mergând spre locația primită de la

3

ceilalți membri ai grupului criminal, pentru a ridica drogurile. După ce a ridicat

drogurile, Condrașov I. s-a întors în autoturism, a urcat pe bancheta din spate și

cantitatea de droguri obținută i-a transmis-o lui Croitoru Sergiu, ultimul fiind

investigator sub acoperire la efectuarea achiziției de control, substanță care ulterior a

fost ridicată de la ultimul și care, conform concluziilor raportului de expertiză

nr.34/12/1-R-4251 din 07.11.2019, reprezintă substanță stupefiantă PVP

(apirrolidinovalerophenone), cu cantitatea de 0,699 g.

În continuarea realizării scopului criminal, Raileanu A., conform rolului repartizat

în cadrul grupului criminal organizat, respectiv prin înțelegere prealabilă cu Condrașov

I., membru al grupului criminal, având scopul comun de a obține beneficii în rezultatul

realizării drogurilor, PVP, consumatorilor finali, la data de 15.11.2019, aproximativ la

ora 12:00, în sectorul Rîșcani al mun. Xxxxx, la intersecția străzilor Xxxxx și Xxxxx,

în apropiere de magazinul nr. 1, s-au întâlnit cu Croitoru S., după care s-au deplasat

către filiala BC „Moldindconbank” SA, situată pe str. Xxxxx, unde Condrașov I. a

primit de la Croitoru S. suma de 1500 lei, pentru înstrăinarea a 2 (două) grame de

droguri de tip PVP, bani cu care Condrașov Ion prin intermediul terminalulul bancar de

la filiala băncii, a alimentat contul bancar deținut de Raileanu A.

Ulterior, după ce Condrașov I. a primit prin intermediul telefonului de la ceilalți

membri ai grupului criminal locația unde se află drogurile, s-au deplasat în apropiere de

lacul din parcul Rîșcani, de unde Condrașov I. a ridicat un pachețel de tip zip-lock, pe

care l-a transmis lui Croitoru S. În continuare, Raileanu A. a chemat un taxi și s-au

deplasat la cimitirul „Sfântul Lazăr” din str. Xxxxx, mun. Xxxxx, de unde Condrașov

I. a ridicat un pachețel de tip zip-lock, pe care l-a transmis lui Croitoru S., ultimul fiind

investigator sub acoperire la efectuarea achiziției de control, ambele pachete cu

substanță ulterior au fost ridicate de la ultimul și conform concluziilor raportului de

expertiză nr. 34/12/1-R-4672 din 25.11.2019, reprezintă PVP, care se atribuie la

substanțele stupefiante, cu cantitatea de 1,087 g, ceea ce constituie proporții deosebit de

mari.

Astfel, prima instanță a stabilit că, prin acțiunile lor intenționate, Condrașov I. și

Raileanu A., au comis infracțiunile prevăzute de art.42 alin.(2) 2171 alin. (4) lit. b), d)

Cod penal, exprimate prin indicii calificativi procurarea, transportarea, distribuirea și

alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în scop de înstrăinare, săvârșite de un grup

criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

numele inculpatului Condrașov Ion și avocatul Popa Marin în numele inculpatei

Raileanu Ana, care au solicitat:

- procurorul, casarea parțială a sentinței în privința lui Raileanu A. cu pronunțarea

unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru primă instanță, prin care Raileanu A.

să fie condamnată în baza art. 42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, potrivit art.

3641 alin. (8) Cod de procedură penală, la 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de

a exercita o anumită activitate în domeniul farmaceutic pe un termen de 5 ani. A menține

celelalte dispoziții ale sentinței.

În motivarea apelului a indicat că instanța neîntemeiat a aplicat prevederile art. 96

Cod penal, or, sancțiunea art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, prevede

pentru persoane fizice pedeapsa cu închisoare de la 7 la 15 ani, cu privarea de dreptul

de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la

5 ani, care potrivit art.16 Cod penal face parte din categoria infracțiunilor deosebit de

4

grave. Însă, pentru aplicarea art. 96 alin.(1) Cod penal, urmează a fi întrunite un șir de

condiții cumulative, obligatorii. Prin urmare, instanța de fond greșit a aplicat în privința

lui Raileanu A. prevederile art. 96 alin.(1) Cod penal, deoarece aceasta a fost

condamnată în baza art. 42 alin. (2), 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, iar traficul ilicit

de droguri rămâne o problemă care influențează negativ dezvoltarea durabilă și sigură

a societății prin implicările infracționale și sociale pe care le produce, iar prin caracterul

infracțiunii incriminate, se aduc atingeri sănătății persoanei. Astfel, pedeapsa aplicată

inculpatei Raileanu A. trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să

restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale,

în strictă conformitate cu dispozițiile Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele

fixate în partea specială.

- avocatul Fediuc Valentin în numele inculpatului Condrașov Ion, casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotarâri noi, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Condrașov Ion să fie achitat.

Prima instanță a apreciat ca suficiente probele ce confirmă purtarea discuțiilor

telefonice de Condrașov Ion cu un cerc nedefinit de persoane, pentru a stabili că el a

făcut parte dintr-un grup criminal organizat specializat în înstrăinarea drogurilor, însă

nici partea acuzării, nici prima instanță, nu au indicat la probele ce confirmă cu

certitudine organigrama grupului criminal și locul lui Condrașov I. în acest grup. La fel,

instanța de fond a menționat că probele administrate indică cu certitudine la participarea

lui Condrașov I. la acțiuni de înstrăinare a drogurilor, însă acuzarea nu a adus nici o

probă ce ar confirma cantitatea drogurilor pretins înstrăinate, afară de cantitatea stabilită

în cadrul acțiunilor speciale de investigații cu participarea agentului sub acoperire

Croitoru S. Consideră că soluția primei instanțe s-a bazat pe presupuneri, contrar

prevederilor art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală.

Totodată, partea acuzării a adus în susținerea vinovăției lui Condrașov I. probe, ce

confirmă achizițiile de control a drogurilor prin intermediul agentului sub acoperire

Croitoru S. la data de 17.10.2019 și 15.11.2019, acestea fiind demonstrate prin

rapoartele de expertiză judiciară nr. 34/12/1 -R-4251 din 07.11.2019 și nr. 34/12/1-R-

4672 din 25.11.2019.

Rezultatul achiziției de control din data de 17.10.2019 de sine stătător nu putea

duce la calificarea faptei conform art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, de aceea

apărarea în mod rezonabil a ridicat întrebarea care a fost necesitatea unei achiziții de

control repetate, dacă probele acumulate deja permiteau imputarea săvârșirii infracțiunii

lui Condrașov Ion. Cea de-a doua achiziție de control a fost creată de organul de

urmărire penală artificial, prin provocare, pentru a permite încadrarea faptei în baza unei

componențe de infracțiune mai grave, pentru care este stabilită pedeapsă mai aspră.

Prima instanță nu a pus la baza hotărârii nici o probă administrată la faza urmăririi

penale - convorbire telefonică, datată cu 17.10.2019 sau care ar demonstra cine primul

a făcut legătura cu propunerea vânzării drogurilor, iar prima instanță a ales să vină cu

concluziile proprii, de presupunere, făcând trimitere la declarațiile subiective ale

participanților, atunci când avea posibilitatea să aprecieze probele obiective obținute în

urma măsurilor speciale de investigații - înregistrările audio a convorbirilor telefonice,

care au o pondere mai mare de credibilitate.

Astfel, concluziile instanței de fond privind lipsa provocării la comiterea

infracțiunii din partea organului de urmărire penală nu sânt suficient probate, respectiv,

argumentele părții apărării au fost respinse neîntemeiat.

Apărarea a solicitat în cadrul ședinței de judecată ca partea acuzării să comunice,

5

dacă agentul sub acoperire privat Croitoru Sergiu a avut calitate procesuală în vre-un

proces penal sau chiar în cel din care a fost disjungat prezentul proces și a fost liberat

de răspundere penală în baza art. 217 alin. (5) Cod penal. Această circumstanță a fost

omisă de a fi elucidată intenționat, deoarece confirmarea faptului colaborării lui

Croitoru Sergiu cu organul de urmărire penală, ca consumator de droguri, ar indica cert

la provocarea infracțiunii comise de Condrașov Ion. Astfel, declarațiile lui Croitoru S.

date în calitate de martor urmau a fi apreciate critic, deoarece contrar art. 110 alin. (9)

Cod de procedură penală, el ar avea interes personal în acuzarea lui Condrașov I.

Provocarea lui Condrașov I. prin achiziția de control din data de 15.11.2019 a fost

o provocare la comiterea unei infracțiuni mai grave decât cea depistată la 17.10.2019 și

urmărea scopul încadrării acțiunilor lui într-o componență de infracțiune mai gravă, ce

a dus la încălcarea dreptului lui Condrașov I. la un proces echitabil. Încălcarea dreptului

lui Condrașov I. la un proces echitabil se deduce și prin faptul că el a fost lipsit de

dreptul de a i se judeca cauza în procedura art. 3641 Cod de procedură penală, în baza

acelei componențe de infracțiune, care i-ar fi putut fi incriminată fără agravarea situației

lui prin provocarea la comiterea unei infracțiuni mai grave.

Referitor la cheltuielile de judecată, a menționat că sumele de 1680 lei și 1680 lei

neîntemeiat au fost puse în sarcina inculpatului și urmează a fi trecute în contul statului.

Mai mult, asupra cheltuielilor pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală în sumă

de 3500 lei utilizate de organul de urmărire penală pentru achizițiile de control din

17.10.2019 și 15.11.2019, de asemeni nu au fost întreprinse la solicitarea lui Condrașov

I., respectiv urmează a fi trecute în contul statului.

3.1. Ne fiind de acord și cu încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din

11.05.2020, avocatul Fediuc Valentin în numele inculpatului Condrașov Ion a declarat

recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii, cu pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care demersul Penitenciarului nr. 13 din 24.04.2020 să fie respins, ca

neîntemeiat.

În susținerea recursului avocatul Fediuc Valeriu a invocat că, nu este de acord cu

încheierea instanței de fond, or, chestiunea privind începutul calculării termenului

executării pedepsei se stabilește prin sentință și ea nu poate forma obiectul altui act

judecătoresc, de dispoziție. Totodată, legea procesual-penală nu prevede posibilitatea

emiterii unei hotărâri suplimentare după pronunțarea sentinței, hotărârea judecătorească

fiind pasibilă de verificare doar pe căile de atac.

Consideră că, modificarea actelor procedurale în temeiul art. 248-250 Cod de

procedură penală, se permite, doar în măsura în care modificarea vizează o omisiune

vădită, adică în cazul sentinței, în speță, omisiunea ar fi trebuit să rezide în indicarea

termenului începerii executării pedepsei, dacă asupra acestei chestiuni instanța de

judecată s-a expus la pronunțarea sentinței, ce se confirmă prin procesul-verbal al

ședinței de judecată. Altă situație, nu poate fi privită altfel, decât revenirea judecătorului

asupra hotărârii pronunțate, iar soluția dată în speță, de fapt reprezintă o hotărâre

suplimentară, neprevăzută de lege. Asupra acestui fapt s-a expus apărarea, care a

menționat, că în cazul în care problema respectivă nu a fost soluționată de prima

instanță, ea poate fi soluționată de instanța de apel, care asigură continuitatea examinării

fondului. Respectiv, demersul Penitenciarului nr. 13 urma să fie respins, iar

Penitenciarul nr.13 putea adresa demersul respectiv doar în cazul în care punea în

executare hotărârea judecătorească executorie pe fond, și doar cu privire la chestiunile

date în competența sa. În cazul de față, Penitenciarul nr.13 execută sentința Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 30.03.2020 doar în partea măsurii preventive arestul și nu

6

pedeapsa de 6 ani privațiune de libertate stabilită lui Condrașov Ion, respectiv în opinia

apărării, nu putea înainta acest demers spre soluționare.

- avocatul Popa Marin în numele inculpatei Raileanu Ana, casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, potrivit căreia inculpatei să-i fie stabilită

pedeapsa în baza art. 42 alin.(2), 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal de 4 ani 9 luni

închisoare, iar potrivit art.90 Cod penal, să fie suspendat condiționat pe un termen de

probă de 2 ani.

În argumentarea apelului a indicat că sentința este prea aspră, deoarece, atât în

cadrul urmăririi penale cât și în ședința de judecată Raileanu A. a recunoscut vina pe

deplin, sincer s-a căit de cele comise, a înaintat o cerere prin care a solicitat examinarea

cauzei potrivit procedurii speciale prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală,

nesolicitând administrarea cărorva probe suplimentare. Față de inculpată au fost

stabilite circumstanțe atenuante și anume: recunoașterea vinovăției, căința sinceră,

contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, nu are antecedente penale, prejudiciu

material nu există, are la întreținere un copil minor cu vârsta de 2 ani și este unica

întreținătoare a copilului, fiind mamă singură. Totodată, ea are o vârstă fragedă crescută

fără tată, neavând susținere materială în nici un fel, fapt ce a impus-o situația materială

precară să devieze de la condițiile normale de viață prin anturajul de care era înconjurată

și anume de ale lui Condrașov Ion.

Raileanu A. nu a avut nici un rol în acea achiziție de control pe episoadele din

15.11.2019, fiind doar surprinsă în compania lui Condrașov I., deoarece concubinau

împreună la acea vreme.

Consideră că în cazul în care, la 17.10.2019 organul de urmărire penală ar fi

efectuat aceleași acțiuni de reținere în flagrant, apoi avea loc sa fie prevenit comiterea

celui de al doilea episod din data de 15.11.2019. Organul de urmărire penală a contribuit

la înscenarea comiterii infracțiunii cu scop de a ajunge la calificativul art. 2171 alin. (4)

Cod penal or, 0,699 g substanță PVP nu s-ar fi atribuit la alin. (4), dar alin. (2) a art.

2171 Cod penal.

Inculpata Raileanu A. și-a dat seama de pericolul faptelor sale, conștientizând pe

deplin ce înseamnă și ce prevede norma art. 2171 alin. (4) Cod penal, deoarece având

un caracter slab a devenit prada dependenței de consum a drogurilor.

Din acțiunile inculpatei, anterioare și posterioare punerii sub învinuire,

manifestate prin: recunoașterea faptei infracționale, regretând față de săvârșirea

acesteia, promisiunea de a nu comite infracțiuni în viitor, din comportamentul liniștit al

inculpatei, se poate deduce lipsa pericolului față de societate. Însă, prin aplicarea

pedepsei cu închisoarea se va atenta la modul de viață a inculpatei în viitor,

neacordându-i-se șansa de a se integra în societate, la fel, se va atenta negativ și asupra

copilului minor care are o vârstă fragedă doar de doi ani. Raileanu A. poate fi corectată

fără a i se aplica o pedeapsă cu închisoarea, iar integrarea bună în societate va avea loc

numai în cazul când ultima va fi alături de membrii familiei sale și copilul minor.

Totodată, sentința în partea ce ține de încasarea solidară a cheltuielilor de judecată

în mărime de 6 560 lei o consideră ilegală or, mijloacele bănești pentru achizițiile de

control nu pot fi încasate de la inculpați, Raileanu A. a relatat în nenumărate ori că, a

ajuns în situația data datorită lipsei surselor financiare, mai mult, s-a constatat că este

mamă singură, fără loc de muncă și surse de venit, având la întreținere un copil minor,

care are nevoie de îngrijire și întreținere materială.

fost respinse, apelurile declarate de către procuror și avocatul Popa M. în numele

7

inculpatei Raileanu Ana și a fost respins recursul avocatului Fediuc Valentin în numele

inculpatului Condrașov Ion, declarat împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 11.05.2020.

A fost admis apelul declarat de către avocatul Fediuc V. în numele inculpatului

Condrașov Ion, în partea reducerii pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care în temeiul art.385 alin.(5) Cod de

procedură penală s-a redus termenul pedepsei cu 113 (una sută treisprezece) zile (în

privința lui Condrașov Ion). În rest, sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că starea de fapt și

de drept se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și că prima instanță just a

ajuns la concluzia că inculpații Condrașov I., Raileanu A. au săvârșit infracțiunea

incriminată.

Instanța de apel a statuat că cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea

dispozițiilor procesual-penale prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, opțiunea

primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, nu a fost viciată,

în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de

procedură penală, fapt ce a condiționat concluzia instanței de apel că nu este în drept a

reține o altă situație de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță.

Instanța de apel a menționat că, prin prisma tuturor probelor prezentate de

acuzatorul de stat, examinate în ședința de judecată a instanței de fond și recercetate în

instanța de apel (descrise în decizie), s-a reținut că starea de fapt probată în faza de

urmărire penală prin incriminarea inculpaților a faptelor imputate s-a confirmat în

totalitate.

Analizând elementele constitutive ale infracțiunii incriminate lui Condrașov I. și

Raileanu A., instanța de apel a reținut că, potrivit art. 46 Cod penal, grupul criminal

organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a

comite una sau mai multe infracțiuni. În speță, prezența grupului criminal a fost

demonstrat cu certitudine, or, însuși inculpații au declarat că, „..Prin Telegram s-au

înțeles cu magazinul dat de cantitatea de care are nevoie, după care a primit contul pe

care să transfere bani pentru procurarea drogurilor. A plecat spre parcul Rîșcani și a

ridicat prima parte, căci era pe 2 părți împărțită, după asta a primit și a doua adresă unde

să plece - spre cimitirul Doina sau Sfîntul Lazăr...”. Prin urmare, acțiunile de

recepționare a comenzilor pe Telegram, verificarea conturilor bancare privind suma

transferată, împărțirea drogurilor în pachețele de tip zip-lock și ulterior ascunderea

acestora în locuri speciale, fotografierea și transmiterea locației unde pot fi găsite aceste

droguri, nu pot fi executate de către o singură persoană, dar este o activitate criminală

bine organizată.

Din declarațiile martorilor Croitor S., Alexei D. și Roman I., rezultă că, persoanele

de la care procurau droguri comunicau prin telefon, acestea la o anumită perioadă de

timp, undeva la jumătate de an își schimbau numerele de telefon pentru a nu fi depistați,

ceea ce atestă existența în general a participației cu intenția de procurare, transportare,

distribuire și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în scop de înstrăinare, de către

un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari.

Totodată, la baza calificării faptei comise de inculpați potrivit art. 2171 alin. (4)

Cod penal, instanța de apel a constatat că, partea acuzării a pus declarațiile martorului

Croitoru S., potrivit cărora, „...la data de 17 octombrie 2019, aproximativ la ora 15:50

în urma înțelegerii prealabile, în mun. Xxxxx, în sect. Xxxxx, în apropiere de fostul

cinema „Gaudeaumus” s-a întâlnit cu persoana pe nume Vanea căruia i-a transmis

8

1700 de lei pentru achiziționarea drogurilor, și anume 2 grame de droguri de tip PVP

(sare). Vanea era cu prietena sa pe nume Ana... La data de 12.11.2019, aproximativ la

ora 19:00, a fost telefonat de pe nr. 062125775 de către Vanea, care a aflat că este

Condrașov I., și l-a întrebat dacă vrea să cumpere droguri de tip PVP, spunându-i că

demult nu l-a mai sunat. El a fost de acord să achiziționeze de la Vanea droguri. Astfel,

la data de 15 noiembrie 2019, sub controlul colaboratorilor de poliție, a achiziționat

de la Condrașov I. droguri sub formă de PVP, și anume 2 grame la prețul de 1500

lei...”.

Masa totală a substanțelor narcotice și psihotrope puse în circulația ilegală de

către inculpați constituie 1,786 gr. (1,087 gr. + 0,699 gr.), ceia ce conform notei nr. 5 și

pct. 148 din HG nr.79 din 23.01.2006 privind aprobarea listei substanțelor stupefiante,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum

și cantitățile acestora, substanța PVP (a-pirrolidinovalerophenone) este o substanță

psihotropă. Potrivit conținutului pct.148 din HG nr.79 din 23.01.2006 substanța PVP

(apirrolidinovalerophenone) în cantitate de peste 1 g reprezintă proporții deosebit de

mari.

În acest context, instanța de apel a respins argumentul avocatului Fediuc V. în

interesele lui Condrașov I., precum că, inculpatul a achiziționat această substanță pentru

consum propriu împreună cu agentul sub acoperire Croitor S. și Raileanu A., or, din

acțiunile inculpatului și anume, întreținerea convorbirilor telefonice sistematice între

Condrașov I., Raileanu A. de la postul de telefonie mobilă cu nr. 062125775 utilizat de

Condrașov I. și postul de telefonie mobilă cu nr. 069562975 utilizat de inculpata

Raileanu A., cât și prin procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de

investigație (interceptarea și înregistrarea comunicărilor și a imaginilor) din 11.11.2019

cu anexa (stenograma și CD-urile cu înregistrărilor video), potrivit căruia s-a stabilit

momentul în care învinuitul Condrașov Ion primește banii de la investigatorul sub

acoperire, apoi învinuitul transmite drogurile investigatorului sub acoperire (f.d. 176-

186 Vol. I), ce denotă clar că, au procurat aceste droguri cu scop de a le transmite lui

Croitor S., dar nu pentru a le consuma împreună.

La fel, au fost respinse alegațiile avocatului Popa M. în interesele lui Raileanu A.,

precum că, a comis această infracțiune fără scop de a obține un profit, ci doar cu scopul

de a fi servită și ea cu o parte de droguri pentru consum propriu, astfel acordând acel

serviciu lui Croitor S., pe care-l cunoștea de mai mult timp ca consumator de droguri

având datele drept Dunas Dan, cu care consumau toți trei acel drog în locuri mai puțin

aglomerate, or, martorii audiați în speță au declarat că, Condrașov I. de la care ei

procurau droguri se prezenta la întâlniri împreună cu Ana, care cunoștea bine cu ce se

ocupă Condrașov I., iar martorul Croitor S. nu a confirmat faptul că, aceștea consumau

împreună droguri, doar că, procura aceste substanțe anume de la Condrașov I. și

Raileanu A.

Instanța de apel a constatat legătura de cauzalitate dintre faptele inculpaților și

infracțiunea comisă, or, potrivit rulajelor bancare ridicate de la BC „Moldinconbank”

SA pe perioada 26.10.2019-24.09.2019 au fost transferate și extrase mijloace financiare

de Raileanu A., de pe cardul cu nr. 5574 8402 2702 1577 în sumă de 14 400 lei.

Mai mult, instanța de apel a reținut și declarațiile martorului Daria Trandafir care

a declarat că, îl cunoaște pe Condrașov I. deoarece sunt din aceiași localitate, iar acesta

i-a cerut cardul său bancar pentru a putea efectua o tranzacție, pe care martorul i l-a dat

și de care o perioadă de timp s-a folosit Condrașov I., în planșele fotografice anexate la

prezentul proces-verbal de cercetare la fața locului cu ajutorul butonului „PrtScr/Sys

9

Rq” au fost capturate imagini ale persoanelor ce retrag mijloace financiare (Anexa nr.1

planșă fotografică pe 6 file/ Anexa nr.2 planșă fotografică pe 6 file), care demonstrează

că Condrașov I. a utilizat inclusiv cardul obținut de la cunoscuta sa Trandafir Daria la

vânzarea ilegală a drogurilor. Prin aceeași probă se confirmă că inculpații Raileanu A.

și Condrașov I. au utilizat cardul primei în scopul vânzării ilegale a drogurilor.

Astfel, instanța de fond corect a reținut declarațiile inculpaților care au recunoscut

vinovăția reținută în sarcina lor, atât la etapa urmăririi penale, cât și în cadrul instanței

de fond, iar în acest sens, potrivit art. 3641 alin. (1) Cod de procedură penală, au depus

cereri prin care au solicitat examinarea cauzei în baza probelor administrate la faza

urmăririi penale, inclusiv probele prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate și analizate

de instanța de judecată, dovedesc cu certitudine vinovăția acestora în săvârșirea

infracțiunii imputate. Prin urmare, nerecunoașterea vinovăției de către Condrașov I. în

ședința de judecată a instanței de apel nu echivalează cu achitarea acestuia, de vreme ce

versiunea lui Condrașov I. nu are acoperire probatorie, fiind combătută complet prin

împrejurările stabilite și probele administrate în cauză, fapt apreciat ca o tentativă de a

evita răspunderea penală pentru faptele săvârșite.

Instanța de apel a constatat că prima instanță justificat a încadrat acțiunile

inculpaților Condrașov I. și Raileanu A., în baza art. 42 alin. (2), art. 2171 alin. (4) lit.

b), d) Cod penal, și anume procurarea, transportarea, distribuirea și alte operațiuni

ilegale cu droguri, săvârșite în scop de înstrăinare, săvârșite de un grup criminal

organizat, în proporții deosebit de mari.

Referitor la cererile inculpaților privind aplicarea în privința lor a actului de

amnistie, instanța de apel le-a reținut ca nefondate, respingându-le, deoarece potrivit

art. 6 alin. (1) lit. d) al Legii nr. 243 din 24.12.2021, prevederile art. 1–5 nu se aplică

persoanei: bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate pentru infracțiunile prevăzute

la următoarele articole din Codul penal nr. 985/2002, printre care și art. 2171 alin. (3) și

(4) Cod penal și pentru că sancțiunea art. 2171 alin. (4) Cod penal stabilește pedeapsa

cu închisoare de la 7 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de

a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani și este atribuită conform art.

16 Cod penal, categoriei infracțiunilor deosebit de grave.

Totodată, instanța de apel a menționat că, Condrașov I. și Raileanu A. nu pot

beneficia de exigențele actului de amnistie și nu poate fi exclusă pedeapsa

complimentară, or, infracțiunea savârșită de către inculpați prevăzută de art. 2171 alin.

(4) Cod penal se regăsește printre infracțiunile enumerate la art. 6 alin. (1), lit. d) al

Legii nr. 243 din 24.12.2021, prohibiție impusă expres de legiuitor.

Astfel, inculpații Condrașov I. și Raileanu A. cad sub incidența restricțiilor

formulate în art. 6 din Legea nr. 243 și în privința lor nu poate fi aplicat actul de

amnistie, iar concluzia instanței de fond referitor la individualizarea pedepsei

inculpatului Condrașov I., cât și a lui Raileanu A., este una corespunzătoare stării de

drept și întemeiată din punct de vedere al principiilor individualizării pedepsei penale,

prevăzute la art. 75 Cod penal și a scopurilor pedepsei penale, stipulate în art. 61 Cod

penal, reieșind din faptul că executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice

și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.

Au fost respinse alegațiile avocatului Fediuc V. precum că, instanța de judecată a

dat o apreciere obiectivă probelor cercetate în ședința de judecată, motiv din care a

efectuat o calificare greșită a acțiunilor lui Condrașov I., iar acțiunile acestuia urmau a

fi calificate conform art. 2171 alin.(2) Cod penal, pe motiv că a doua achiziție de control

a fost efectuată anume cu scopul de a ajunge la proporții deosebit de mari, deoarece din

10

analiza sentinței, a rezultat o concluzie diametral opusă.

Instanța de apel a mai constatat că, prima instanță a aplicat în privința inculpaților

Condrașov Ion și Raileanu Ana, o pedeapsă în corespundere cu prevederile art. 7 alin.

(1) Cod penal, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite,

de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea penală.

La fel, instanța de apel a statuat că prima instanță a ținut cont de faptul că, în

privința lui Condrașov I., nu au fost stabilite careva circumstanțe care atenuează sau

agravează situația, inculpatul este la prima abatere de la legea penală, cât și faptul că, a

recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii imputate, iar în privința lui Raileanu A.

s-a reținut că, pedeapsa stabilită acesteia nu depășește termenul de 5 ani, iar implicarea

acesteia la comiterea unei infracțiuni ce se regăsește la Cap. VIII Cod penal, a fost

determinată de vârsta fragedă a ei și de relațiile acesteia cu Condrașov I., inclusiv și

faptul că Raileanu A. este o persoană tânără (are 20 ani), mamă singură care are la

întreținere un copil minor, astfel, ultima beneficiind de amânarea executării pedepsei cu

închisoare până la atingerea de către copilul minor – Xxxxx, a vârstei de 8 ani, cu

obligarea concomitentă a lui Raileanu A., ca în termenul respectiv, să nu săvârșească

alte infracțiuni, să contribuie la creșterea și educarea corespunzătoare a copilului minor,

precum și să participe la cel puțin un program special de tratament al narcomaniei.

Totodată, a fost respinsă solicitarea avocatului Popa M. de aplicare în privința lui

Raileanu A. a prevederilor art. 90 Cod penal, pe motiv că, instanța de fond, la

individualizarea pedepsei, a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

prevăzute de art. 42 al. (2), art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, care se califică ca

infracțiune deosebit de gravă, iar traficul ilicit de droguri rămâne o problemă care

influențează negativ dezvoltarea durabilă și sigură a societății prin implicările

infracționale și sociale pe care le produce.

Prin urmare, instanța de apel a respins argumentele acuzatorului de stat în partea

în care a solicitat aplicarea pedepsei cu închisoare inculpatei Raileanu A., fără aplicarea

art. 96 Cod penal, întrucât pe de o parte instanța de fond a constatat că ultima este

consumator de droguri și nu-și exercită obligațiile părintești, iar pe de altă parte îi aplică

prevederile art. 96 Cod penal, ceea ce este contraversat, or, în acest context, instanța de

apel, reiterând prevederile art. 96 Cod penal, a reținut că, Raileanu Ana este de vârsta

tânără are 20 ani, este mamă singură a copilului minor Xxxxx, care are nevoie de grija

și prezența mamei sale la vârsta de doar 5 ani, dar și ținând cont de faptul că instanța de

fond i-a stabilit o pedeapsă de până la 5 ani închisoare și anume de 4 ani și 9 luni, prin

urmare Raileanu A. întrunește condițiile art. 96 Cod penal. Respectiv, potrivit art.96

alin. (1) Cod penal, instanța de apel a considerat posibil de amânat executarea pedepsei

până la atingerea de către copilul Xxxxx a vârstei de 8 ani, or, amânarea executării

pedepse penale în baza art. 96 Cod penal nu constituie liberarea de pedeapsa penală, dar

amână executarea acesteia pe o anumită perioadă de timp, la expirarea căreia inculpata

va fi plasată în custodia statului în penitenciar de tip închis pentru femei pe o perioadă

de 4 ani și 9 luni.

În același context, instanța de apel a relevat că prin aplicarea art. 96 Cod penal, va

fi atins scopul indicat de legiuitor la art. 61 Cod penal, mai mult art. 96 Cod penal, nu

poartă un caracter imperativ, ci reprezintă doar o posibilitate a instanței, o alternativă,

de care poate fi făcut uz doar atunci când se atestă circumstanțe ce indică la posibilitatea

corectării persoanei, prin amânarea executării pedepsei, iar în speță, astfel de

circumstanțe au fost identificate.

11

Cât privește pedeapsa complementară obligatorie prevăzută de art. 2171 alin. (4)

lit. b), d) Cod penal, instanța de apel a considerat necesar de a o menține în privința lui

Raileanu A., or, careva circumstanțe excepționale în acest sens nu au fost stabilite, iar

neaplicarea acesteia, reieșind din specificul faptei săvârșite de inculpată nu ar asigura

atingerea scopului special al pedepsei penale și anume prevenția specială și corectarea

inculpatei. Datele privind personalitatea inculpatei, faptul că a recunoscut vinovăția, a

colaborat cu instanța de judecată pe parcursul procesului penal, manifestând interes

pentru soluționarea cauzei, s-a considerat că au permis aplicarea pedepselor

complementare la limita minimă, întru conștientizarea faptei și a urmărilor, astfel că va

adopta pe viitor o atitudine de respectare întocmai a normelor legale.

Cu privire la motivele invocate în cererea avocatului FediucV. în interesele lui

Condrașov Ion, în partea ce vizează condițiile de detenție care afectează grav drepturile

inculpatului garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale, în perioada deținerii în Penitenciarul nr.13 Chișinău din data

de 09.12.2019 până în prezent, instanța de apel le-a apreciat ca fiind parțial fondate,

deoarece în speță s-a constatat încălcarea drepturilor prevăzute de articolul 3 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în

Penitenciarul nr. 13 - Chișinău, unde a fost deținut inculpatul Condrașov I. cu statut de

prevenit.

În acest sens, instanța a conchis că, potrivit informației prezentate la data de

28.05.2021 nr. 2/6226, administrația instituției penitenciare nr. 13 Chișinău a comunicat

că, în Penitenciarul nr.13 - Chișinău, deținutul Condrașov I., a.n. 20.01.1995, s-a deținut

în următoarele perioade și celule: 09.12.2019-12.12.2019, în celula 60, 25,2 m2;

12.12.2019-19.03.2021, în celula 24, 21,6 m2; 19.03.2021-01.04.2021, în celula 123A,

21,1 m2; 01.04.2021- prezent, în celula 24, 21,6 m2 (f.d. 207-210, vol. VI).Astfel,

detenția lui Condrașov I. în Penitenciarul nr. 13 – Chișinău a depășit nivelul inevitabil

de suferință inerent detenției și a atins pragul de severitate contrar legislației, fiind

calificată ca tratament inuman și degradant.

Potrivit art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, în cazul constatării încălcării

drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două

zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.

Conform comunicatului din 28.05.2021 nr. 2/6226, eliberat de ANP Penitenciarul

nr. 13 Chișinău, raportate la datele dosarului penal, Condrașov I., se află în detenție din

09.12.2019 până la data pronunțării deciziei - 30.05.2022, însă, pe cazul dat, în arest

preventiv inculpatul Condrașov I., s-a aflat de la data de 09.12.2019 (data reținerii) până

la data de 30.03.2020 (data pronunțării sentinței), adică 113 (una sută treisprezece) zile

de arest preventiv.

Prin urmare, termenul de pedeapsă definitivă stabilit lui Condrașov I. de 6 ani

închisoare în penitenciar de tip închis, urmează a fi redus cu 113 zile.

Instanța de apel a apreciat că, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate

de apelanți, examinând aspectele de fapt și de drept ale cauzei, conform cerințelor din

articolul 409 alin. (2) Cod de procedură penală, nu există alte temeiuri de a interveni în

sentință.

S-a menționat că, la stabilirea pedepsei definitive, instanța de apel va ține cont și

de norma art. 88 alin. (3) Cod penal, potrivit cărora timpul aflării persoanei sub arest

preventiv până la judecarea cauzei se include în termenul închisorii, calculându-se o zi

12

pentru o zi și va include în termenul pedepsei timpul aflării lui Condrașov I., în arest

preventiv, iar termenul de executare a pedepsei acestuia urmează a fi calculat din

30.05.2022, cu includerea termenului aflării în stare de arest din 06.12.2019 până la

30.05.2022.

Cât privește recursul avocatului Fediuc V. declarat împotriva încheierii din

11.05.2020, prin care s-a înlăturat omisiunea strecurată în dispozitivul sentinței din

30.03.2020 privind calcularea termenului de executare a pedepsei cu închisoare stabilită

lui Condrașov I., instanța de apel l-a considerat nefondat care urmează a fi respins.

La acest aspect, instanța a reținut că, omițând a se expune asupra termenului de la

care începe executarea pedepsei stabilite inculpatului Condrașov Ion, ceea ce a dus la

emiterea încheierii din 11.05.2020, de înlăturare a omisiunii admise la pronunțarea

dispozitivului sentinței din 30.03.2020, prima instanță a acționat în conformitate cu

prevederile articolelor 329 alin. (1), 249 alin. (1) Cod de procedură penală.

Cu privire la argumentele părții apărării, privind dezacordul cu soluția ce ține de

încasarea cheltuielilor judiciare, instanța de apel a reținut ca fiind justificată soluția

primei instanțe în această parte, or, potrivit modificărilor operate la art. 143 Cod

procedură penală, cheltuielile judiciare solicitate pentru efectuarea rapoartelor de

expertiză și achizițiile de control, urmează a fi trecute în contul inculpaților.

avocatul Fediuc V. în numele inculpatului Condrașov I. și avocatul Popa M. în numele

inculpatei Raileanu A., care au solicitat:

- procurorul, casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului a indicat că liberarea de la pedeapsă a lui Raileanu A.,

în temeiul art. 96 Cod penal, până la atingerea de către copil a vârstei de 8 ani, în

contextul circumstanțelor speței, se apreciază ca fiind excesivă și contrară prevederilor

legale, iar hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, mai mult ca atât că instanța de apel

nu s-a expus în această parte asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel a

procurorului.

La aplicarea prevederilor art. 96 Cod penal, instanțele judecătorești nu au ținut

cont de celelalte obligațiuni prevăzute de dispoziția articolului corespunzător,

respectarea cărora ar fi oferit dreptul instanței a amâna executarea pedepsei, or, instanța

în primul rând nici nu a verificat și constatat dacă cel puțin inculpata Raileanu A. în

general locuiește cu copilul ei minor, precum și dacă aceasta își exercită obligațiile

părintești și contribuie la educarea și creșterea copilului minor născut de ea.

Prin urmare, faptul că inculpata este mamă sau cel puțin a născut un copil nu

dovedește că dânsa își îndeplinește atribuțiile sale părintești și că acest fapt oferă

instanței dreptul a amâna executarea pedepsei numite. Mai mult, instanța de pe o parte

constată că inculpata „are la întreținere un copil minor”, apoi stabilește acesteia

obligația de a „contribui la creșterea și educarea corespunzătoare a copilului minor”,

or prin această soluție dispusă ambiguu, instanța de judecată nu este sigură de soluția

dispusă, mai mult ca atât că prin aceasta se dovedește că instanța nu a constatat că la

momentul judecării inculpata Raileanu A. crește și educă copilul său minor.

Consideră că s-a aplicat pedeapsa greșit individualizată contrar prevederilor legale

în privința lui Raileanu A., iar instanța de fond și cea de apel, au aplicat practic pedeapsa

minimă care putea fi aplicată inculpatei.

- avocatul Fediuc V. în numele lui Condrașov I., care invocând temeiurile de drept

13

prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 8) și 10) CPP, solicită casarea hotărârilor

judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare, iar în cazul în

care instanța de recurs nu va găsi temei de achitare, în partea stabilirii pedepsei să fie

pronunțată o nouă soluție, prin care termenul de pedeapsă cu închisoarea de 6 ani să fie

redus cu o treime cu aplicarea amnistiei, și să fie dispusă reducerea termenului de

detenție potrivit art.385 alin. (5) Cod de procedură penală cu două zile închisoare pentru

o zi de arest preventiv, pentru întreaga perioadă de aflare în arest de la 06.12.2019 până

la 30.05.2022, inclusiv cu examinarea posibilității reducerii termenului pedepsei,

conform art.385 alin. (4) Cod de procedură penală.

Astfel, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,

deoarece a interpretat extensiv sintagma “precum și a altor măsuri” de la art. 250 Cod

de procedură penală, fără o coroborare a acestui argument cu prevederile art. 389 alin.

(5) Cod de procedură penală, atunci când a concluzionat că omisiunea primei instanțe

de a se expune asupra perioadei aflării inculpatului în arest preventiv reprezintă o

omisiune vădită, care poate fi corectată prin emiterea unei încheieri, care prin conținutul

său, să suplinească sentința.

Atât prima instanță, cât și cea de apel nu au reținut și nu au cercetat argumentul

provocării sub aspectul că, pretinsul agent sub acoperire ar fi acționat având ca bază

prevederile art. 217 alin. (5) Cod de procedură penală, iar acuzarea a omis să probeze

lipsa unor asemenea circumstanțe. În acest sens, susține poziția cu privire la

inadmisibilitatea probelor administrate la faza de urmărire penală la cea dea doua

achiziție de control și necesitatea aplicării prevederilor articolelor 94 alin. (l) pct. 11,

101 alin. (3) și (4) Cod de procedură penală.

Necătând la faptul că cauza a fost examinată în procedura simplificată prevăzută

de art. 3641 Cod de procedură penală, acordul inculpatului cu probatoriul administrat la

faza de urmărire penală nu echivalează cu admisibilitatea lui în principiu, astfel nu au

fost întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) Cod penal, iar în

cazul în care instanțele inferioare ar fi decis asupra admisibilității probelor, aceasta nu

a fost un impediment pentru aplicarea corespunzătoare a prevederilor art.385 alin. (4)

Cod de procedură penală cu examinarea posibilității de reducere a termenului de

pedeapsă.

Totodată, norma art.107 alin.(1) Cod penal au fost aplicate eronat, or, inculpatul

în ședința de judecată a susținut cererea privind aplicarea amnistiei. Potrivit art.7 alin.(1)

lit.a) al Legii nr. 243 din 24.12.2021, persoanei condamnate la pedeapsa cu închisoare,

la data intrării în vigoare a prezentei legi, căreia nu i se pot aplica prevederile art. 4-6, i

se reduce termenul de pedeapsă, după cum urmează: cu o treime, dacă este condamnată

pe un termen de până la 7 ani inclusiv. Prin urmare, instanța de apel greșit a aplicat în

mod exclusiv prevederile art. 6 alin. (1) lit.d), refuzând neîntemeiat să aplice prevederile

art. 7 alin. (1) a Legii. Necătând la faptul că instanța a menținut pedeapsa stabilită lui

Condrașov I. de 6 ani închisoare, urma prin aplicarea amnistiei ca termenul pedepsei să

fie redus cu o treime, până la 4 ani.

La fel, a indicat că art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală prevede expres

reducerea cu două zile închisoare pentru o zi de arest preventiv. În acest mod, chiar dacă

se reține argumentul că termenul de arest preventiv nu poate fi prelungit în condițiile

încheierii din 11.05.2020 care a redus din garanțiile inculpatului contrar art.395 alin. (1)

pct. 5) Cod de procedură penală (măsura preventivă), reducerea de care trebuia să

beneficieze inculpatul era de 226 zile. Termenul de aflare a lui Condrașov I. în arest

preventiv urmează a fi calculat de la data de 06.12.2019 până la data de 30.05.2022, așa

14

cum este indicat în decizia instanței de apel, care urmează să fie luat în considerație la

aplicarea prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală.

- avocatul Popa M. în numele inculpatei Raileanu A., care invocând prevederile

art.427 alin.(1) pct.8), 9) și alin.(2) CPP, solicită, casarea hotărârilor judecătorești,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare, sau să fie pronunțată o nouă

hotărâre în partea stabilirii pedepsei, prin care termenul de pedeapsă cu închisoare de 4

ani 9 luni să fie redus potrivit art.8 alin.(1) lit.a) a Legii cu privire la amnistie, adică 1/3

din pedeapsa stabilită, sau după caz cu rejudecarea cauzei în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat că instanțele de fond eronat au ajuns la concluzia

că inculpata Raileanu A., chiar dacă și-a recunoscut vina pledând pentru examinarea

cauzei în procedură simplificată potrivit art.3641 Cod de procedură penală, s-ar face

vinovată de comiterea infracțiunii prevăzută de articolele 42 alin. (2), art. 2171 alin. (4)

lit. b) și d) Cod penal, or nici în cadrul instanței de fond, cât și în instanța de apel, nu au

fost administrate probe veridice și concludente ce ar demonstra faptul ca această

infracțiune a fost comisă de Raileanu A.

Mai mult, instanțele judecătorești urmau a lua în considerație acțiunile comise de

Raileanu A., rolul acesteia la comiterea infracțiunii. Or, circumstanțele de fapt o leagă

doar prin prisma faptului că în perioada comiterii infracțiunii Raileanu A., fiind mamă

singură, având un copil minor la întreținere de 2 ani și având o vârstă fragedă de doar

19 ani, a început să conviețuiască cu Condrașov I., care fără a-și da seama de caracterul

și gradul acțiunilor sale a început împreună cu el, să consume substanțe narcotice, astfel

încât zilnic se aflau împreună. Deoarece Condrașov I. avea îndeletnicirea de a procura

substanțe narcotice pentru consum, având în preajma sa un anturaj de cunoscuți care la

fel consumau droguri, involuntar a atras-o și pe Raileanu A. Prin urmare, organul de

urmărire penală nu a dorit să delimiteze acțiunile lui Raileanu A., să stabilească rolul

efectiv al acesteia la comiterea infracțiunii și nu a luat în calcul faptul că ultima doar

asista lângă Condrașov I. și amici săi, doar cu scop de a consuma și ea din substanțele

procurate sau comandate de amicii lui Condrașov I.

Astfel, instanța de apel, nu a ținut cont că organul de urmărire penală a exercitat

urmărirea penală neeficient, nefiind întreprinse nici o măsură în delimitarea acțiunilor

fiecărui participant la infracțiune, fiind sau nu implicată Raileanu A. în realizarea

drogurilor, ori din conținutul declarațiilor martorului principal, și anume investigatorul

sub acoperire, rezultă doar că Raileanu A., cunoștea îndeletnicirea lui Condrașov I., însă

nu a acționat de sine stătător sau prin intermediul lui Condrașov I. la înstrăinarea

drogurilor, decît doar asista la întâlnirile lor, deoarece erau concubini și conviețuiau

împreună.

Organul de urmărire penală a contribuit la înscenarea comiterii infracțiunii cu scop

de a ajunge la calificativul art.2171 alin.(4) Cod penal, or, 0,699 g substanță PVP nu s-

ar fi atribuit la alin.(4), dar alin.(2) a art. 2171 Cod penal.

Inculpata a fost condamnată pentru o faptă care nu a comis-o și nu este prevăzută

de legea penală, or, potrivit circumstanțelor de fapt, ultima nu a acționat în nici un fel

asupra circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare.

Instanța de apel a examinat unilateral probele acuzării care sunt contradictorii,

nefăcând trimitere în decizie la nici o probă a părții apărării, axându-se pe rechizitoriu,

care contravine circumstanțelor de fapt, lăsând fără apreciere și interpretând diametral

opus toate probele administrate și cercetate în cadrul cercetării judecătorești,

recunoscând-o vinovată pe Raileanu A. de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42

alin.(2), art. 2171 alin.(4) lit.b), d) Cod penal.

15

La fel, instanța nu s-a expus în decizie asupra faptului în ce împrejurări Raileanu

A. ar fi comis infracțiunea imputată. Necătînd că ultima s-a folosit de dreptul său

procedural de a recunoaște vina, instanța urmează să verifice dacă nu cumva învinuita

se auto incriminează. Nu s-a pronunțat și asupra cererii inculpatei de aplicare a Legii

nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia, în partea în care, persoanei condamnate la

închisoare căreia nu i se pot aplica prevederile art. 1-6, i se reduce termenul de pedeapsă

la data intrării în vigoare a prezentei legi. Prin neexpunerea asupra acestui fapt, se

prezumă că instanța de apel nu a examinat sub toate aspectele circumstanțele cauzei, iar

prin motivarea faptului că infracțiunea face parte din categoria infracțiunilor deosebit

de gravă și nu s-ar încadra în prevederile legii cu privire la amnistie, este o motivare

arbitrară, or art. 8 al Legii sus-vizate, spune ferm că Raileanu A., beneficiază de dreptul

de reducere a pedepsei cu 1/3.

invocate, Colegiul penal consideră că recursurile ordinare declarate de procuror și

avocatul Popa M. în numele lui Raileanu A., urmează a fi respinse ca inadmisibile, și

admis recursul ordinar declarat de către avocatul Fediuc V. în numele inculpatului

Condrașov I., casată parțial decizia instanței de apel, în partea soluționării chestiunii

prevăzute de art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, în privința lui Condrașov I. și

dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată, din următoarele raționamente.

În conformitate cu art.424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în

raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art.427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

6.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de procuror.

Drept temei pentru recursul ordinar procurorul a invocat prevederile art. 427

alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de

apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Totodată, Colegiul penal reține că, autorul recursului este de acord cu starea de

fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

inculpaților și critică hotărârea instanței de apel doar în privința lui Raileanu A. în partea

modului de punere în executare a pedepsei, nefiind de acord cu aplicarea prevederilor

art. 96 Cod penal.

Motivele recurentului, precum că instanțele de fond incorect au aplicat în privința

inculpatei Raileanu A. prevederile art. 96 Cod penal, considerând că nu este

proporțională cu gravitatea infracțiunii săvârșite, Colegiul penal le consideră

neîntemeiate.

Colegiul reiterează faptul că, în speță, judecarea cauzei penale a avut loc în baza

16

probelor administrate la faza de urmărire penală, în conformitate și cu respectarea

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, iar inculpata potrivit alin. (8) al aceleiași

norme a beneficiat de reducere a limitelor de pedeapsă.

Așadar, lui Raileanu A. în baza art. 42 alin.(2), 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal,

i-a fost stabilită pedeapsa închisorii pe un termen de 4 ani 9 luni, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de gestionarea și manipularea cu

substanțe narcotice, psihotrope sau analoage a lor pe un termen de 5 ani, iar în temeiul

art.96 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost amânată până la atingerea

copilului minor Xxxxx, a vârstei de 8 ani, cu obligarea inculpatei, ca în perioada

amânării executării pedepsei, să nu săvârșească alte infracțiuni, să contribuie la

creșterea și educarea corespunzătoare a copilului minor, precum și să participe la un

program special de tratament al narcomaniei.

Potrivit art.96 alin.(1) Cod penal, femeilor condamnate gravide și persoanelor care

au copii în vârstă de până la 8 ani, cu excepția celor condamnate la închisoare pe un

termen mai mare de 5 ani pentru infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de

grave, infracțiuni prevăzute la cap. I, II, III, VII, VIII, XIII și XVI, instanța de judecată

le poate amâna executarea pedepsei până la atingerea de către copil a vârstei de 8 ani.

(11) La amânarea executării pedepsei în condițiile alin.(1) din prezentul articol,

instanța de judecată poate obliga persoana condamnată să îndeplinească obligațiile

prevăzute la art.90 alin.(6).

(2) În cazul în care vreuna din persoanele condamnate, menționate la alin.(1),

refuză să-și exercite drepturile și obligațiile părintești sau încalcă condițiile probațiunii

după avertismentul făcut de organul care exercită controlul asupra comportamentului

persoanei condamnate față de care executarea pedepsei a fost amânată, instanța de

judecată, la propunerea organului nominalizat, poate să anuleze amânarea executării

pedepsei și să trimită persoana condamnată pentru executarea pedepsei la locul stabilit

în hotărârea judecătorească.

(3) La atingerea de către copil a vârstei de 8 ani, instanța de judecată, la demersul

organului de probațiune:

a) liberează persoana condamnată de executarea părții neexecutate a pedepsei;

b) înlocuiește partea neexecutată a pedepsei cu o pedeapsă mai blândă;

c) trimite persoana condamnată în instituția corespunzătoare pentru executarea

părții neexecutate a pedepsei.

(4) Dacă în perioada amânării executării pedepsei persoana condamnată săvârșește

o nouă infracțiune, instanța de judecată îi stabilește o pedeapsă în condițiile art.85.

Aplicarea amânării executării pedepsei în condițiile art.96 Cod penal este

facultativă, fiind o apreciere proprie a instanței de judecată, în baza materialelor și

probelor aduse, în acest sens.

Astfel, Colegiul penal reține că, în mod just instanța de apel a menținut sentința

primei instanțe, concluzionând că la stabilirea modalității de executare a pedepsei cu

închisoarea lui Raileanu A., instanța de fond echitabil a stabilit categoria și măsura de

pedeapsă, relevând în cuprinsul sentinței circumstanțele cauzei și anume gradul

prejudiciabil al faptei comise, care face parte din categoria infracțiunilor deosebit de

grave, persoana celui vinovat, corect menționând că scopul pedepsei poate fi atins fără

punerea în executare a pedepsei.

17

De asemenea, Colegiul conchide că s-a efectuat o analiză complexă a

circumstanțelor cauzei, evidențiindu-se în acest sens atât caracterul și gradul de pericol

social al infracțiunii comise, cât și personalitatea inculpatei, care este o persoană tânără,

mamă singură având la întreținere un copil minor - Xxxxx, inclusiv și faptul că inculpata

anterior nu a fost atrasă la răspundere penală, nefiind implicată în careva alte activități

ilegale, considerând posibil aplicarea prevederilor art.96 Cod penal - dispunând

amânarea executării pedepsei până la atingerea de către copilul minor a vârstei de 8 ani,

concomitent obligând-o ca în perioada amânării executării pedepsei, să nu săvârșească

alte infracțiuni, să contribuie la creșterea și educarea corespunzătoare a copilului minor,

precum și să participe la un program special de tratament al narcomaniei.

Astfel, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind neîntemeiate argumentele

recurentului precum că instanțele judecătorești nu au ținut cont de obligațiunile

prevăzute în norma art. 96 Cod penal, precum și nu a verificat dacă Raileanu A.

locuiește cu copilul ei minor și dacă își exercită obligațiile părintești, contribuind la

educarea și creșterea copilului, întrucând instanța a oferit apreciere tuturor materialelor

cauzei, inclusiv luând în considerație că inculpata este la o vârstă fragedă, fiind mamă

solidară, care are la întreținere un copil minor - Xxxxx.

Mai mult, în acest context, Colegiul penal consideră relevant de menționat că

instanța aplicând față de inculpată prevederile art.96 Cod penal, reieșind din interesele

copilului minor, care are dreptul să trăiască în familie cu mama sa, a obligat-o pe

Raileanu A. ca în termenul de amânare a executării pedepsei până la atingerea de către

copil a vârstei de 8 ani să nu săvârșească alte infracțiuni, să contribuie la creșterea și

educarea corespunzătoare a copilului său minor, precum și să participe la cel puțin un

program special de tratament al norcomaniei, or, în cazul în care persoanele condamnate

menționate la alin.(1) art.96 Cod penal, refuză să-și exercite drepturile și obligațiile

părintești sau încalcă condițiile probațiunii după avertismentul făcut de organul care

exercită controlul asupra comportamentului persoanei condamnate față de care

executarea pedepsei a fost amânată, instanța de judecată, la propunerea organului

nominalizat, poate să anuleze amânarea executării pedepsei și să trimită persoana

condamnată pentru executarea pedepsei la locul stabilit în hotărârea judecătorească.

Colegiul penal lărgit reiterează că, pedeapsa penală are pe lângă scopul său

represiv și o finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală și judiciară,

atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește persoana

inculpatului.

Pe de altă parte, pedeapsa trebuie să fie astfel individualizată încât inculpatul să

se convingă de necesitatea respectării Legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor

fapte penale similare. Aprecierea instanței de judecată că scopul pedepsei poate fi atins

și fără aplicarea celei mai severe pedepse - închisoarea, trebuie să se fundamenteze pe

un complex de elemente obiective și subiective, care să conducă la concluzia că scopul

pedepsei, poate fi realizat și prin aplicarea unei pedepse neprivative de libertate.

În acest context, Colegiul penal consideră relevant de menționat că CtEDO în

jurisprudența sa, s-a pronunțat în favoarea folosirii măsurilor neprivative de libertate

(cauza Varga și alții v. Ungaria, hotărârea din 10 martie 2015, § 104; cauza Norbert

Sikorski v. Polonia, hotărârea din 22 octombrie 2009, §158), statuând că trebuie să se

ia în considerare alternativele disponibile detenției și nu aplicarea automată a pedepsei

închisorii (cauza Kyprianou v. Cipru, hotărârea din 15 decembrie 2005, §108).

Colegiul penal lărgit consideră că, argumentele punctate în cererea de recurs nu

sunt incidente cauzei deferite judecății, iar sancțiunea închisorii, cu amânarea executării

18

acesteia până la atingerea copilului minor a vârstei de 8 ani, așa cum a fost stabilită de

către instanța de fond și menținută de instanța de apel, răspunde atât principiului

proporționalității, cât și scopului prevăzut în art.61 alin.(2) Cod penal de restabilire a

echității sociale, corectare a inculpatei, precum și de prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni, atât din partea acesteia, cât și a altor persoane.

De asemenea, Colegiul penal lărgit face trimitere la pct.37 a hotărârii CtEDO din

16.02.2010 în cauza Albert vs. România, în care s-a statuat că, art. 6 §1 din CEDO, deși

obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate fi interpretat ca impunere de a da un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (cauza Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie

1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță

internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie printr-un alt

mod, să examineze chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar constatând temeinicia motivării soluției

instanței de apel, o însușește integral întrucât instanța de apel a oferit răspunsuri

complete și argumentate tuturor aspectelor esențiale la individualizarea pedepsei,

aceasta fiind una proporțională și echitabilă faptelor comise.

Reținând cele nominalizate, Colegiul conchide că recursul ordinar declarat de

către procuror urmează a fi respins, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

6.2. Cu referire la recursurile ordinare declarate de

către avocatul Popa M. în numele inculpatei Raileanu Ana și de către avocatul

Fediuc Valentin în numele inculpatului Condrașov Ion.

Recurenții în recursurile declarate au invocat temei pentru recurs prevederile

art. 427 alin.(1) pct.6), 8), 9) și alin.(2) Cod de procedură penală, care prevede că,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile comise de

instanțele de fond și de apel când instanța de judecată a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, inculpata a

fost condamnată pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală și temeiurile

menționate la alin.(1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în

apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Referitor la temeiul de recurs invocat de avocatul Fediuc V. în numele inculpatului

Condrașov I. prin prisma pct. 6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul

penal lărgit constată că, astfel de eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței nu

și-a găsit confirmarea la examinarea recursului avocatului, asupra încheierii din

11.05.2020, de înlăturare a omisiunii admise la pronunțarea dispozitivului sentinței din

30.03.2020, dat fiind faptul că instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat

prevederile legale și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra acestui motiv invocat în

recursul avocatului Fediuc N. în numele lui Condrașov I.

În acest sens, Colegiul penal menționează că, instanța de fond a omis a se expune

asupra termenului de la care începe executarea pedepsei stabilite inculpatului

Condrașov I., ceea ce a dus la emiterea încheierii din 11.05.2020, de înlăturare a

omisiunii admise la pronunțarea dispozitivului sentinței din 30.03.2020, or, potrivit

prevederilor art. 329 alin. (1) CPP la judecarea cauzei, instanța, din oficiu sau la cererea

părților și ascultând opiniile acestora, este în drept să dispună aplicarea, înlocuirea sau

revocarea măsurii preventive aplicate inculpatului.

Potrivit art. 248 alin. (1) CPP, orice modificare (adăugare, corectare, suprimare)

făcută în cuprinsul unui act procedural este valabilă dacă aceasta este confirmată în

scris, în cuprinsul sau la sfîrșilul actului, de către cei care l-au semnat.

19

Astfel, instanța de apel corect a respins, ca nefondate, argumentele avocatului

Fediuc V. precum că, chestiunea privind începutul calculării termenului executării

pedepsei se stabilește prin sentință, astfel instanța de fond nu era în drept de a se expune

asupra omisiunii comise, aceasta urma a fi soluționată de către instanța de apel, care

asigură continuitatea examinării fondului, or, potrivit art. 249 alin. (1) Cod de procedură

penală, erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se corectează de

însuși organul de urmărire penală, de judecătorul de instrucție sau de instanța de

judecată care a întocmit actul, la cererea celui interesat sau din oficiu.

Prin urmare, necătând la faptul că instanța de fond a omis a se expune asupra

perioadei aflării inculpatului în arest preventiv, care urmează a fi inclusă în termenul de

executare a pedepsei închisorii de 6 ani, cu executarea în penitenciar de tip închis, corect

a emis încheierea din 11.05.2020, de înlăturare a omisiunii admise la pronunțarea

dispozitivului sentinței din 30.03.2020.

Totodată, Colegiul penal reține că temeiul invocat de avocați precum că - „nu sunt

întrunite elementele infracțiunii” este prezent atunci, când instanța ce a judecat cauza a

comis în această parte o eroare de drept, cum ar fi situația prin care în hotărârea

judecătorească s-a făcut referire la săvârșirea infracțiunii, dar nu au fost stabilite faptele

sau împrejurările de fapt care corespund elementelor constitutive ale infracțiunii

respective.

Raportând norma dată la situația în cauză, Colegiul conchide că acest temei nu și-

a găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurenți.

Instanța de apel, examinând apelurile declarate, a supus unei cercetări

suplimentare și minuțioase toate probele administrate la dosar, a verificat și cercetat

actele cauzei, care, fiind coroborate cu înscrisurile anexate la dosar și cu celelalte probe,

au permis instanței de apel de a conchide că vina inculpaților Condrașov I. și Raileanu

A. în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 42 alin.(2), 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod

penal, este dovedită.

Argumentele avocaților în numele inculpaților Condrașov I. și Raileanu A.,

precum că instanța de apel a apreciat incorect probele administrate în cauză nu au nici

un suport legal.

Din conținutul hotărârilor judecătorești rezultă că această concluzie s-a tras, având

în vedere - declarațiile inculpaților Condrașov I., Raileanu A., - declarațiile martorului

Croitoru S. care a relatat că este un grup de persoane care se ocupă cu înstrăinarea

drogurilor, de tip PVP (sare), heroină, cocaină, marihuană, pastile „Extasy”. Din cadrul

acestui grup fac parte: Nicolae, iar altul Ion (Vanea), care locuiesc în Xxxxx, Xxxxx.

Cunoaște că aceștia se ocupă cu înstrăinarea drogurilor, deoarece el a procurat de la ei

de mai multe ori droguri sub formă de PVP (sare) și marihuană pentru consum propriu.

Modalitatea de lucru a lor constă în înțelegerea prealabilă cu aceștia prin intermediul

telefonului, aplicațiilor web, referitor la cantitate, dacă se cumpără o cantitate mai mare,

ei fac reducere. A declarat că la data de 17 octombrie 2019, aproximativ la ora 1550 în

urma înțelegerii prealabile, în Xxxxx, în apropiere de fostul cinema „Gaudeaumus” s-a

întâlnit cu persoana pe nume Vanea căruia i-a transmis 1700 de lei pentru achiziționarea

drogurilor, și anume 2 grame de droguri de tip PVP (sare). Acesta era cu prietena sa pe

nume Ana. După ce i-a transmis banii, s-au urcat într-un taxi și s-au deplasat spre

Xxxxx, ajungând în apropiere de Piața Auto din Xxxxx la ieșire din Xxxxx. Vanea a

coborât din mașină, iar el cu taxistul au mers mai înainte. Apoi,Vanea s-a urcat în

mașină pe bancheta din spate unde se afla și el, i-a arătat în mână un pachețel din

polietilenă de tip zip-lock în care se afla o substanță mărunțită de culoare albă

20

asemănătoarea cu sarea. El l-a întrebat cât e 1 gram, la ce Vanea i-a răspuns că sunt 2

grame. A scos din pachețel un cristal și l-a pus într-un bec și a aprins, unde a consumat.

La data de 12.11.2019, aproximativ la ora 1900, a fost telefonat de pe nr. 062125775 de

către Vanea, care a aflat că este Condrașov I., și l-a întrebat dacă vrea să cumpăre

droguri de tip PVP, spunându-i că demult nu l-a mai sunat. El a fost de acord să

achiziționeze de la Vanea droguri. Astfel, la 15 noiembrie 2019, sub controlul

colaboratorilor de poliție, a achiziționat de la Condrașov Ion droguri sub formă de PVP,

și anume 2 grame la prețul de 1500 lei, relatând evenimentele din acea zi. A menționat

că concubina acestuia, Raileanu A., era la curent de activitatea infracțională a lui

Condrașov I.(f.d.6,14,51, vol.II); - declarațiile martorului Alexei D., care a relatat că a

cumpărat de la persoana care l-a telefonat de pe numărul 062125775, care a înțeles că

se numește Vanea, droguri de tip PVP (sare). Vanea a venit cu prietena sa pe nume Ana

și i-a transmis un pachet din polietilenă de tip zip-lock în care se afla 0,5 g de droguri

de tip PVP (sare), la prețul 350 lei. De fiecare dată Vanea era cu prietena sa Ana. De

aproximativ 3-4 ori martorul a susținut că a cumpărat droguri de tip PVP (sare) de la

Vanea, mereu câte 0,5 g. Vanea îl suna mai des și îl întreba dacă nu vrea să cumpăre,

dar el nu prea avea bani. La fiecare vânzare de droguri era prezentă și Ana, prietena lui

Vanea. Ea era la curent cu ce se ocupa Vanea. În prezența sa, Ana și Vanea au consumat

droguri de tip PVP (sare) (f.d.224-225, vol.III); - declarațiile martorilor Trandafir D.,

Roman I. (f.d.169, vol.II, f.d. 221, vol.III); - procesele -verbale de recunoaștere a

persoanei după fotografie din 13.12.2019, potrivit căruia martorul Alexei D. a

recunoscut persoanele din fotografiile cu nr.3 și 6, ca fiind persoana cu numele Ana,

care era împreună cu Vanea când i se vindeau drogurile și Vanea, persoana de la care a

cumpărat droguri. Potrivit anexei la procesele-verbale, datele de identitate a persoanei

din fotografia nr.3 este Raileanu Ana, iar cea cu nr.6 este Condrașov Ion (f.d.228-231,

vol.III); - procesele-verbale de consemnare și certificare a măsurilor speciale de

investigații (interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice) din 11.11.2019 și

08.12.2019 cu anexe (stenograme și CD cu înregistrările comunicărilor) potrivit căruia

a fost supus măsurii speciale de investigație posturile de telefonie mobilă cu nr.

062125775, 062125775 itilizate de Condrașov I. și nr.069562975 utilizat de Raileanu

A. (f.d.38-107, 122-164, 210-241, vol.I); - procesul-verbal privind consemnarea

măsurii speciale de investigații – achiziția de control din 18 octombrie 2019, potrivit

căruia la 17 octombrie 2019, în jurul orei 1550, investigatorul sub acoperie Croitoru S.,

în urma înțelegerii prealabile de a procura droguri, s-a întâlnit în Xxxxx, în apropiere

de cinematograful „Gaudeamus”, cu realizatorul de droguri pe nume „Vanea”,

identificat ca fiind Condrașov I., care era împreună cu o persoană de gen feminin pe

nume Ana, identificată ca fiind Raileanu A. Unde, Condrașov I. a primit de la Croitoru

S. suma de 1700 lei, pentru achiziționarea a 2 gr. de droguri de tip PVP (sare). Ulterior,

peste o perioadă de timp, persoanele vizate au urcat în autoturismul taxi de model

Xxxxx de culoare gri, deplasându-se spre ieșirea din Xxxxx, în direcția Xxxxx.

Ajungând în apropiere de Piața Auto din Xxxxx, Condrașov I. a coborât din autoturism,

iar mijlocul de transport în care se aflau celelalte persoane s-a deplasat mai înainte.

Apoi, Condrașov I. a urcat pe bancheta din spate, unde ulterior urcase și Croitoru S.,

căruia i-a arătat un pachețel din polietilenă de tip zip-lock, în care se afla o substanță

mărunțită de culoare albă, asemănătoare cu sarea. Condrașov I. fiind întrebat de către

investigator despre cantitate, primul a comunicat că sunt 2 gr., transmițându-i pachețelul

celui din urmă (f.d.31-32, vol.II); - procesul-verbal de ridicare și examinare din

17.10.2019 potrivit căruia de la investigatorul sub acoperire Croitoru S. au fost ridicate

21

1 plic din polietilenă de tip zip-lock în interior cu substanță solidă sub formă de praf de

culoare albă (eventual PVP-sare), care au fost procurate de la cet. Condrașov I. (f.d.16-

17, vol. II); - raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-4251 din 07.11.2019

conform căruia, substanța vâscoasă, de culoare cafenie, ambalată într-un pachet

polimeric, de tip „ziplock”, reprezintă substanța stupefiantă PVP (a-

pirrolidinovalerophenone), masa căreia constituie 0,699 gr. (f.d.24-29, vol II); -

procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigații – achiziția de

control din 16 noiembrie 2019 potrivit căruia, la 15 noiembrie 2019, în jurul orei 1200,

Croitoru S., în urma înțelegerii prealabile de a procura droguri sub formă de PVP, s-a

întâlnit în Xxxxx al capitalei, la intersecția Xxxxx cu Xxxxx, în apropiere de

supermarketul „Nr.1”, cu Condrașov I. care era împreună cu concubina sa Raileanu A.

Persoanele nominalizate s-au deplasat către filiala BC „Moldindconbank” SA, din

Xxxxx, unde Condrașov I. a primit de la Croitoru S. suma de 1500 lei pentru

achiziționarea a 2 gr. de droguri de tip PVP (sare). Croitoru S. cu Raileanu A. au rămas

într-o parte, iar Condrașov I. s-a apropiat la terminalul bancar de la filiala băncii

menționate, unde, a transferat banii pentru procurarea drogurilor. Ulterior, Condrașov

I. a primit prin intermediul telefonului locația unde se află drogurile, după care s-au

deplasat pe jos până în apropiere de lacul din parcul Rîșcani, de unde, Condrașov I. a

ridicat un pachețel de tip zip-lock, în interiorul căruia se afla o substanță de culoare

albastră asemănătoare cu sarea, care i l-a transmis lui Croitoru S. Apoi, Raileanu A. a

chemat un taxi, unde toți s-au deplasat la cimitirul „Sfântul Lazăr”, din Xxxxx, de unde,

Condrașov I. a ridicat un alt pachețel de tip zip-lock, în care se afla o substanță de

culoare albă asemănătoare cu sarea, care i l-a transmis lui Croitoru S. (f.d.66-67, vol.

II); - procesul-verbal de ridicare și examinare a obiectelor din 15.11.2019 potrivit

căruia de la investigatorul sub acoperire Croitoru S. au fost ridicate 2 pliculețe din

polietilenă de tip zip-lock în interior cu o substanță solidă sub formă de praf, în unul de

culoare albă, în al doilea de culoare albastră (eventual PVP-sare) (f.d.53-54 Vol. II); -

raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-4672 din 25.11.2019 conform concluziilor

căruia, substanțele cu aspect de bulgări și praf, una de culoare albă, iar alta verde-

albastră, ridicate la 15 noiembrie 2019 de la Croitoru S. reprezintă PVP, care se atribuie

la substanțele stupefiante, cantitatea substanței date constituie în total 1,087 g. (f.d.61-

64, vol II); - procesele-verbale nr. 1, 2 privind consemnarea măsurii speciale de

investigații (investigația sub acoperire) din 18.10.2019 și 16.11.2019 (f.d.33-34, 68-69,

vol II); - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigație

(interceptarea și înregistrarea comunicărilor și a imaginilor) din 11.11.2019 cu anexa

(stenograma și CD-urile cu înregistrărilor video) (f.d.176-186, vol. I); - procesul-

verbal nr. 1 de consemnare a măsurii speciale de investigație (urmărirea vizuală) din

18 octombrie 2019 (f.d. 35-36, vol. II); - procesele-verbale nr.2, 3, 4 de consemnare a

măsurii speciale de investigație (urmărirea vizuală) din 16 noiembrie 2019 și 08

decembrie 2019 (f.d.71-76, vol II); - corpuri delicte, un obiect confecționat

meșteșugăresc cu 2 cabluri introduse prin 2 orificii într-un dop, anexat la un balon din

sticlă a unui bec electric și 01 (un) pachețel din polietilenă de tip zip-lock în interior cu

substanță solidă sub formă de praf de culoare albă; 02 (două) pachețele din polietilenă

de tip zip-lock în interior cu substanță solidă sub formă de praf, în unul de culoare albă,

în altul de culoare albastră, recunoscute în această calitate prin ordonanțele din

13.12.2019 și 03.01.2020; - procesul-verbal de cercetare din 13.12.2019, potrivit căruia

a fost examinat telefonul mobil ridicat de la Condrașov I. la data de 06.12.2019 în cadrul

reținerii. În cadrul examinării telefonului s-a constatat că este supus examinării un

22

telefon mobil de model „Samsung Jl” de culoare neagră, aparent în stare funcțională.

Prin examinare s-a constatat faptul că pe ecranul telefonului și în partea din spate, se

observă zgîrîieturi de mici dimensiuni. Fiind scos capacul din spate s-a constatat IMEI-

ul telefonului respectiv care fiind: 352719/08/270376/9, 352720/08/270376/7. S/N:

R58H84GZ2NP. La fel, s-a constatat prezenta unei cartele SIM ce aparține SA

„Orange”, identificată cu nr. 1902159603330 (nr. SIM 062125775) (f.d.218-219,

vol.III); - procesul-verbal de ridicare din 16.01.2020 potrivit căruia de la BC

„Moldinconbank” SA, cu sediul în Xxxxx, a fost ridicată informația privind:

identificarea beneficiarilor conturilor de card nr.5578020225018745 și

5574840227021577, copiile documentelor de cunoaștere și deschidere a conturilor

bancare, rulajul de la momentul deschiderii, imaginile foto-video de la ridicarea

sumelor bănești, transferurile efectuate card-card (P2P, WEB banking), informațiile

privind IP adresele de conexiune (f.d.8, vol. III); - procesul-verbal de cercetare din

21.01.2020 în cadrul căruia a fost cercetat fișierul „Microsoft Excel” denumit „Ana

Raileanu” ce conține informația cu privire la extrasele bancare de pe cartele, cont nr.

5574840227021577; actele ridicate de la BC „Moldinconbank” SA în care se conține

cererea de deschidere a contului de card, chitanța de ridicare a cardului, copia

buletinului de identitate, chestionarul; înregistrările foto-video de pe suportul de

memorie disc „DVD-R”, cu fișierele capacitatea de 29,9 MB. În planșele fotografice

anexate la prezentul proces-verbal de cercetare la fața locului cu ajutorul butonului

„PrtScr/Sys Rq” au fost capturate imagini ale persoanelor ce retrag mijloace financiare

(f.d.153-174, vol. III); - informația privind identificarea beneficiarilor conturilor de

card nr. 5578020225018745 și 5574840227021577 (f.d.175, vol.I); - procesele-verbale

de ridicare din 16.01.2020 potrivit căruia de la „Orange” SA a fost ridicată informația

privind convorbirile telefonice, apelurile intrare/ieșire de la postul de telefonie cu

numerele 069562975 și 062125775, cu indicarea posturilor de telefon și a locațiilor

geografice a celulelor acestora, datele de anchetă ale posesorilor posturilor de telefon,

pe perioada de timp 01.01.2019-03.01.2020, care au fost stocate pe un compact disc cu

nr. 01.04/20 (f.d.183,207 vol. III); - procesele-verbale de cercetare la fața locului din

20.01.2020 și 21.01.2020 unde au fost examinate rezultatelor companiei „Orange” S.A.,

privind convorbirile telefonice, apelurile intrare/ieșire de la postul de telefonie cu

numărele 062125775 și 069562975, cu indicarea posturilor de telefon și a locațiilor

geografice a celulelor acestora, datele de anchetă ale posesorilor posturilor de telefon,

pe perioadele de timp 01.01.2019-17.12.2019, 01.01.2019-03.01.2020, care au fost

stocate pe un compact disc cu nr. 0104A/20 (f.d.188-192,211-213, vol. III); - supoarte

electronice de tip CD-R cu nr. 0104/20 (f.d.187, 210, vol. III).

Mai mult, instanța de recurs remarcă faptul că, argumentele recurenților privind

nevinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.(2), 2171 alin.

(4) lit. b), d) Cod penal, au format obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța

de apel, cărora instanța le-a dat o apreciere argumentată, expusă în prezenta decizie, pe

care instanța de recurs o însușește și a cărei reluare consideră că nu se mai impune,

având în vedere și faptul, că verificând hotărârea atacată în raport și cu prevederile

art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, în sensul că nu se identifică existența și a altor

motive care, analizate din oficiu, să ducă la casarea hotărârii atacate.

Argumentele avocatului Popa M. precum că organul de urmărire penală nu a

delimitat acțiunile lui Raileanu A., stabilind rolul acesteia la comiterea infracțiunii,

neluând în considerație că inculpata doar asista lângă Condrașov I. și amicii săi cu

scopul de a consuma substanțele narcotice, nefiind implicată în realizarea drogurilor,

23

precum și a avocatului Fediuc V. în numele lui Condrașov I. că instanța de apel a

apreciat critic argumentele cu privire la provocare, astfel probele administrate au fost

apreciate incorect și unilateral, Colegiul lărgit le respinge ca neîntemeiate, deoarece

concluziile instanței de apel la aceste motive sunt argumentate minuțios la pct. 69 – 90

a deciziei (f.d.45-49, vol.VII), concluzii pe care Colegiul le consideră întemeiate și a

căror reluare nu se mai impune.

Cât privește alegațiile avocatului inculpatei Raileanu A. precum că, necătând la

faptul că Raileanu A. a recunoscut vina, instanțele judecătorești urmau a verifica dacă

inculpata nu s-a autoincriminat, instanța de recurs le consideră neîntemeiate, deoarece,

la data de 04.02.2020 (f.d.213, vol.IV), până la începerea cercetării judecătorești,

inculpata Raileanu I., în prezența avocatului Popa M., a înaintat o cerere, prin care a

solicitat personal, prin înscris autentic, că recunoaște săvârșirea faptelor indicate în

rechizitoriu.

Conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 04 februarie 2021, inculpata

după ce a declarat că susține cererea înaintată și că recunoaște săvârșirea faptelor

indicate în rechizitoriu în modul formulat, prima instanță, prin încheiere protocolară, a

admis cererea lui Raileanu A. de judecare a cauzei în baza probelor administrate în faza

de urmărire penală, pe care inculpata le cunoaște și nu are obiecții, explicându-i acesteia

că odată cu admiterea cererii, ea nu mai poate renunța pe parcursul procesului penal

asupra opțiunii sale de a fi judecată cauza potrivit procedurii simplificate (f. d. 218-222,

Vol. IV).

Mai mult ca atât, Colegiul penal stabilește că partea nemulțumită de soluția

adoptată în prima instanță, declarând apelul, nu a invocat critica menționată de

ilegalitate, ea fiind invocată direct în faza procesuală a recursului, ceea ce contravine

prevederilor art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală. Deci, motivul invocat de

recurent, nu a constitut obiect de discuție în instanța de apel, astfel, nu este în drept să

le invoce în recurs ordinar.

De asemenea, avocatul Popa M. în numele lui Raileanu A. își întemeiază recursul

său în baza pct. 9) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul în care inculpata a fost condamnată pentru o faptă

care nu este prevăzută de legea penală.

La capitolul incidenței temeiului invocat de recurent și prevăzut de pct. 9) alin. (1)

art. 427 Codul de procedură penală, Colegiul penal relevă că, condiția esențială pentru

tragerea persoanei la răspundere penală constă în aceea că fapta imputată să fie

prevăzută de legea penală ca infracțiune. Totodată, acest motiv de casare poate fi aplicat

și în cazul cînd la momentul săvîrșirii fapta a fost prevăzută de lege ca infracțiune, însă

la momentul examinării în recurs a încetat a mai fi considerată ca infracțiune, fiind

exclusă din codul penal, fiindcă nu se poate dispune condamnarea pentru o faptă

neîncriminată de lege și nu poate exista pedeapsă fără infracțiune.

În viziunea Colegiului penal, în prezenta speță temeiul invocat de către recurent

nu este incident ca motiv de casare a hotărârilor judecătorești atacate, deoarece fapta

imputată inculpatei Raileanu A. este prevăzută de legea penală ca infracțiune și anume

conform art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit.b),d) Cod penal, ca – procurarea, transportarea,

distribuirea și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în scop de instrăinare, de un

grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

24

De asemenea, instanța de recurs menționează că fapta săvârșită de către inculpată

nu a fost dezincriminată, neîncetând a mai fi infracțiune și nu a fost exclusă din Codul

penal. Prin urmare, instanța de recurs constată că Raileanu A. a fost condamnată pentru

o faptă care este prevăzută de legea penală a Republicii Moldova.

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că, potrivit prevederilor art.art.27,

414 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în

conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor

administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanța, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă

apreciere probelor din dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor

cauzei în alt sens decât cel pe care îl propun recurenții este o competentă și prerogativă

legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din

numărul celor incluse în art.427 Cod de procedură penală, or, invocarea acestei

chestiuni drept temei de casare în recursurile ordinare - este lipsită de suport legal.

Cât privește argumentul recurenților că instanța de apel eronat a respins și s-a

expus la cererea inculpaților cu privire la amnistie, Colegiul penal menționează că

instanța de apel corect a reținut în acest sens că, art. (1) al Legii nr. 224 din 24 decembrie

2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, statuează expres că, prezenta lege se aplică

condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate, precum și persoanelor

condamnate, care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, al

perioadei de probațiune sau al termenului de probă și sunt evaluate psihologic ca

prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă persoanele respective cad sub

incidența prevederilor art.2–5, 7, 8.

Potrivit prevederilor art.2, al aceleiași Legi, procesele penale în privința

infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal

nr.985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât

pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau

la cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege.

Astfel, inculpații Condrașov Ion și Raileanu Ana au fost recunoscuți vinoveți în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Codul

penal, infracțiuni care au fost comise la data de 17.10.2019 și 15.11.2019, adică, până

la adoptarea Legii RM nr. 243 din 24.12.2021 „privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova”, însă,

sancțiunea art. 2171 alin. (4) CP stabilește pedeapsa cu închisoare de la 7 la 15 ani, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe

un termen de la 2 la 5 ani, care face parte din categoria infracțiunilor deosebit de grave.

Prin urmare, inculpații Condrașov I. și Raileanu A. nu pot beneficia de exigențele

actului de amnistie, inclusiv nu poate fi exclusă nici pedeapsa complimentară, or,

infracțiunea savârșită de către inculpați prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit.b), d) Cod

penal se regăsește printre infracțiunile enumerate la art. 6 al. (1), lit. d) al Legii nr. 243

din 24.12.2021, prohibiție impusă expres de legiuitor.

Cu referire la criticile invocate de avocatul Fediuc V. în numele inculpatului

Condrașov I. cu privire la soluționarea chestiunii prevăzute de art. 385 alin.(5) Cod de

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta

este întemeiat, urmează a fi casată parțial decizia recurată, din următoarele considerente.

25

Potrivit dispozitivului deciziei, lui Condrașov Ion în conformitate cu art. 385 alin.

(5) Cod de procedură penală, pedeapsa aplicată prin sentință s-a redus cu 113 zile,

pentru încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

Reținând aceste constatări, precum că Condrașov Ion a fost deținut în perioada

09.12.2019 până la 30.03.2020 în Penitenciarul nr.13 - Chișinău, timp de 113 zile în

condiții contrare prevederilor art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și

libertăților fundamentale, instanța de apel nu a respectat întru totul prevederile art. 414

alin.(1), 417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, iar hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, în acest sens.

Prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, stipulează că în cazul

constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula

în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.

Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel reținând faptul aflării lui Condrașov

Ion în Penitenciarul nr. 13 – Chișinău, în condiții contrare prevederilor art. 3 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în perioada

09.12.2019 până la 30.03.2020 (timp de 113 zile), eronat a aplicat prevederile art. 88

alin. (3) Cod penal (se calculează o zi pentru o zi) pentru perioada în care inculpatului,

conform sentinței, i-a fost menținută măsura preventivă - arestul preventiv și incorect a

aplicat formula de calcul cu care a operat.

Generalizând cele expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că, în speța, și-a

găsit confirmare temeiul prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală -

decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ceea ce duce la

casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea aplicării prevederilor art. 385 alin.

(5) Cod de procedură penală, în privința lui Condrașov I. cu dispunerea rejudecării

cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile admise de către

instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, fiindcă instanța de

recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității

sentinței, substituind instanța care a judecat apelul, cu încălcarea prevederilor procesual

penale la pronunțarea hotărârii judecătorești.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia,

să înlăture erorile menționate, în partea aplicării art. 385 alin. (5) Cod de procedură

penală, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției

adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și de către avocatul Popa

Marin în numele inculpatului Raileanu Ana.

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Fediuc Valentin în numele

inculpatului Condrașov Ion, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 30 mai 2022 în partea aplicării prevederilor art.385 alin.(5) Cod de

26

procedură penală și dispune rejudecarea cauzei în acestă parte de către aceeași instanță,

în alt complet de judecată.

În rest decizia contestată, se menține.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac în partea dispusă rejudecării, în rest

este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 13 iunie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Eremciuc Ghenadie

Talpă Boris

Daguța Sergiu

Donos Aliona

27